Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

 

Românce celebre (4)

Venera Dumitrescu-Staia, Canada

 

 

Iulia HAŞDEU, fiica eminentului filolog român Bogdan Petriceicu Hasdeu, s-a născut la Bucureşti în ziua de 14 Noiembrie 1869. La 29 Septembrie 1888, înainte de a împlini vârsta de 19 ani, a decedat la Bucuresti în braţele parintilor săi.

Un copil supradotat, citea curent de la vârsta de 2 ani si jumatate, iar la vârsta de 8 ani vorbea perfect limbile germană, franceză, engleză. Dupa absolvirea celor 4 clase primare într-o şcoală de băieţi din Bucureşti, a urmat liceul la Colegiul Sf.Sava din Bucuresti, întotdeauna premiantă, în paralel, studiind la Academia de muzică de la vârsta de 11 ani. Însotită de mama ei, la vârsta de 16 ani a continuat studiile în Franta, la Colegiul Sévigné, apoi la Sorbona, cautând întotdeauna societatea colegelor de clasă, scopul initial fiind studiul literaturii franceze.

Sursa foto Iulia Haşdeu: http:""www.cimec.ro"Muzee"hasdeu"Iulia3_1.jpg

În anul 1886, la vârsta de 16 ani Iulia Hasdeu a trecut examenul de bacalaureat în litere - retorică şi filozofie -, înscriindu-se ca student al Facultatii de Litere, urmărind simultan cursurile pentru licenţă şi cel de la Şcoala de Înalte Studii. Concomitent studia pictura şi canto, având o voce minunată de mezzosoprană dramatică. Nu a neglijat nici compoziţia, asa cum o dovedesc ariile pe care ea însasi le compunea pentru un anumit număr din poemele sale. Datorită elocinţei sale, a ţinut la Sorbona două conferinţe, una despre "Logica ipotezei" şi cealaltă despre "A doua carte a lui Herodot". Cu toate aceste daruri naturale şi însuşite de-a lungul timpul scurt cât a trait, era o figură deschisă şi agreabilă, o distincţie naturală, un caracter nobil, cu un mare spirit, o inteligenţă vie, o penetrare profundă, un suflet blând, o serenitate constantă şi o maturitate poetică.

Toate aceste calităţi intelectuale şi psihice, au fost însă zdruncinate întrucât sanatatea ei era foarte fragilă, suferind de boala pulmonară - ftizie - care încă facea ravagii în acea perioada. Reîntorcându-se la Bucureşti, medicii nu au reuşit sa diagnosticheze raul care o măcina, iar în ziua de 29 Septembrie 1888 a trecut în eternitate. Acea fiinţă fragilă a zdruncinat nu numai părinţii, dar şi pe cei care au avut fericirea să o cunoască, ca poet, artist şi gânditor, dotată cu o veselie nativă, frumuseţe naturală, spirit neliniştit, totul era natural în fiinţa ei, graţia nativă contopindu-se cu viata intensă în acea natură de elită.

A fost admiratoarea a trei barbati: Napoleon I, Ferdinand de Lesseps si Victor Hugo, pe care îi numea "cei 3 poeţi ai secolului". Iulia Haşdeu a fost înmormântată în Cimitirul Bellu din Bucuresti, cavoul familiei aflându-se pe partea stânga a aleii principale. Tatăl ei, profund afectat de moartea prematură a fiicei adorate, a construit la Câmpina un castel unde B.P.Haşdeu se retrăgea, folosind toate mijloacele de spiritism pentru a intra în contact cu spiritul fiicei sale.

 

Hortensia PAPADAT-BENGESCU, scriitoare, s-a născut la 8 Decembrie 1876, în comuna Iveşti, judetul Galaţi. A studiat în Bucuresti la "Institutul de domnisoare Bolintineanu", debutând în presa culturală cu articole în limba franceză în anul 1912. În 1913 publica la revista "Viaţa românească", formarea ei ca scriitoare fiind marcată de personalitatea lui Garabet IBRAILEANU, cel care a ajutat-o sa debuteze. Din 1919 a început colaborarea la revista şi cenaclul "Sburătorul". Alaturi de Liviu Rebreanu, era socotită creatoarea romanului românesc modern. Rolul hotarâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, l-a avut Eugen Lovinescu, unul din puţinii susţinători ai scriitoarelor femei. Toate romanele Hortensiei Papadat-Bengescu erau citite mai întâi în Cenaclu literar şi apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei a fost Marcel PROUST a carui metodă de creaţtie poate fi regasită, mai mult sau mai puţin si în romanele Hortensiei Papadat-Bengescu.

 

Sursa foto: http:""www.clopotel.ro"enciclopedia"img"literatura"Hortensia_Papadat_Bengescu.gif

Nenumăratele romane ale scriitoarei sunt prin actualitatea observaţiei şi prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele realizări de prestigiu ale prozei psihologice românesti. Boala, spunea ea, ocupă pragmatic, un loc important în opera scriitoarei, afirmând mirată, că boala nu apare în aceeaşi măsură, ca temă centrala, la toţi romancierii, ea reprezentând "compromisul firesc dintre viaţă şi moarte". De asemenea, scriitoarea a acordat o atenţie deosebită problemelor eredităţii, interesată constant de detectarea şi definirea "trupului omenesc". Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt, prin actualitatea observaţiei şi prin complexitatea tehnicilor de analiză, printre primele realizări de prestigiu ale prozei psihologice româneşti.

A fost interzisă ca autoare în perioada regimului comunist, murind la data de 5 Martie 1955 la Bucureşti, din păcate uitată de colegi şi de criticii literari.

 

Ana ASLAN (1897-1988), medic, biologist, inventator român, de origine armeană, membră a Academiei Române în 1974, a dezvoltat substanţa numită "procaină" (un anesteziant) pentru producerea unei substanţe "contra îmbatrânirii", apărută sub numele de GEROVITAL GH3. În anul 1956 Ana Aslan a prezentat rezultatele cercetărilor ei cu ocazia Congresului european de gerontologie de la Karlsruhe (Germania de Vest), unde descoperirea ei a fost primită cu oarecare sceptimism, totuşi ea nu a renunţat să continue "bătălia".

În Clinica din Bucureşti ce-i purta numele, a experimentat produsul pe câteva mii de persoane, rezultatele fiind favorabile, procesul îmbatrânirii naturale diminuându-se cu peste 40%. Cu ocazia unui alt congres european de gerontologie, Ana Aslan a participat din nou, venind în continuare cu cifre concrete, ce demonstrau evident eficacitatea tratamentului cu GH3, de acea dată fiind primită cu aclamaţii, motiv pentru care medicamentul este disponibil azi în mai mult de 70 de ţări, fără prescripţie medicală, utilizat fiind de aproximativ 50 milioane persoane. Sursa foto Ana Aslan: http:""www.ecouri.go.ro"ana.aslan.jpg

 

Venera Dumitrescu-Staia

Canada

 

 

 

 

 

 

 

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)