Mureșeanul care a corespondat cu Einstein

 Nicolae BALINT

Un mureșean cu perspective deosebite. A fost remarcat de Einstein și a purtat corespondență cu acesta. Marele savant era interesat de cercetările lui. Destinul lui Francisc Panet, mureșeanul preocupat de chimie și fizică și apreciat de Einstein, a sfârșit însă brutal, la Jilava, sub gloanțele plutonului de execuție.  

Primii pași, în urbea de pe Mureș

Născut în 1907, la Târgu-Mureş, într-o familie foarte înstărită, tânărul Panet a avut şansa să studieze în străinătate, mai precis la "Deutsche Technische Hochschule" (Politehnica) din Brno, Cehoslovacia, la începutul anilor '30. Înzestrat cu o gândire logică excelentă, meticulos şi foarte organizat în expuneri, studentul Panet a atras atenţia profesorilor săi încă de la începutul studenţiei, nu numai prin calitatea expunerilor, dar mai ales prin preocupările și interesul dovedit pentru cercetarea ştiinţifică, în mod deosebit pentru ştiinţa fundamentală. Era - aşa cum şi-l aminteau prin deceniul al şaselea doi foști colegi din România - preocupat în mod deosebit de problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, legăturile dintre fizică şi chimie, iar în acest scop studia temeinic lucrările lui Einstein, al cărui admirator necondiţionat devenise. Deşi provenea dintr-o familie mureșeană înstărită, Francisc Panet s-a lăsat atras de ideile de stânga. A intrat şi a activat în mişcarea comunistă din Cehoslovacia, dar apropierea de stânga comunistă a avut loc încă de la Târgu-Mureş. Tot aici, a intrat însă şi în atenţia Siguranţei române care l-a luat în supraveghere informativă după întoarcerea sa de la studiile din Cehoslovacia.

O întâlnirea care ar fi putut să-i schimbe viața

În 1931, aflat la Brno, Panet a intrat în corespondenţă cu Einstein. În prima sa scrisoare, aşa cum relata prin anii '60 Gabriel Mureşan, doctor în chimie, fost director al Institutului de Cercetări Chimice din Bucureşti (mort în 1968) - Panet îi expunea marelui savant părerea sa cu privire la lumea particulelor elementare şi probleme din domeniul chimiei organice. În scrisorile de răspuns - cinci la număr - marele savant Einstein îl încuraja pe Panet să continue cercetările din domeniul fizicii, iar în ceea ce priveşte problemele de chimie organică, să se adreseze Lisei Meitner, o cunoscută savantă de origine austriacă, ce lucra la Institutul de Chimie "Kaiser Wilhelm" din Berlin. Mai mult chiar, într-o altă scrisoare, Einstein l-a invitat pe Panet să vină la Berlin anul următor, să se întâlnească şi să discute diverse probleme de ordin ştiinţific. În primăvara anului 1932, când Einstein se întorsese în Germania, după un turneu de conferinţe susţinut în SUA, tânărul student Francisc Panet s-a întâlnit cu Einstein la el acasă, la Berlin. În cursul aceluiaşi an, Einstein a venit la Praga pentru a susţine un ciclu de conferinţe. Foarte mulţi studenţi de la Brno, însoţiţi de profesorii lor, printre care şi celebrul om de ştiinţă Viktor Kaplan (inventatorul turbinei), au venit la Praga pentru a-l asculta pe Einstein. A fost o nouă ocazie pentru Francisc Panet - din păcate ultima - de a-l întâlni pe celebrul savant. La Praga, Einstein s-a referit la cercetările sale din domeniul fizicii nucleare şi a făcut o trecere în revistă a noilor lucrări ale lui Bohr, Heisenberg, Schrodinger, de Broglie, Dirac şi alţii. La sfârşit, a vorbit cu Panet şi l-a întrebat ce are de gând să facă la terminarea studiilor. Acesta i-a răspuns că se va întoarce în ţară şi că va continua munca de cercetare fie la Târgu-Mureş, dar cel mai probabil la Bucureşti. "Te rog să-mi mai scrii şi din România", l-a încurajat Einstein.

Execuția

Întors în ţară, Panet s-a căsătorit cu Lili Gotlieb şi s-au stabilit la Bucureşti, pe Splaiul Independenței, nr. 8. În dosarele Siguranţei se află în mod cert, date despre preocupările ştiinţifice ale lui Francisc Panet, dar cele mai multe se referă la activitatea sa comunistă, ştiut fiind faptul că Partidul Comunist din România, "dirijat" de la Moscova, se afla încă din 1924 în afara legii (Legea Mârzescu), dar continua să activeze în ilegalitate cu susținerea materială a Cominternului. În octombrie 1941, soţii Francisc şi Lili Panet, au fost arestaţi de organele Siguranţei române. Acuzaţia - de altfel dovedită şi recunoscută - a fost cea de fabricare de materiale explozive pentru acţiunile de sabotaj întreprinse de Partidul Comunist din România, împotriva trupelor germane staţionate în ţară. În casa lor se găsiseră 140 de pachete cu explozibili. Familia Panet improvizase un adevărat laborator în baia locuinţei, din București, iar evidențele nu au putut fi negate la descinderea care a avut loc. Materialele necesare fabricării explozivilor, erau procurate de un grup de trei persoane care a fost arestat odată cu cei doi soți. Este vorba despre Adalbert Kornhauser, medic, vechi membru PCdR, n. la 12 iunie 1898, la Hida-Cluj, Ada Marinescu, chimistă, membră PCdR, n. 30 ianuarie 1905, la Moinești și Erzsébet Nagy, muncitoare, membră PcdR, născută în 1912, în județul Satu-Mare. Pe data de 7 noiembrie 1941, după ce avusese loc o scurtă anchetă şi un proces destul de sumar, Francisc şi Lili Panet, alături de celelate trei persoane, au fost executaţi prin împuşcare în curtea închisorii Jilava. O pedeapsă exemplară dată în vremuri excepționale. Câteva zile mai târziu, pe data de 11 noiembrie 1941, în ziarul "Viața" (anul I, nr. 223, p. 6), în articolul „5 comuniști care pregăteau acte de sabotaj au fost condamnați la moarte și executați”, se consemna destul de lapidar faptul că grupul de sabotori stipendiat de Moscova fusese arestat, anchetat, judecat, condamnat și apoi executat.

În loc de morală

În deceniul şapte, al secolului trecut, Securitatea română era preocupată să găsească scrisorile de răspuns primite de Panet, de la Einstein. Aceste demersuri ale Securității - infructuoase până la urmă - se doreau a cosmetiza "imaginea" guvernului de la Bucureşti, preocupat de a capta bunăvoinţa Casei Albe. Einstein, după instalarea naziştilor la putere în Germania în 1933, plecase din Germania și se stabilise în SUA, unde a fost angrenat într-o serie întreagă de experimente, iar în SUA se află de altfel şi o parte a arhivei sale personale. Atât la Bucureşti, unde locuise familia Panet, cât şi la Târgu-Mureş, unde la vremea aceea se mai aflau încă rude ale acestei familii, căutările s-au dovedit infructuoase. Poate că scrisorile de răspuns ale lui Panet, adresate lui Einstein, se găsesc în arhiva personală a savantului, depozitată în SUA. Cine poate şti? Cert este însă faptul că în căutările sale, Securitatea române s-a bazat pe relatările celor doi colegi români care studiaseră la Brno, alături de Francisc Panet, respectiv ale lui Gabriel Mureşan, fost director al Institutului de Cercetări Chimice din Bucureşti şi ale generalului în retragere, profesor universitar doctor docent, Valter Roman. Cazul lui Francisc Panet, un om de ştiinţă în devenire, care ar fi putut să evolueze firesc şi să dea măsura capacităţii sale excepţionale într-o societate în care discrepanţele sociale nu ar fi fost atât de mari ca în România interbelică, nu este unul singular. Panet a fost un intelectual idealist, care s-a lăsat din păcate atras în acţiuni cu caracter terorist şi care a plătit scump idealismul său. Aici, dar cel mai probabil în străinătate, ar fi ajuns cu certitudine un om de ştiinţă de mare valoare. Einstein, așa cum am văzut, i-a arătat interes, chiar prietenie şi, în orice caz, multă consideraţie, încurajându-l în cercetările sale. Din păcate însă, Francisc Panet, inginerul chimist originar din Târgu-Mureş, a avut o viaţă scurtă şi zbuciumată, care a sfârșit în mod surprinzător şi brutal, în faţa plutonului de execuţie.

Nicolae BALINT

Foto 1: Deceniul trei al secolului trecut – ”Deutsche Technische Hochschule” din Brno, universitatea la care a studiat Francisc Panet Foto 2: Francisc Panet, om de știință și revoluționar de ”ocazie” Foto 3: Închisoare Jilava, locul unde acum 70 de ani a fost executat grupul Panet

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com