|
|
|
|
            |
|
NICETA REMESIANU ŞI AETHICUS DONARES (ISTER) DOI MARI POEŢI PELASGI (VALAHI) DE TALIE EUROPEANĂ DIN DACIA:
Sfântul pelasg (> valah) Niceta Remesianu, din Dacia (România), aprox. 340 – 416, portret în tuş de Patricia Pura.
Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm… (imn din orizontul anului 370 d. H.)
de Niceta REMESIANU
Pe Tine, Dumnezeule, Te lăudăm, pe Tine, Doamne, Te mărturisim, Pe Tine, Eterne-Părinte, tot pământul Te cinsteşte, Ţie, toţi îngerii, Ţie cerurile şi toate puterile, Ţie, heruvimii, serafimii, ne-ncetat glăsuind: Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul, Dumnezeul celestelor armii…!
Pline sunt cerurile şi pământul de-nălţarea gloriei Tale, Doar pe Tine Te laudă coruri de-apostoli, Droaia de vrednici prooroci, Armatele-albind ale martirilor…!
Doar pe Tine Te mărturiseşte Biserica pe-ntregul pământ, Tată nesfârşitei înălţări, Fiul, Unu-Născutu-n-Adevărată-Cinstire, Duhul Sfânt, mereu apărător-mângâietorul…!
Tu, Hristoase,-mpărat slavei, Tu, veşnicit Tată, eşti Fiu, Tu, Întrupatul-în-Om întru mântuirea-i, n-ai strigat frica-n pântecul Fecioarei, Tu, Biruitorul-din-Suliţa-Morţii, deschis-ai credincioşilor poarta-mpărăţiei cerurilor;
Tu, dumnezeiască mână-dreaptă-ntru-slava Tatălui, Mare-Judecător veni-vei, după cum credem: Aşadar, Te rugăm să vii-n ajutor fidelilor Tăi, răscumpăraţi cu nepreţuitul Tău sânge – Eternă glorie dăruieşte-le cum sfinţilor Tăi…!
Poporul Tău, Doamne,-l mântuieşte, binecuvântează moştenirea Ta, Diriguieşte-l, înalţă-l etern ! Zilnic, Te slăvim, Lăudăm Numele-Ţi în vecii-vecilor…!
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, fără păcat să ne păzim, Miluieşte-ne, Doamne, miluieşte-ne, Fie, Doamne, al Tău har peste noi, după cum nădăjduit-am în Tine – În Tine, Doamne, sperat-am, spre-a nu mă tulbura în veac…! * (Traducere din latină în valahă: prof. dr. Ion PACHIA TATOMIRESCU) ______
* Acest imn al întregii Creştinătăţi a fost zămislit de sfântul valah, Niceta Remesianu, din Dacia orizontului anului 370 d. H., când a fost înălţat în scaunul epis-copal de la Remesiana / Romoesiana (< Roma- + -Moesia- + suf. -ana), pe malul drept al Dunării, în Dacia Sud-Dunăreană (episcopia sa cuprindea atât Dacia Aureliană cât şi provinciile Oltenia şi Banat din Dacia Nord-Dunăreană). Versiunea de mai sus, datorată d-lui prof. dr. Ion D. Pachia / Ion Pachia-Tatomirescu, a fost publicată mai întâi în revista timişoreană Caietele Dacoromâniei, anul II, nr. 3 / 22 martie – 21 iunie 1997, p. 1 sq., la rubrica Lira din Cogaion.
Niceta REMESIANU
Te, Deum, laudamus… (370 A. D.)
Te, Deum, laudamus, Te, Dominum, confitemur, Te aeternum Patrem omnis terra veneratur, Tibi omnes angeli, Tibi caeli et universae potestates, Tibi cherubin et seraphin incessabili voce proclamant: Sanctus, sanctus, sanctus, Dominus Deus sabaoth…!
Pleni sunt caeli et terra maiestatis gloriae Tuae; Te gloriosus apostolorum chorus, Te prophetarum laudabilis numerus, Te martyrum candidatus laudat exercitus.
Te per orbem terrarum sancta confitemur ecclesia, Patrem immensae maiestatis, Venerandum Tuum verum unigentium Filium, Sanctum quoque paraclitum Spiritum…!
Tu rex gloriae Christe, Tu Patris sempiternus es Filius, Tu ad liberandum suscepturus hominem non horruisti virginis uterum, Tu devicto mortis aculeo aperuisti credentibus regna caelorum;
Tu ad dexteram Dei sedes in gloria Patris, Iudex crederis esse venturus; Te ergo quaesumus Tuis famulis subveni quos pretioso sanguine redemisti; Aeterna cum sanctis Tuis gloria munerari…!
Salvum populum Tuum Domine et benedic hereditati Tuae Et rege eos et extolle illos usque in aeternum! Per singulos dies benedicimus Te Et laudamus nomen Tuum in saeculum et in saeculum!
Dignare Domine die isto sine peccato nos custodire, Miserere nostri Domine, miserere nostri! Fiat misericordia Tua, Domine, super nos quem ad modum speravimus in Te, In Te, Domine, speravi non confundar in aeternum…! * _______
* Cf. Ion Pachia Tatomirescu, Argumente „interne“ privind paternitatea nicetian-remesiană şi autohtonismul pelasgo-dacic / valahic al imnului întregii Creştinătăţi, «Te, Deum, laudamus...». Pentru fidelitatea reproducerii textului lati-nesc, a se vedea, îndeosebi, Nestor Vornicescu: Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII, izvoare, traduceri, circulaţie, teză de doctorat, Craiova, 1983, p. 80 (extras din revista Mitropolia Olteniei, nr. 1 – 2, 3 – 4, şi 5 – 6, XXXV, 1983).
We praise Thee, O God… (In the horizon of the year 370 A. D.)
by Niceta REMESIANU
We praise Thee, O God, we acknowledge Thee to be the Lord, Everlasting Father, all the earth doth worship Thee, To Thee all Angels cry aloud, the Heavens and all the Powers therein, To Thee Cherubim and Seraphim ceaselessly do cry: Holy, Holy, Holy: Lord God of Sabaoth…!
Heaven and earth are
full of the Majesty of Thy glory,
The holy Church throughout all the world doth acknowledge Thee, The Father of infinite Majesty, Thy true and wholesome Son, worshipped by the Being, Also the Holy Spirit, the Protector and the Comforter…!
Thou art the King of Glory, O Christ, Thou art the everlasting Son of the Father, When Thou tookest the human shape to redeem us, Thou didst not cry in fear in the Virgin’s womb, When Thou were the victor in the stake of death, Thou didst open the Gate of the Skies’ Kingdom to all believers…!
Thou sittest at the right hand of God in the glory of the Father, We believe that Thou shalt come to be our Judge: We therefore pray Thee, help Thy faithful followers, whom Thou hast redeemed with Thy precious blood – Make them to be numbered with Thy Saints in glory everlasting…!
O Lord, redeem Thy people and bless Thine heritage, Lead them and lift them up into eternity ! Day by day, we magnify Thee, And we worship Thy Name to the end of times…!
O Lord, bestow on us the worthiness to keep us this day without sin,
Have mercy upon us,
O Lord, have mercy upon us, (English version by Gabriela PACHIA) _____
* This hymn of the whole Christianity was created by the Wallachian-Dacian saint, Niceta Remesianu / Niceta of Remesiana, in the horizon of the year 370 A. D., when he ascended to the episcopate at Remesiana / Romoesiana (< Roma- + -Moesia- + suf. -ana), in the South-Danubian Dacia (his bishopric included both Aurelian Dacia and the provinces of Oltenia and Banat from the North-Danubian Dacia). The above version, translated from the Latin into the Wallachian, is due to prof. Ion D. Pachia / Ion Pachia-Tatomirescu, Doctor of Philology, was first published in the review Caietele Dacoromâniei / Dacoromania’s Notebook in Timişoara, Year II, No. 3 / March, 22 – June, 21, 1997, p. 1 sq., in the section The Lyre of Cogaion.
Filosoful, poetul, exploratorul valaho-dac, Aethicus Donares (Ister), aprox. 421 – 500, autorul Cosmografiei, primul european ce descoperă America, primul european ce face ocolul lumii cu 1057 de ani înaintea lui Magellan – portret în tuş de Patricia Pura.
Alexandru Macedon la Muntele Chelion… (poem din orizontul anului 466 d. H.)
de Aethicus DONARES (ISTER)
Vai de pământul roditor şi purtător de miere, dacă se năpustesc în el numai şerpi şi fiare…! Vai de locuitorii lumii, dacă fiarele-ar începe să-nvingă…!
Şi geme, şi înalţă altare, pe Muntele Chelion, şi, întreg dienocul, imploră Dumnezeul de-toate-protector, spre-a fi ferit de răzbunarea sufletelor de duşmani sacrificaţi – şi psalmul său către Dumnezeu străluceşte în mare artă.
Mai marea mişcare a pământului în această zonă alpină este dinainte în puterea Dumnezeului cum niciodată până-acum nu se vede ori aude; şi se-adună munţii în faţa munţilor, şi s-aud cuvintele preotului-judecător: Ridică-te cu forţa mărturiei în faţa munţilor şi colinelor, să ştie vocea ta şi crestele stâncilor, şi temeliile puternice ale pământului – toate s-audă judecata Domnului…!
Într-adevăr, aici, munţi dănţuitori şi coline ţipătoare s-apropie într-un mare elan cam până la o sută optzeci şi cinci de metri.
Şi marele conducător, ordonând un referendum, strânge la un loc toată armata regatului său, dintr-ale lumii hotare, până dincolo de mare, şi-o aşează-n mijlocul acestor labile tărâmuri, între coline,-n trena vălurindă a munţilor, şi convine asupra unui principiu de pace care să fie nelipsit din toate tratatele de alianţă: mistreţul de jertfă pentru zeii locurilor.
Alexandru cel Mare, considerând că-i uşoară această întreprindere, adună la un loc mai multă aramă prefăcută în diverse-obiecte şi topeşte coloane de o uimitoare mărime, şi porţi, şi case, şi druguri, şi-i ameninţă pe ei şi pe întregul lor neam, şi-i închide în mijlocul acvilonului, într-un an şi patru luni, şi ridică porţi, şi case, şi druguri de-o impresionantă mărime, şi le-aduce, şi le-acoperă cu smoală necunoscută nici în lumea pământurilor şi mărilor, nici în această insulă, unde scris-am cele de mai sus.* ____________
* Traducere din latină în valahă, de prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu.
Aethicus DONARES (ISTER)
Alexander Magnus in Monte Chelion… (466 A. D.)
Vae terra fructifera ac melliflua, si ingruerint in ea tot serpentes et bestiae…! Vae habitatores orbis, cum istae coeperint triumphare…!
Ingemuitque aedificavitque aras in monte Chelion immolatisque hostiis deo deprecatusque est tota die ac nocte dei consilium et misericordiam quaerens invenitque artem magnam.
Praecurrente potentiam dei adfuit terrae motus magnus in montana illa, qualis antea numquam fuerat visus neque auditus, et convenerunt montes adversus montes vat(icini)um prophetae auditum: Surge, contende iudicium adversus montes et audiant colles vocem tuam, audiant montes iudicium Domini et fortia fundamenta terrae.
Hinc enim montes commovebuntur et colles clamabunt, quia magno impetu proximaverunt se montes iste usque stadium unum.
Faciens itaque consilium salubre princeps magnus et congregans cunctum exercitum regni sui a finibus orbis terranum medium eorum stabilivit iuxta utroque mare, reliquo vero exercitu in ipsa latibula montium inter colles collocavit et fecit cum eis placitum quasi ad pacem foedera sociare ferentesque porcum in diis eorum.
Quod pro nihilo ducens Alexander Magnus quasi subdolum congregavit aes plurimum et fudit colomnas mirae magnitudinis et portas et limina et seras et minans minavit eos et omnem subolem eorum et inclusit eos ad ubera aquilonis in anno uno et mensibus quattuor erexitque portas et limina et serracula mirae magnitudinis et induxit ac linivit eas assincitum bitumen incognitum in orbe terranum nisi in insolam, unde superius scripsimus. * ___________
* Textul latinesc de mai sus se află editat după toate rigorile filologice în Die Kosmographie des Aethicus, ediţia Otto Prinz, München, Monumenta Germaniae Historica, 1993, pp. 138 – 140. Poemul Alexander Magnus in monte Chelion…, datându-se în orizontul anului 466 d. H., s-a transmis până în zilele noastre „nealterat“, după cum se observă mai sus, prin lucrarea fundamentală, Cosmografia, de Aethicus Donares (Ister), tălmăcită din pelasgo-dacă / valaho-dacă în latina imperial-romană a secolului al V-lea d. H. pentru un mai mare circuit chiar de filosoful-explorator, lucrare care, din păcate, fost-a cumplit-„abreviată“ / „cenzu-rată“, barbar-amputată, de benedictinul Ieronim de Freising-Bavaria, pe la anul 763 / 764 d. H. Cu privire la viaţa şi opera acestui Cavaler al Zalmoxianismului, distinsul Receptor este invitat şi la lectura studiului introductiv, Filosoful / exploratorul pelasgo-dac, Aethicus Donares (Ister), primul european care descoperă America, făcând ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan, de prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, publicat mai întâi în Cosmografii de martie – antologie din creaţiile membrilor Cenaclului Aethicus (1990 – 2009), Timişoara, Editura Aethicus, 2009, pp. 17 – 84, apoi în web-revista Agero (din Stuttgart – cf. http://www. agero-stuttgart.de).
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
