Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri

ŞEZĂTOAREA, PRILEJ  DE ÎNTÂLNIRE ÎN POSTUL CRĂCIUNULUI

Etnografie

Maximinian MENUŢ

Impresii si pareri personale in FORUM

  Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

În aşteptarea Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului am călătorit şi noi pe cărări de dor într-un fel de şezătoare în unul din satele noastre năsăudene. Gazdă bună ne-a fost familia Precub Ioan şi Paraschiva, o familie de oameni simpli, care ştiu ce este acela respectul pentru aproapele tău, şi mai ales pentru oaspeţi veniţi de la oraş pentru a afla cum se desfăşurau altădată şezătorile din prag de Crăciun. Şezătoarea este întrunirea ce avea loc seară de seară, cu excepţia zilelor de marţi şi duminică, a fetelor sau a femeilor căsătorite, bineînţeles, fiecare separat. Şezătorile se organizau după terminarea muncilor agricole de toamnă, începând cu Postul Crăciunului, când nopţile începeau să crească şi zilele să se micşoreze şi ţineau până la începutul Postului Mare.

Fetele se adunau într-o casă hotărâtă de ele de comun acord cu gazda, contra unei contribuţii în bani, fuioare de cânepă, uneori şi zile de muncă peste vară, sub o formă de clacă. Tot sub formă de clacă ajutau şi flăcăii la transportul şi tăiatul lemnelor pentru casa şezătorii.

Şezătoarea începea după ce se însera şi ţinea uneori până dimineaţa la cântatul cocoşilor, când fetele îşi adunau fusele pline de tort şi porneau spre casă. Încă de la sosirea cu furca de tors fetele începeau să „horească”, cântând cântece care aveau scopul de a-i avertiza pe feciori că a început şezătoarea. Aceştia  vizitau în fiecare seară şezătorile, umblând grupuri-grupuri dintr-una în alta. În sat erau câte trei-patru şezători de fete pe noapte iar unele dintre gazde erau aceleaşi ani la rând.

Uneori erau şezători separate pentru fete şi pentru copii. Dintre locurile unde erau şezători amintim: de fete - la Irinuca lui Costan pe Vale, la Simon, la Bica (care avea şi fluier), la Mizgan Iacob, de copile erau şezători la vârtej şi la Gruia.

Dacă o fată refuza un fecior la joc, aceasta risca la plecarea acasă să fie alungată cu „suveie” de către băieţii care erau solidari în asemenea cazuri. Se cânta, se spuneau ghicitori şi bancuri, se juca, se dădea cu sita când se observa că nu vin feciorii. Aveau fetele farmecele lor pentru atragerea tinerilor. Astăzi şezătorile sunt tot mai rare, de cele mai multe ori având loc când se realizează filme documentare, sau când sunt transpuse în scenă.

   Maximinian MENUŢ

   Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)