Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

STATUIA ECVESTRĂ A LUI ŞTEFAN CEL MARE

Tiberiu COSOVAN

 

 

În miez de august canicular, când Suceava aniversa 620 de ani de la atestarea documentară a urbei, iar Festivalul de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” se desfăşura în Cetatea de Scaun a Sucevei, de pe soclul statuii ecvestre a voievodului se desprindea, prăbuşindu-se pe pavimentul de travertin, unul din basoreliefurile de bronz ale monumentului.

 

Zodia căderilor libere

 

Dacă anul trecut semnalam, în luna iulie, intrarea în „Zodia Buldozerului”, prin demolarea şi distrugerea unui monument de for public (cu acceptul şi chiar cu încurajarea edilului urbei), unul dintre cele mai mari mozaicuri parietale din ţară, cu o suprafaţă de 456 mp, lucrare care decora, în exterior, hala principală a ROMUPS, anul acesta luna lui Gustar este, se pare, în...”Zodia căderilor libere”.

 

A început cu prăbuşirea (cu martori) în plin centrul oraşului, a unui stâlp metalic de iluminat public şi a continuat cu această cădere (se pare însă fără spectatori) a unei compoziţii în basorelief, de mari dimensiuni, care, din fericire, nu a provocat victime.

 

„Un simbol pentru municipalitate”

 

Mozaicul parietal demolat cu buldozerul odată cu hala de la ROMUPS a avut o cădere provocată şi supravegheată („monitorizată”) de către demolatori.

 

Prăbuşirea basoreliefului de pe soclul statuii ecvestre a lui Ştefan cel Mare n-a fost supravegheată de nimeni, în schimb, Ion Lungu, edilul urbei, a declarat în faţa camerelor de luat vederi, după ce a aflat de „incident”, că Primăria Sucevei „va monitoriza celălalt basorelief” şi-l va da jos dacă prezintă pericol.

 

Dacă în primul caz, cel al mozaicului parietal, Primăria nu-şi recunoştea statutul şi responsabilitatea de proprietar al monumentului (cu toate că mozaicul figura pe Lista monumentelor de for public din judeţul Suceava, la poziţia 52) lăsându-l la cheremul demolatorilor, în cazul de faţă recunoaşte că statuia se află în patrimoniul urban, aflând noi, acum, prin vocea edilului, că statuia lui Ştefan cel Mare este „un simbol pentru municipalitate”.

 

Mesteacănul de sub coada lui Voitiş

 

Bravo nouă că avem un simbol, dar de care nu se prea îngrijeşte nimeni. Când un puiet de mesteacăn a înfrunzit sub coada lui Voitiş (armăsarul voievodului), primarul a fost iritat că presa a semnalat acest lucru. Iritat şi-atât, pentru că mesteacănul îşi întinde şi-acum rădăcinile pe sub plăcile de travertin contribuind, desigur, la desprinderea lor de soclul de beton şi accentuând riscul prăbuşirii acestora peste eventualii vizitatori ai statuii.

 

Dacă atunci când sesizam că mozaicul de la ROMUPS (lucrare realizată de artiştii plastici Traian Brădean şi Iacob Lazăr) era ameninţat cu distrugerea (şi chiar a fost) s-au găsit voci (nu spun cine, persoane importante) să ne acuze (pe mine şi pe alţi câţiva care am încercat să-l salvăm) că suntem „nostalgici”, mozaicul fiind - în opinia lor - o lucrare din anii comunismului care nu merita păstrată (deşi avea, într-un medalion, sigiliul cu stema Moldovei) de data aceasta lucrurile se schimbă pentru că, nu-i aşa, este vorba despre...un simbol al Sucevei.

 

Dezvelire cu onoruri militare

 

Un simbol care tot în anii comunismului a fost ridicat. Ba, chiar a fost dezvelit de Nicolae Ceauşescu, la data de 16 septembrie 1977, cu prilejul vizitei pe care a efectuat-o la Suceava. Vizită istorică, aşa cum consemnau jurnaliştii vremii, cu prilejul căreia „sute de halebardieri, scutieri şi arcaşi, îmbrăcaţi în costume naţionale specifice (?), au salutat ostăşeşte, după obiceiul moştenit de pe vremea lui Ştefan cel Mare” şi au întâmpinat „sosirea la Suceava a tov. Nicolae Ceauşescu, a tov. Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat” („Zori noi”, Anul XXXII, nr. 8709, Vineri 16 septembrie 1977). Dezvelire cu onoruri militare, intonarea imnului de stat şi, bineînţeles, oferirea unor buchete de flori.

 

„Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezenţa tov. Nicolae Ceauşescu...”

 Pe soclul statuii ecvestre a voievodului, lucrare realizată de sculptorul Eftimie Bârleanu, străluceau în bronz cuvintele celui mai iubit fiu al poporului, „cuvinte de aleasă cinstire şi vibraţie naţională”: „Scut de apărare al gliei străbune, Ştefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă şi activitate închinată libertăţii patriei şi poporului, împreună cu alţi mari domnitori ai ţării, stă la baza făuririi României”.

 

Pe o altă laterală a soclului se afla (aşa cum scriau ziariştii aceluiaşi cotidian în numărul 8710 din data de 17 septembrie) „placa comemorativă” (?) pe care scria cu litere aurii: „Dezvelit astăzi, 16 septembrie 1977, în prezenţa tov. Nicolae Ceauşescu, secretar general al PCR, preşedintele RSR”.

 

Cum rămâne însă cu nostalgia? O fi nostalgic comunist primarul urbei pentru că...nu demolează monumentul? Desigur că nu, dar întâmplarea le oferă celor care se înhăitaseră atunci ca acuzatori prilejul să cugete dacă nu s-au pripit să arunce cu vorbele.

 

„Atenţie se lucrează!”  

  

Până una alta, statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare (care se află pe Lista monumentelor de for public din judeţul Suceava la poziţia 22), „un simbol pentru municipalitate” aşa cum spune alesul obştii, nu arată prea bine, cu un basorelief desprins de pe soclu, cu acelaşi mesteacăn înfrunzit sub coada lui Voitiş şi înconjurată de o panglică de avertizare pe care scrie „Atenţie se lucrează!”.

 

 

Tiberiu COSOVAN

Suceava, 2008

 

 

Comentarii de la cititori

 

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)