|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Dr. Emil MOLDOVAN Grafica de Roca
Existenţa unor obiceiuri funerare rebarbative, de tipul excarnaţiei au fost obişnuite în sudul Dunării până pe la mijlocul secolului XX. Astfel, în cadrul unor comunităţi de păstori din zona Balcanilor, se obişnuia ca pruncul mort imediat după naştere, sau avortat, să fie depus într-un sac cu sare şi ţinut aşa, deasupra patului părinţilor, timp de 40 de zile. Corpul mumificat era apoi depus sub podeaua locuinţei, într-unul din colţurile camerei. Această practică de stranie „domesticire a morţii”, după sintagma lui Ian Hodder, este pomenită într-o analogie cu obiceiul mezolitic de depunere a pruncilor sub podeaua locuinţei, la Vlasac şi Lepenski Vir[2]. Interesante sunt, din acest punct de vedere, următoarele versurile, legate tot de expunerea mortului (copil) la înălţime: „Sufletul din el ieşea…/Da’ mumă-sa sărmana,/ Lua spirtul de-l spirtuia,/ Mândru leagăn îi făcea/ Şi-n podu căşii îl punea,/ […]/ Tot aşa că mi-l păstra”[3]. Aşezarea mortului sub acoperiş aminteşte de acel Grabhüttenbestattung pomenit de I. Taloş ca având o răspândire destul de largă, indiferent că este vorba de acoperişul casei, al unei colibe sau poate al unei stâne[4]. Potrivit lui E. Gasparini atârnarea de tavan a unui coş plin cu merinde pentru cei morţi, în casele estoniene, este un vestigiu etnografic al înmormântării în aer (Luftbestattung) şi nu al reînhumărilor[5].
Referitor la curăţarea oaselor de carne prin fierberea corpului sau excarnare, similar acelui mos teutonicus, trebuie amintită necropola gepizilor de la Căpuşu Mare (jud. Cluj) cercetată de K. Horedt[6]. Gepizii practicau amputarea rituală a cadavrelor, dovadă fiind mai multe cimitire care au fost datate până în primul sfert al secolului VII e.n.[7]. Analiza antropologică a scheletelor de la Căpuşu Mare, care nu se află în raporturile lor anatomice normale, a pus în evidenţă un tratament aparte a trupurilor celor morţi. Observaţiile arheologice confirmă faptul că aceste morminte nu au fost prădate iar integritatea extremităţilor articulare şi lipsa urmelor de lovituri pe oase (cu excepţia unui singur craniu) că scheletele au fost dezarticulate înainte de înhumare prin fierberea cadavrelor sau lăsarea lor la putrezit. De altfel, autorii acestei cercetări sunt de părere că după o sumară autopsie a cadavrelor şi desfacerea articulaţiilor mari, membrele inferioare erau depuse, de la genunchi, în morminte. Peste acestea urma restul corpului, eviscerat şi apoi fiert sau lăsat să putrezească[8]. În cazul mormintelor 7, 9 şi 12 oasele au fost depuse în sicrie scobite în trunchiuri de copaci. Acest tratament aminteşte mult de acel mos teutonicus practicat în centrul Europei dar şi de obiceiul mazdeean, identificat în necropola de la Pendjikent.
Pentru contribuţia la vechile rituri funerare din spaţiul românesc analiza celor 1200 de variante ale baladei Mioriţa a relevat informaţii nebănuite. În cele mai arhaice forme ale baladei, culese în Transilvania, apar câteva versuri care i-a pus în dificultate pe interpreţii lor. În mai bine de 130 de texte este pomenit versul Pe mine pământ nu puneţi (lut sau ţarină). N. Boboc consacră acestui vers un întreg capitol, fără ca explicaţia sa să fie una definitivă[9]. Potrivit lui I. Taloş, acest vers pare a exprima „un curios fel de înmormântare ciobănească”, de o vechime indiscutabilă, a cărui amintire se datorează fenomenalei memorii a Mioriţei[10]. Cererea ciobănaşului de a nu fi înhumat, este completată, aproape invariabil, de rugămintea de a fi acoperit cu Numa dalbă gluga mea (sau Ci numai gluguţa me, Numai dragă gluga mea, etc. ), vers care s-a păstrat chiar şi atunci când cel despre pământ a dispărut. Atunci când ambele aceste versuri lipsesc, martor al existenţe lor în trecut, este cel referitor la Flueru după cure, care poate fi urmărit aproape de fiecare dată în compania celorlalte două, dar şi singur. În câteva variante din afara Transilvaniei, ciobănaşul pomeneşte de învelirea sau acoperire cu gluga dar şi de transformarea ei în iconiţă, în pânză de faţă sau „tron pentru trup”. Alteori cere ca gluga să îi fie atârnată în paltin, în prepeleag sau în par. Menţionarea unor unelte ciobăneşti specifice, a unor arme şi a unor instrumente muzicale ca elemente de inventar funerar care îşi manifestă însă neîntreruptă legătura cu mediul natural, în sensul că instrumentele vor continua să răsune în vânt iar uneltele şi armele vor strălucii în soare, întăresc ipoteza potrivit căreia ciobănaşul cere de fapt să nu fie înhumat. În unele variante din afara Transilvaniei nu numai gluga, ci şi fluierul este atârnat la comarnic, la streaşina sau cheutoarea stânii sau în copac (brad, paltin, plop, fag, gorun alun). Atârnarea fluierului în bătaia vântului trebuie să fi fost determinată de transformarea înmormântării la suprafaţă în înhumare, în acest din urmă caz fluierul nemaiputându-şi îndeplini funcţia de a răsuna în vânt. Concluzia care se desprinde de aici este că păcurarul refuză insistent înmormântarea creştinească în cimitir, cerând o „înmormântare la stână, în aer liber, fără atingere cu pământul, cadavrul fiind acoperit cu gluga, iar obiectele personale, aşezate în punctele cardinale ale cadavrului”, cu scopul de a i se asigura o post-existenţă alături de oile sale[11].
A. Oişteanu este de părere că obiceiul de a agăţa gluga sau însemnele distinctive ale ciobanului în copac sunt reminiscenţe ale expunerii cadavrului printre ramuri şi, în primul rând, al credinţei în consubstanţialitatea dintre om şi arbore, ca simbol al regenerării[12]. K. Meuli pomeneşte obiceiul antic de atârnare a unui cap de animal în copac, ritual similar celui al înmormântării oamenilor la înălţime, în moarte omul şi animalul fiind trataţi identic[13]. Existenţa la daco-geţi a unui cult al craniului este sugerată printre altele şi de descoperirea în dărâmăturile zidului de incintă de la Divici a mai multor calote craniene umane care par să confirme scenele de pe Columna traiană, unde este reprezentată expunerea unor capete umane pe zidurile cetăţilor dacice[14]. În tradiţia populară, consemnată şi de Ofelia Văduva, există obiceiul de a atârna în pomul funerar mâini modelate din aluat de pâine[15]. Având în vedere simbolistica funerară a mâinii şi, deopotrivă, valoarea sa metonimică, de parte care echivalează întregul (pars pro toto) ca şi capul sau craniul, mă întreb dacă nu poate fi invocat şi acest obicei atunci când vorbim de perpetuarea unor cutume funerare în formă camuflată, în acest caz ritul expunerii mortului în ramuri de copac.
Legat de virtuţile regeneratoare ale arborelui, A. Oişteanu aminteşte balada despre agăţarea trupului împăiat al lui Constantin Brâncoveanu în copac sau basmul ardelenesc Mama cea rea în care trupul mort al fetei, pus într-un sicriu de aur, este atârnat în vârful unui paltin[16] dar şi baladele haiduceşti în care mortul este depus într-o scorbură de copac şi lansat pe firul apei, considerată variantă a înmormântării în scorbura sau la poalele copacilor[17]. Arheologic, depunerea mortului în sicrie scobite în trunchiul unui arbore a fost identificată, de exemplu, în morminte din cimitirul de la Căpuşu Mare, în cimitirul slav de la Ciumbrud, unde un mort a fost aşezat într-o monoxilă, caracteristică a lumii slave în care cultul arborilor era practicat[18], dar şi în morminte din Olanda[19] şi Scandinavia epocii bronzului[20]. Această înmormântare „între două noduri lemnoase” este considerat de G. Bachelard ca o formă de accentuată intimitate între cadavru şi „sicriul lui natural”, arborele simbolizând „dublul vegetal” al omului, sarcofagul său deopotrivă „devorator şi viu”[21].
În concluzie, cred că aşa cum sugerează sursele literare şi etnografice dar şi descoperirile arheologice, în trecut, şi în spaţiul românesc a fost practicată înmormântarea în aer[22], ca alternativă la înhumaţie, incineraţie sau imersiune, fiecare dintre aceste rituri făcând referire la câte unul din cele patru elemente cosmogonice esenţiale[23] (sau materii elementare, sau „stihii sacre” cum au fost numite), formând astfel acea lege pe care Gaston Bachelard o numeşte legea celor patru patrii ale Morţii[24]. „Se pare că elementele considerate principii fundamentale de filozofii greci prearistotelici (pământul, apa, aerul şi focul) au fost imaginate de omenire ca sălaşe ale zeilor adoraţi (subpământeni, acvatici, atmosferici şi uranieni). Acolo erau expediate şi sufletele morţilor prin rituri funerare specifice: înhumare, acvatic, incinerare, expunere a cadavrelor”, este de părere I. Ghinoiu[25].
Nu trebuie uitată nici ipoteza credinţei în consubstanţialitatea dintre om şi arbore ca premisă a învierii, sugerată deopotrivă de A. Oişteanu ca şi de G. Bachelard.
Pe de altă parte însă, menţiunea lui Lucian Blaga referitoare la obiceiul hamiţilor de a abandona şi a renega, din teama de moarte, corpurile defuncte ale apropiaţilor lor[26], ne pune în faţa unui alt tratament aplicat defuncţilor. Altfel spus, este posibil ca să nu li se fi acordat întotdeauna şi în toate culturile pe care le-am pomenit aici aceeaşi consideraţie celor morţi, cu atât mai mult cu cât practicarea excarnaţiei pare să fi fost de cele mai multe ori o opţiune mai degrabă izolată decât una generalizată. Deşi este posibil ca şi de această dată să ne aflăm în faţa unor prejudecăţi de cercetare, multe dintre mormintele „deranjate”, în care s-au practicat „sacrificii umane” sau „reînhumări” să fie, în fapt, consecinţe ale unor practici de expunere a cadavrelor deasupra solului, de descărnare sau de abandonare a lor animalelor şi păsărilor de pradă şi, în cele din urmă de înhumare, uneori, a ceea ce a mai rămas din schelet.
Dr. Emil MOLDOVAN
[1] Studiul de faţă reia o parte din opiniile pe care le-am exprimat într-o notă mai amplă apărută în Marisia, XXVII, 2003 (Moldovan 2003). Descoperirea unor referinţe bibliografice extrem de utile, privitoare la aceeaşi problemă, pe care nu le cunoşteam în momentul apariţiei în anuarul Muzeului din Târgu Mureş, au determinat, implicit, şi o schimbare a manierei de abordare a subiectului, aşa încât, din punct de vedere metodologic, am încercat să lărgesc nu numai perioada de timp avută în discuţie dar şi spectrul surselor necesare studierii înmormântărilor în aer, a cărei prezenţă în tradiţia obiceiurilor funerare din arealul românesc este încă „imponderabilă” pentru cei mai mulţi dintre cercetători.
[2] Borić, Stefanović 2004, p. 541 [3] Oişteanu 2004, p. 174, n. 116 [4] Taloş 1983b, p. 32 [5] Gasparini 1960, p. 127, n. 116. Relaţia dintre locuinţă şi mormânt este mult prea amplă ca să îndrăznesc să o abordez aici. [6] Horedt et al. 1952 [7] Zugravu 1997, p. 498 [8] Russu, Roth 1956, p. 31-32 [9] Boboc 1985, p. 175-185 [10] Taloş 1983b, p. 19 [11] Ibidem, p. 23-24 [12] Oişteanu 2004, p. 153 [13] Meuli apud Taloş 1983b, p. 33 [14] Andriţoiu, Rustoiu 1997, p. 81 [15] Văduva 1996, p. 81-82 [16] Oişteanu 2004, p. 147 [17] Ibidem, p. 175, n. 118 [18] Zugravu 1997, p. 519, n. 299 [19] Saintine 1863 apud Bachelard 1997, p. 75 [20] Holst et al. 2001, p. 126-136 [21] Bachelard 1997, p. 75 [22] Acest termen (Luftbestattung) include cel mai bine, prin sfera sa lărgită de semnificaţii, pe toate celelalte folosite în legătură cu acest tip de înmormântare, respectiv excarnaţie (Entfleischung), înmormântare la înălţime (erhöhte Bestattung) sau în arbori (Baumbestattung), expunere a morţilor (Exponierung der Leiche sau Aussetzen der Leiche) sub cerul liber (unten freiem Himmel) sau în case ale morţilor (Totenhäusern sau Grabhüttenbestattung). [23] Vlăduţescu 1998, p. 79-116 [24] Bachelard 1977, p. 74 [25] Ghinoiu 1996, p. 205 [26] Blaga 1996, p. 117 „Hamiţii se apără de duhurile morţilor prin măsuri dintre cele mai drastice: prin legarea cadavrelor, prin acoperirea cu pietre, prin distrugerea oaselor, prin expunerea la locuri sălbatice, pentru ca trupurile să fie mâncate cât mai repede de hiene […] În cultura hamită, moartea e socotită ca duşman al vieţii, iar sufletul ca un strigoi primejdios”; vezi şi Frobenius 1982, p. 279
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
BIBLIOGRAFIE
Andriţoiu, Rustoiu 1997 - I. Andriţoiu, A. Rustoiu, Sighişoara- Wietenberg. Descoperirile preistorice şi aşezarea dacică, Bibliotheca Thracologica, XXIII, Bucureşti, 1997 Anboyer 1976 - J. Anboyer, Viaţa cotidiană în India antică, Bucureşti, 1976 Andrieş 1967 - M.G. Andrieş, Indienii din Mato Grosso, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1967 Anghel, Breazu 1998 - D. Anghel, M. Breazu, Studiu asupra metodelor de prelucrare utilizate la confecţionarea unor vase ceramice, în BCŞS, 4, 1998, p. 129-132 Avram 1992 - Sultana Avram, Evidence of Romanian Pastoralist Presence în Basarabia, Caucasus and Crimea, în Symposia Thracologica, 9, Bucureşti, 1992, p. 204 Bachelard 1997 - G. Bachelard, Apa şi visele. Eseu despre imaginaţia materiei, Ed. Univers, Bucureşti, 1997 Bejan, Măruia 2003 - A. Bejan, L. Măruia, Istoria şi civilizaţia geto-dacilor. I. Istoria, Ed. Universităţii de Vest, Timişoara, 2003 Bleahu 1974 - M. Bleahu, Omul şi peştera, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1974 Bognar-Kutzián 1963 - I. Bognar-Kutzián, The Cooper Age Cemetery of Tiszapolgár-Basatanya, Budapest, 1963 Brendjes 1976 - B. Brendjes, Civilizaţia veche a Iranului, Bucureşti, 1976 Blaga 1996 - L. Blaga, Gândire magică şi religie. Trilogia valorii II, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 Boboc 1985 - N. Boboc, Motivul premioritic în lumea colindelor, Ed. Facla, Timişoara, 1985 Borić, Stefanović 2004 - D. Borić, Sofija Stefanović, Birth and death: infant burials from Vlasac and Lepenski Vir, în Antiquity, 78, 301, 2004, p. 526-546 Casal 1978 - J.-M. Casal, Civilizaţia Indusului şi enigmele sale, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978 Charachidzé 1988 - G. Charachidzé, Prometeu sau Caucazul. Încercare de mitologie contrastivă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988 Ciubotaru 1994 - D. Ciubotaru, O statuetă descoperită la Sânandrei- Capodoperă a artei neolitice, în Analele Banatului, III, 1994, p. 94-96 Ciugudean 1991 - H. Ciugudean, Zur frühen Bronzezeit in Siebenbürgen in Lichte der Ausgrabungen von Ampoiţa, jud. Alba, în P.Z., 66, 1, 1991, p. 80-114 Ciugudean 1995 - H. Ciugudean, The later eneolithic/ early bonze age tumulus burials in Central and South- Western Transilvania, în Apulum, 32, 1995, p. 13-33 Ciugudean 1996 - H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-vestul Transilvaniei, Bibliotheca Thracologica, XIII, Bucureşti, 1996 Ciugudean 2000 - H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania: Cultura Coţofeni, Timişoara, 2000 Ciugudean, Gligor 2000 - H. Ciugudean, A. Gligor, Hăpria-Capu Dosului, în Cronica cercetărilor arheologice, 2000, p. 42 Ciugudean, Gligor 2001 - H. Ciugudean, A. Gligor, Hăpria-Capu Dosului, în Cronica cercetărilor arheologice, 2001, p. 97-98. Cockburn 1984 -A. Cockburn, The frozen scythians of Siberia, în Mummies, Diseases and Ancient Cultures, Cambrige, 1984, p. 226-238. Comănescu et al. 1981. - Comănescu, H. Dumitrescu, C. N. Mateescu, Mathematcal study of the mechanico-structure of the cranial vault (applied to a cranium discovered at Vădastra dating from the transition period from the Neolithic to the Bronze Epochs), în Dacia, N.S., 25, 1981, p. 33-40 Comşa, Schuster 1995 - Alexandra Comşa, C. Schuster, Unele aspecte ale practicării sacrificiului uman în prima perioadă a epocii metalelor, pe teritoriul României, în ActaMN, 32/I, 1995, p. 279-288 Cserni Monografia - A. Cserni, Monografia jud. Alba II. Preistorie şi epoca romană (manuscris aflat în biblioteca Muzeului din Alba Iulia) Cucoş 1999 - Şt. Cucoş, Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, VI, Piatra-Neamţ, 1999 Darvill 1996 - T. Darvill, Prehistoric Britain, London/New York, 1996 Dumitraşcu 1995 - S. Dumitraşcu, Arheologia română la sfârşit şi început de mileniu, Ed. Universităţii din Oradea, Oradea, 1995 Dumitrescu 1976 - Vl. Dumitrescu, Arta preistorică în România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 Dumitrescu 1979 - Vl. Dumitrescu, Arta culturii Cucuteni, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979 Dumitrescu, Vulpe 1988 -Vl. Dumitrescu, A. Vulpe, Dacia înainte de Dromihete, Bucureşti, 1988 Drăguţ 1988 - V. Drăguţ, Prefaţă la Meliné P. Ghenea, Arta preistorică şi antică din rgiunea caucaziană, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988, p. 5-20 Ecsedy 1971 - I. Ecsedy, A New item relating the connections with East in the Hungarian Copper Age (A Marosdecs Type Grave in Csongrád), în A Mora Ferenc Evkőnyve, 2, 1971, p. 9-17 Elder 1996 - G.R. Elder, Ezekiel’s vision of dry bones, în Idem, The Body. An Encyclopedia of Archetypal Symbolism, vol. 2, Shambala, Boston & London, 1996, p. 33-35 Eliade 1996 - M. Eliade, Făurari şi alchimişti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 Eliade 2000 - M. Eliade, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Ed. Univers enciclopedic, Bucureşti, 2000 Eliade 2004 - M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. a IV-a, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004 Emődi 1984 - I. Emődi, Descoperiri ale culturilor Coţofeni şi Baden în peşterile Igriţa şi Izbândiş, în Acta MN, 21, 1984, p. 405-431 Frobenius 1982 - L. Frobenius, Cultura Africii. Prolegomena la o teorie a figurării istorice, vol. I, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Gasparini 1962 - E. Gasparini, Studies în old slavic religion: ubrus, în History of Religions, 2, 1, 1962, p. 112-139 Gennep 1998 - A. van Gennep, Rituri de trecere, Ed. Polirom, Iaşi, 1998 Gheorghiu 1997 - D. Gheorghiu, Semnele strămoşilor: rituri funerare şi transmiterea lor în societatea cucuteniană, în ActaMN, 34/I, 1997, p. 727-734 Ghinoiu 1996 -I. Ghinoiu, Focurile şi rugurile funerare în spiritualitatea românească, în Istorie şi tradiţie în spaţiul românesc, III, Bucureşti, 1996, p. 199-208 Gimbutas 1965 - M. Gimbutas, Bronze Age Cultures in Central and Eastern Europe, Paris-The Hague-London, 1965 Gimbutas 1987 - M. Gimbutas, Old European Deities. With an Emphasis on Images from Cucuteni Culture, în La Civilisation de Cucuteni en Contexte Européen. Session Scientifique Iaşi-Piatra Neamţ 1984, Iaşi, 1987, p. 99-124 Gimbutas 1989 - M. Gimbutas, Civilizaţie şi cultură. Vestigii preistorice în sud-estul european, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989 Gimbutas 1996 - M. Gimbutas, The Goddesses and Gods of Old Europe 6500-3500 BC. Myths and Cult Images, Thames and Hudson, London, 1996 Gimbutas 1997 - M. Gimbutas, Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici, Ed. Lucreţiu, Bucureşti, 1997 Gimbutas 2001 - M. Gimbutas, The Living Goddessess, Edited and supplemented by Miriam Robbinson Dexter, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001 Ginzburg 1996 - C. Ginzburg, Istorie nocturnă. O interpretare a Sabatului, Ed. Polirom, Iaşi, 1996 Haarmann 1998 - H. Haarmann, The Kinship of the Virgin Mary. Profile of a Cultural Archetype, în ReVision, 20, 3, 1998, p. 17-24 Herepey 1901 - K. Herepey, Alsófehérvar vármegye őskora, Nagyened, 1901 Holst et al. 2001 - M.K. Holst, H. Breuning-Madsen, Mariane Rasmussen, The South Scandinavian barrows with well-preserved oak-log coffins, în Antiquity, 75, 287, 2001, p. 126-136 Horedt et al. 1952 - K. Horedt et al., Şantierul „Aşezări slave în regiunea Mureş şi Cluj”, în SCIV, III, 1952, p. 311-348 Kovács 1928-1932 - Is. Kovács, Cimitirul eneolitic de la Decia Mureşului, în Anuarul Institutului de Studii Clasice, 3, 1928-1932, p. 89-101 Kovács 1944 - Is. Kovács, A Marosdécsei rézkori temető (Le cimetičre de ľ âge de cuivre de Marosdécse (com. Turda-Aranyos)), în Kőzlemények, IV, 1-2, 1944, p. 3-21 Jettmar 1983 - K. Jettmar, Arta stepelor. Popoarele timpurii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983 Lazarovici 1995 - Gh. Lazarovici, Metode moderne de cercetare în arheologie, Bucureşti, 1995 Lazarovici 1997 - Gh. Lazarovici, About the Early Bronze Age from Transilvania, în Angustia, 2, 1997, p. 9-39 Lazarovici, Maxim 1994 - Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Despre necropolele tumulare din Transilvania şi Banat, în ActaMN, 31/I, 1994, p. 11-35 Lazarovici, Maxim 1995 - Gh. Lazarovici, Z. Maxim, Gura Baciului. Monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1995 Lazarovici, Meşter 1995 - Gh. Lazarovici, M. Meşter, Săpături şi prospectări în necropolele tumulare din zona Cheilor Turzii (1992-1994), în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, 1995, p. 86-105 Lazăr 1981-1982 - V. Lazăr, Aşezări de înălţime cu terase Coţofeni în Transilvania. Consideraţii generale social-economice şi istorice (IV), în Marisia, XI-XII, 1981-1982, p. 31-40 Levi-Strauss 1970 - C. Levi-Strauss, Gândirea sălbatică, Bucureşti, 1970 Lips 1964 - I.E. Lips, Obârşia lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1964 Luca 1994 - S.A. Luca, Rit şi ritual de înmormântare la cultura Bodrogkeresztúr şi la grupul Decea Mureşului în România, în Studii de Istorie a Transilvaniei, Cluj, 1994, p. 9-16 Luca 1999 - S. A. Luca, Sfârşitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României. Cultura Bodrogkeresztúr, Bibliotheca Musei Apulensis, XI, Alba Iulia, 1999 Lull 2000 - V. Lull, Death and society: A Marxist approach, în Antiquity, 2000, 74, 285, p. 576-580 Madgearu 2001 - Al. Madgearu, Rolul creştinismului în formarea poporului român, Ed. All, Bucureşti, 2001 Mantu et al. 1994 - C.M. Mantu, D. Botezatu, B. Kromer, Un mormânt dublu de înhumaţie din aşezarea cucuteniană de la Scânteia (jud. Iaşi), ActaMN, 31/I, 1994, p. 123-131 Mateescu 1973 - C.N. Mateescu, Săpături arheologice la Vădastra (1970), în Materiale şi cercetări arheologice, X, 1973, p. 19-23 Mellaart 1964 - J. Mellaart, Excavations at Çatal Hüyük, în Anatolian Studies, XIV, 1964, p. 39-125 Mellaart 1967 - J. Mellaart, Çatal Hüyük: A Neolithic Town in Anatolia, New York, 1967 Meşter 1996 - M. Meşter, Săpături arheologice în Munţii Perindului, în ActaMN, 33/I, 1996, p. 354-359 Meşter 2001 - M. Meşter, Possible rituals for burials from the beginning of the Bronze Age, în Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60. Geburtstag, Ed. Mirton, Timişoara, 2001, p. 267-274 Meşter 2003 - M. Meşter, Despre un posibil ritual de înmormântare în tumuli cu manta de piatră, la începutul epocii bronzului, în Tibiscum. Studii de etnografie-istorie, XI, Caransebeş, 2003, p. 239-246 Metcalf, Huntington 1991 - P. Metcalf, R. Huntington, Celebation of Death. The Anthropology of Mortuary Ritual, Cambrige University Press, 1991 Moldovan 2003 - E. Moldovan, Referire la practicarea excarnaţiei în preistoria românească. Privire specială asupra bronzului timpuriu sud-vest transilvănean, în Marisia. Studii şi materiale, XXVII, 2003, p. 487-495 Moldovan 2005 - E. Moldovan, Materiale aparţinând culturii Coţofeni descoperite la Reghin-Iernuţeni (jud. Mureş), în Marisia, XXIX, 2005 (în curs de apariţie) Monah 1997 - D. Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, Bibliotheca Memoriae Antiquitatis III, Piatra-Neamţ, 1997 Mongait 1961 - A. L. Mongait, Arheologia în U.R.S.S., Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1961 Munteanu 1995 - M. Munteanu, Urme materiale ale culturii Cernavoda I din punctul „Ferma 7 IAS Roşeţi” (Jud. Călăraşi), în Cercetări arheologice în aria nord-tracă, I, Bucureşti, 1995, p. 59-61 Murphy, Mallory 2000 - E.M. Murphy, J.P. Mallory, Herodotus and cannibals, în Antiquity, 74, 284, p. 388-394 Nicolaescu-Plopşor, Wolski 1978 - D. Nicolaescu-Plopşor, Wanda Wolski, Elemente de demografie şi ritual funerar la populaţiile vechi din România, Ed. Academiei, Bucureşti, 1975 Nour 1941 - A. Nour, Credinţe şi superstiţii geto-dace, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1941 Oişteanu 1989 - A. Oişteanu, Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească, Ed. Minerva, Bucureşti, 1989 Oişteanu 2004 - A. Oişteanu, Ordine şi haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească, Ed. Polirom, Iaşi, 2004. Perianu 1990 - Mihaela Perianu, Necropola bronzului timpuriu de la Ampoiţa (jud. Alba), în ThD, XI, 1990, p. 241-247 Poruciuc 1995 - A. Poruciuc, Archaeolingvistica. Trei studii interdisciplinare. Bibliotheca Thracologica IX, Bucureşti, 1995 Roman 1976 - P. Roman, Cultura Coţofeni, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976 Russu, Roth 1956 - I.G. Russu, I. Roth, Rit de înmormântare (secolul al VII-lea), în Probleme de antropologie, II, 1956, p. 7-39 Runciman 1955 - S. Runciman, The Medieval Manichee. A Study of the Christian Dualist Heresy, Cambridge University Press, 1955 Saintine 1863 - X.-B. Saintine, La Mythologie du Rhin et les contes de la mere-grand, 1863 Sârbu 1993 - V. Sârbu, Credinţe şi practici funerare, religioase şi magice în lumea geto-dacilor, Brăila-Galaţi, 1993 Sârbu 1994 - V. Sârbu, Sacrificii umane şi practici funerare insolite în arealul tracic în Hallstatt şi La Téne, în Istros, VII, 1994, p. 83-121 Schuster 1997 - C. Schuster, Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei superioare, Bibliotheca Thracologica, XX, Bucureşti, 1997 Simion 1991 - G. Simion, O nouă cultură de la începutul epocii bronzului pe teritoriul istro-pontic, în Peuce, X/1, 1991, p. 33-39 Spear 1976 - Athena T. Spear, Păsările lui Brâncuşi, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976 Stechow 1990 - W. Stechow, Pieter Bruegel the Elder, Harry N. Abrams, Inc., 1990 Stoyanov 1999 - Y. Stoyanov, Tradiţia ascunsă a Europei, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Taloş 1983a - I. Taloş, Mioriţa şi vechile rituri funerare la români, în Steaua, 5, 1983, p. 40-44, 56 Taloş 1983b - I. Taloş, Mioriţa şi vechile rituri funerare la români. I, în Anuarul Arhivei de Folclor, 3-4, 1983, p. 15-35 Taloş 2001 - I. Taloş, Înmormântarea suspendată, în Idem, Gândirea magico-religioasă la români. Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 77-78 Ursulescu 1994 - N. Ursulescu, Apariţia înmormântărilor tumulare şi a incineraţiei la est de Carpaţi, în MemAntiq, XIX, 1994, p. 193-199 Văduva 1996 - Ofelia Văduva, Paşi spre sacru. Din etnologia alimentaţiei româneşti, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1996 Vlăduţescu 1998 - Gh. Vlăduţescu, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Ed. Paideia, Bucureşti, 1998 Weiss-Krejci 2001 - Estella Weiss-Krejci, Restless corpses: „secondary burial” in the Babenberg and Habsburg dynasties, în Antiquity, 75, 290, 2001, p. 769-780 Wolff 2002 - S.R. Wolff, Mortuary practices in the Persian period of the Levant, în Near Eastern Archaeology, 65, 2, 2002, p. 131-137 Zugravu 1997 - N. Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor, Bibliotheca Thracologica, XVIII, Bucureşti, 199
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
