Despre romanii din Germania - scurta monografie

 Origini si considerente sociale  Intelectualitatea romana  Organizatii social-culturale 

 Limba romana in familie si societate

Impresii si pareri personale in FORUM

In loc de introducere

Putem vorbi despre o comunitate sau chiar o minoritate romana in Germania? Avem oare taria morala sau dreptul de a sustine ca romanii din Germania s-au constituit in cei 12 ani de la revolutia romana intr-o comunitate, adica intr-un grup de oameni cu credinta, aspiratii, norme si interese comune?  Putem vorbi oare chiar despre de o minoritate romaenasca, in conditiile in care romanii in Germania nu pot fi priviti ca minoritate istorica, ca de exemplu danezii din nord, populatia sinti sau sorbii slavici din estul republicii? Suntem oare noi romanii, altfel decat alte milioane de etnici ale altor nationalitati care in ultimii 50 de ani s-au stabilit legal in Germania postbelica ? Care a fost drumul nostru pana in vestul european, pana in Germania in special?

 M-am decis sa folosesc (avand totusi unele rezerve) mai degraba cuvantul "minoritate"  - fiind o  notiune premergatoare  ternenului de "comunitate", sensul comunitatii reprezintand o calitate a unei minoritati etnice.Ca argument am considerat  faptul ca este oportun faptul de a vorbi despre existenta a peste o suta de mii de nativi romani in Germania, care traiesc ca buni cetateni ai acestei generoase si democratice societati germane moderne.

Origini si considerente sociale

Minoritatea romana din Germania se afla ca numar de persoane pe locul al optulea, in urma altor minoritati mult mai puternic reprezentate ca de exemplu : minoritatea turca, (fosta) iugoslava, (actualmente sirba, croata si bosniaca), italiana, greaca, portugheza etc.,  apreciindu-se statistic numarul vorbitorilor de limba romana la circa 180-200.000 (1998).[Sursa: anuare statistice]

Limba romana este ocazional folosita si de fosti cetateni romani de nationalitate germana (sasi transilvaneni , svabi banateni, svabi satmareni, zipseri si germani din Bucovina), a caror emigratie din Romania catre Germania este estimata din anul 1945 pina in anul 2000 la circa 650.000 de persoane. Limba romana mai este folosita si de etnici maghiari din Romania  precum si alte minoritati etnice din tara de origine. De asemenea limba romana este ingeneral majoritar folosita in casatoriile mixte (romano-germane).

Numerosi romani nativi au dobindit intre timp in mod legal cetatenia germana, fiind declarati la recensamintele populatiei  dupa apartenenta statala ca germani. Principiile legilor germane care nu aproba dubla cetatenie decit in cazuri cu totul deosebite, duc la o noua cifra oficiala a romanilor declarati ca atare in Germania  la circa 90-100.000 persoane(1999), care suma raportata la numarul efectiv de vorbitori ai limbii romane de 180-200.000 de persoane este in fond injumatatita. Pe linga acestea, unii romani poarta din considerente sociale si economice numele de familie al etnicului/etnicei german(e) cu care s-au casatorit, astfel incit identificarea sa ca etnic roman devine in aceste conditii deosebit de dificila, chiar si prenumele putind fi modificat pina cu citiva ani in urma in momentul intocmirii actelor de imigrare, fapt care a condus la situatii de folosire (benevola partial) a unui prenume german uzual de genul: din Ioan - Johann, din Nicolae - Nikolaus, din George sau Gheorghe - la Georg. Exemplele ar putea continua. Fenomenul acesta nu a fost constrins prin legile in vigoare, acest fapt fiind inteles si ca o incercare a imigrantilor romani de a se integra rapid  in noua societate, cei in cauza putind pastra in noile acte de identitate germane prenumele din nastere folosit in actele romanesti.

Casatoriile mixte cu etnicii germani originari din Romania sau cu cetatenii romani care puteau dovedi originea etnica germana, chiar partiala (de regula vorbitori preponderenti ai limbii romane, mai ales in situatia in care nu proveneau din zonele germane istorice din Romania), au condus in special la anii de dupa caderea regimului comunist la o imigratie puternica romaneasca, romanii veniti de prin anii 1990 incoace fiind majoritari . Pe linga cei sositi in ultimii 10-12  ani, exista in Germania si romani stabiliti de dupa al doilea razboi mondial, fosti cetateni romani de nationalitate germana , chiar si  fosti membri ai Wehrmachtului german (germani nativi din Romania, inclusiv din Basarabia si Bucovina), care au gasit dupa al doilea  razboi mondial o noua patrie in Germania ,precum si alti diversi refugiati politici din anii comunismului, romani din Banatul sirbesc, Valea Nisului etc.

Minoritatea romana a ajuns in Republica Federala a Germaniei pe diferite cai: imigratie legala (prin casatorie, azil politic in anii comunismului, prin casatorie cu etnici germani originari din Romania, casatorii cu cetateni germani, etc.), existind insa cel putin in anii imediat urmatori revolutiei romanestei ,si o imigratie ilegala - bazata de principii straine dreptului international. Multi dintre romanii rezidenti in Germania poseda insa cetatenia germana in mod legal sau au o permisiune de sedere permanenta, in conditiile in care se afla la munca- o permisiune de sedere limitata pe durata contractului de serviciu.

Minoritatea romana provine deci majoritar in general din zonele istorice locuite de etnicii germani stabiliti de secole in Romania, in special in sudul Ardealului si Banat, dar si din nordul Moldovei, Bucovina de nord, sudul Basarabiei, regiunea Bucuresti, Banatul sirbesc. In afara de romanii de la nord de Dunare exista si o mica minoritate aromana, integrata de statisticile autohtone in special in cadrul minoritatii grecesti sau iugoslave, acesti romani sud-dunareni (care se denumesc ei insusi "vlahi") vorbind pe linga limbile statelor de unde provin si dialectele aromanesti,  provenind in special din nordul Greciei, Macedonia, Kosovo , Albania etc.

Intelectualitatea si cultura romana din Germania

Intelectualitatea romana incepe sa fie regulat reprezentata in viata sociala si culturala romaneasca din Germania, fiind constituita in special din numarul mare de abolventi universitari, in special al facultatilor romanesti avind de regula profesii academice in medicina, farmacie, industrie, telecomunicatii etc. Prin introducerea in anul 2000 de catre guvernul german a Green Card-ului, piata informational-tehnologica germana a angajat numerosi informaticieni de origine romana.(locul al doilea dupa statisticile germane). Proportional insa , raportat la cifra oficiala a minoritatii romane intelectualitatea romaneasca este in acest sens mai bine reprezentata decit elitele intelectuale ale altor minoritati europene, care prin traditie au "livrat" in Germania brate de munca ieftine, asa zisii "Gastarbeiter".

In Germania exista manifestari culturale romanesti: in Stuttgart : cenaclul asociatiei Agero, in München cenaclul Uniunii Scriitorilor Romani in Germania, al  societatii Apozitia, al societatiiAlianta civica, in Ofenbach al CROM (Comunitatea romana din Rhein-Main) etc.

Organizatii social-culturale romanesti

Organizatiile romanesti din Germania s-au constituit in aceste conditii de inceput destul de greu, data fiind lipsa indelungata a unei idei romanesti care sa reprezinte interesele culturale si sociale ale minoritatii romane. Abia in ultimii ani s-au constituit primele Asociatii denumite aici ca "Gesselschaft sau Verein", organizatii nepolitice si nereligioase, cu scopuri culturale, sociale si caritative care au demarat actiunile cu caracter cultural romanesc in mai multe zone din Germania, in special in sudul tarii, mentionind aici orasele Stuttgart,(AGERO),  Heidelberg, Offenbach, Karlsruhe, München, Frankfurt mai nou Dortmund, Leverkusen si Hamburg, Berlin,

Primele manifestari culturale romanesti au avut ca scop crearea unei comunitati de suflet a multor romani care nu mai credeau in aceasta posibilitate. Inclusiv biserica romana ortodoxa a reusit sa adune un numar semnificant de enoriasi, existind deja capele si biserici romanesti (ortodoxe si greco-catolice) cu slujbe in limba romana in mai multe orase germane. Preotimea romana sprijina aceste manifestari ale spiritualitatii  romanesti aflate intr-o forma de inceput.  Exista organizatii romanesti cu profil bine conturat in zona Frankfurt-Rhein-Main, Offenburg, Heidelberg si Stuttgart.

In afara de aceste organizatii romanesti, care invita pe cei toti care simt romaneste sa participe la manifestarile culturale si sociale cu caracter romanesc, exista in gastronomie o serie de  restaurante cu specific romanesc in Stuttgart, Frankfurt, München,Mannheim , Nürnberg, Schorndorf etc. . Exista chair citeva pagini romanesti in internet, personale - ale unor romani sau fosti cetateni romani stabiliti in Germania precum si a unor noi organizatii romanesti in zonele mai sus amintite. De asemenea exista un ziar al diasporei romanesti in Germania, "Curierul de Vest", a carei redactare se face partial in Arad si Reutlingen, fiind tiparit in totalitate in Germania.

Limba romana in familie si societate

Prin faptul ca limba romana nu este folosita ca limba de predare in invatamint, copiii de origine romana vorbesc limba romana restrictiv,  doar in familie sau in mica comunitate, preferind de regula limba nationala germana in comunicatie, astfel ca limba romana in a doua sau a treia generatie nu mai este direct folosita decit in familie cu membrii de familie originari din Romania.

In afara de aceasta in cadrul casatoriilor mixte, numeroase persoane de origine romana prefera in comunicatie chiar in familie limba germana, folosita de altfel prioritar de membrii tineri ai familiei. Nu sint rare cazurile in care un parinte se adreseaza copilului sau in limba romana, raspunsul acestuia urmind insa in limba germana. Putem vorbi insa despre o criza de identitate a acestor copiii,in conditiile in care  acest proces este prezent  in cadrul altor minoritati etnice care locuiesc de mai multe generatii in Germania?

Copii cetatenilor romani nascuti dupa 2000 pot pastra dubla cetatenie pina la implinirea virstei de 23 de ani, urmind ca odata cu implinirea acestei virste, sa se decida pentru una dintre cetatenii, in Germania principiul dublei cetatenii fiind permis doar in cazul cu totul deosebite.