|
Stimaţi membri ai comunităţii româneşti din Germania,
Aţi auzit poate, sau aflaţi abia acum, că la 16 noiembrie 2002 a luat
naştere Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania (LARG), organizaţie
care îşi propune să militeze pentru păstrarea identităţii culturale a
membrilor comunităţii româneşti, în procesul unei integrări armonioase în
sânul societăţii germane. Liga s-a format prin asocierea liberă a opt
asociaţii româno-germane şi a deschis calea pentru ca, prin formarea de
noi asociaţii locale şi prin aderarea celor care încă nu sunt încă membre,
să se ajungă la constituirea unui for reprezentativ pentru întreaga
comunitate românească, în stare să-i contureze personalitatea, să-i
trezească ceea ce s-ar putea numi o conştiinţă de sine, să-i facă auzit
glasul.
Ar fi fost, desigur, de preferat ca, de la bun început, la adunarea
constituantă să fi luat parte delegaţi ai tuturor asociaţiilor
româno-germane existente la acea oră pe teritoriul Germaniei. Iniţiatorii
s-au străduit pe parcursul a şase luni, cât a durat faza pregătitoare, să
identifice cât mai multe asemenea organizaţii şi li s-au adresat cu apelul
de a se alătura iniţiativei de constituire a Ligii. Tocmai pentru a
asigura o participare cât mai largă, fără nici un fel de reţineri,
statutul garantează existenţa autonomă a asociaţiilor membre, deplina lor
libertate de a-şi urma pe mai departe profilul şi activitatea proprie,
motiv pentru care stipulează în mod expres neutralitatea politică şi
religioasă a LARG. Liga este concepută ca un organism menit să mijlocească
comunicarea între asociaţiile membre, să iniţieze acţiuni comune şi să le
reprezinte în exterior, iar nu ca un organ ierarhic suprapus, un centru
care să dea directive şi să impună alinierea la o anume platformă
ideologică. Cu toate acestea, unele asociaţii cu care am luat legătura
continuă să menifeste rezerve, explicabile în parte prin experienţe care
ţin de domeniul trecutului, dar greu de justificat în situaţia actuală.
Din partea unor reprezentanţi ai unor asociaţii rămase în expectativă, se
manifestă nu o dată tendinţa de a privi Liga ca pe o altă asociaţie,
situată în acelaşi plan. Dar Liga, chiar dacă are statut de asociaţie
(Verein), este o organizaţie de tip umbrelă (Dachverband), ea este
personificarea sumei tuturor organizaţiilor asociate. Liga nu are ca
membri persoane fizice, nu are un activ propriu, ea există practic numai
prin organele ei – adunarea generală şi comitetul de conducere. Aceeaşi
confuzie apare şi în unele formulări din răspunsurile care ne sunt
adresate, când în cuprinsul lor o asociaţie anume e pusă pe acelaşi plan
cu Liga, adică cu o asociere de asociaţii. Să fim bine înţeleşi, aici nu-i
vorba de orgolii, de ierarhii, nici de judecăţi de valoare, ci de cerinţa
de natură logică de a nu încurca planurile în care se poartă discuţia. Nu
este vorba de o colaborare între o asociaţie anume şi LARG, ci de aderarea
asociaţiei respective la LARG. Aderând la Ligă, orice asociaţie locală
intră în rând cu toate celelalte asociaţii membre – nici mai mult, nici
mai puţin.
Unul dintre motivele des invocate de către cei care se arată sceptici în
privinţa rostului aderării la Ligă este o pretinsă neconcordanţă între
statutul LARG şi angajamentul politic activ al asociaţiei din care ei fac
parte. Din punctul nostru de vedere, nu există aici nici un fel de
neconcordanţă, deoarece nici o prevedere a statutului LARG nu interzice
asociaţiilor membre un asemenea angajament, cum de altfel nu aduce nici un
fel de ştirbire autonomiei depline şi manifestării iniţiativelor de orice
fel ale acestora, cu condiţia să nu contravină prevederilor Constituţiei
germane. Trebuie precizat că şi din partea unora dintre asociaţiile membre
ale LARG au existat şi desigur vor continua să existe luări de atitudine
publice, fără ca acest fapt să fi constituit un obstacol în calea aderării
lor la Ligă.
Uneori se merge mai departe, condiţionându-se aderarea la Ligă de
sprijinirea acţiunilor cu caracter politic ale asociaţiei în cauză. Dacă
Liga ar accepta o asemenea condiţie prealabilă, ea ar trebui să fie de
acord în principiu să sprijine şi acţiunile cu acelaşi caracter ale altor
asociaţii membre. Cine ne asigură însă că toate aceste asociaţii membre,
prezente şi viitoare, vor fi de acord cu ideile formulate în apelurile
unora sau ale altora? O abatere de la preceptul neutralităţii politice ar
avea ca rezultat, pe lângă compromiterea caracterului de asociaţie
obştească, favorizată fiscal, şi deci a posibilităţii de a recurge la
sprijinul financiar al unor sponsori, fie o permanentă secătuire în
polemici pe teme politice (şi ştim cu toţii cât de pestriţ este spectrul
politic al diasporei româneşti), fie alinierea silită la o anume platformă
politică şi ideologică, ceea ce ar îndepărta numeroşi membri potenţiali,
ar reduce simţitor şi chiar ar anula şansele ca LARG să ajungă vreodată un
for reprezentativ pentru întreaga comunitate românească din Germania. De o
asemenea unitate de monolit ne-am săturat însă cu toţii până peste cap.
Aşadar, fiecare asociaţie care aderă la Ligă este liberă să adopte
atitudinea politică pe care o doresc membrii ei, dar tocmai de aceea LARG
este obligată să păstreze, la nivelul Ligii, o strictă neutralitate. Liga
nu vrea să impună nimănui o anume linie politică, şi nici nu poate accepta
ca vreuna dintre asociaţiile membre să pretindă ca luările ei de atitudine
să fie sprijinite activ de către Ligă. Mijlocind comunicarea, schimbul de
informaţii şi conlucrarea în diverse domenii a asociaţiilor membre, LARG
înlesneşte implicit şi posibilitatea ca acţiunile concrete ale unei
asociaţii, inclusiv luările de atitudine sau apelurile publice, să-şi
găsească ecou şi din partea altor asociaţii membre. Liga îşi va păstra
însă şi pe viitor poziţia neutră, abţinându-se să facă recomandări la
acest capitol. Aceeaşi argumentaţie este de altminteri valabilă şi în
privinţa păstrării neutralităţii religioase a LARG.
Se face uneori afirmaţia că LARG s-ar concentra excesiv pe o latură
eminamente culturală. Cum principalul ei obiectiv este acela de a asigura
păstrarea identităţii culturale a comunităţii româneşti, concentrarea
asupra laturii culturale este firească şi nu vedem ce i s-ar putea
reproşa. Dar profilul activităţii LARG este mult mai complex decât s-ar
putea înţelege prin reducerea la aspectul cultural. Pentru a explicita
aceasta, aş face o diferenţiere între două nivele care intră în discuţie.
Când se vorbeşte despre activitatea Ligii, se poate avea desigur în vedere
suma activităţii asociaţiilor membre. Aici însă, la nivelul de bază,
fiecare asociaţie este suverană, îşi defineşte de sine stătător profilul,
planul de activitate, acţiunile, iar rolul Ligii este doar acela de
mijlocitor al comunicării şi eventual de iniţiator al unor acţiuni comune,
care nu se pot desfăşura decât tot la nivelul de bază, chiar atunci când
există o anume corelare sau coordonare. Există însă o sumedenie de
activităţi care depăşesc posibilităţile unei asociaţii, fie sub aspectul
resurselor, interesului public, cuprinderii teritoriale, fie sub acela al
caracterului reprezentativ global, la nivelul comunităţii româneşti luate
în ansamblu. Rolul LARG este în primul rând şi în mod special tocmai de a
desfăşura activităţi din această categorie. Acesta este orizontul propriu
de acţiune al Ligii, câmpul în care ea este de neînlocuit, acesta este
pricipalul folos pe care LARG îl poate aduce comunităţii româneşti,
asociaţiilor membre, rostul principal al asocierii acestora într-o Ligă.
Cu privire la orizontul propriu de acţiune al Ligii, la obiectivele şi
planul ei de activitate, este util să enumerăm aici acele acţiuni pe care
considerăm că numai Liga şi mai ales ea este în măsură să le iniţieze şi
să încerce, cel puţin, a le finaliza:
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu autorităţile germane centrale
şi ale landurilor;
- solicitarea şi obţinerea statutului oficial de minoritate pentru
comunitatea românească din Germania;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu autorităţile româneşti
(Departamentul pentru românii de pretutindeni, Ambasada Română din
Germania, Consulatele României, Institutul cultural român), definirea şi
realizarea de proiecte comune;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu organizaţiile altor comunităţi
din Germania (a saşilor ardeleni, a şvabilor bănăţeni, a ungurilor etc.),
definirea şi realizarea de proiecte comune;
- stabilirea şi întreţinerea de contacte cu organizaţii româneşti din alte
ţări ale lumii;
- înfiinţarea portalului pe internet al LARG, a unui buletin de ştiri şi a
unui ziar electronic, a unei publicaţii periodice tipărite;
- desfăşurarea de studii privind comunitatea românească din Germania –
geneză, cartare, structură, grad de organizare, realizări, personalităţi
de frunte;
- organizarea unor întâlniri ale românilor din Germania, însoţite de
simpozioane, mese rotunde, festivaluri;
- realizarea unei expoziţii itinerante şi a unei broşuri cu tema
“Comunitatea Românească din Germania se prezintă”;
- organizarea unei participări lărgite la tradiţionalul pelerinaj de la
Sultzmatt;
- realizarea unei expoziţii itinerante de carte şi a unui catalog al
autorilor români din Germania;
- organizarea unor “Zile ale culturii româneşti” la scara întregii
Germanii;
- organizarea unor cursuri de sâmbătă (limba română, plus elemente de
geografie şi istorie a României) pentru cei din generaţia a doua;
- obţinerea de subvenţii, recrutarea de sponsori şi donatori.
Succesul unor asemenea acţiuni poate contribui decisiv la conturarea
personalităţii şi la păstrarea identităţii culturale a comunităţii
româneşti din Germania, la definirea şi afirmarea intereselor acesteia. Şi
cred că avem toate şansele să reuşim – dacă ne vom uni forţele, dacă vom
depăşi disensiunile, scepticismul şi neîncrederea, dacă ne vom organiza la
fel de eficient ca alte comunităţi de aceeaşi talie. Să facem din Ligă o
organizaţie puternică, activă, cu o cuprindere largă, cu adevărat
reprezentativă!
Dr. Arh. Gheorghe Săsărman
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Româno-Germane din Germania
München, 14 ianuarie 2003
|
