index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

Prefigurīnd spiritul Jocurilor Olimpice de la Atena, ediţia a doua a Simpozionului Romānilor de Pretutindeni a fost un adevărat maraton de expuneri, dezbateri, vizite cu obiective turistice şi spectacole televizate, pe scena-vapor a Festivalului Callatis. Īn perioada 6-10 august, 72 de delegaţi ai asociaţiilor şi mass-media din diaspora romānă s-au īntīlnit la Mangalia cu oficialităţi, reprezentanţi ai turismului, culturii şi cultelor, televiziunii şi presei. A fost, pentru unii, o placută reīntīlnire, iar pentru alţii, prilej de cunoaştere, schimb de experienţă şi opinii.  

Cursa contra cronometru

Organizat de TVR Internaţional, Primăria Mangalia, Asociaţia Pro Familia, īn colaborare cu Ministerele Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, al Afacerilor Externe şi al Culturii şi Cultelor, sub egida Departamentului pentru Romānii de Pretutindeni din cadrul Guvernului şi patronajul Primului Ministru al Romāniei, Simpozionul a fost parte dintr-un program menit să revigoreze interesul diasporei pentru oferta turistică a ţării de baştină. Dar nu numai atīt. Comparativ cu anul trecut, cīnd īntīlnirea a avut mai degrabă aspectul unei tatonări reciproce, anul acesta s-au conturat nu doar tematici clare şi obiective de urmărit īn viitor, ci s-au putut bilanţa realizările unui an de activitate...ba chiar unii delegaţi ai asociaţiilor au ieşit īn mod repetat īn luminile rampei, prin intervenţii mai mult sau mai puţin gustate de auditoriu. Expunerile şi dezbaterile au avut un caracter structurat, pe secţiuni de lucru, cu stabilire apriori a dezideratelor urmărite. Foto:  Premierul Adrian Năstase despre politica ofensivă a susţinerii romānilor din diaspora

Poate chiar prea structurat şi lasīndu-se relativ puţin loc intervenţiilor spontane, necontabilizate pe lista luărilor de cuvīnt. Īn acest spirit, de cursă contra cronometru, conferinţei de presă din ultima zi a Simpozionului i-a fost alocată o oră, din care, 50 de minute a ocupat sectorul de mulţumiri către organizatori şi laude pentru īntreprinzători, īn scurtul timp rămas, comprimīndu-se cīteva timide īntrebări rămase īn parte deschise.

Gazde şi oaspeţi

Cu toate aceste „alunecări” organizatorice, Simpozionul a acoperit īntreaga problematică propusă īn program şi s-a bucurat de prezenţa unor oficiali de primă mărime din Romānia, īn persoana prim-ministrului Adrian Năstase, a ministrului Culturii şi Cultelor Răzvan Theodorescu, a ambasadorului īn Ministerul Afacerilor Externe Gabriel-Irinel Brānzaru,a secretarilor de stat Titus Corlăţean (Departamentul pentru Romānii de Pretutindeni din cadrul Guvernului), Bogdan Aurescu (MAE), Nicu Rădulescu  (Autoritatea naţională pentru Turism) şi a consilierului de stat al Preşedintelui Romāniei, Sorin Stanciu. Au mai participat ĪPS Serafim, Mitropolitul Germaniei şi Europei Centrale, ĪPS Iosif, Mitropolitul Europei de Vest si Meridionale, ĪPS Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, primarul Mangaliei Zamfir Iorguş, prefectul judeţului Constanţa Gheorghe Martin, preşedintele Institutului Cultural Romān Augustin Buzura, scriitorul Mircea-Roman Patapievici, directorul general TVR Valentin Nicolau, directoarea postului de televiziune

Foto: Aspect din sala Simpozionului, in prim plan Lucian Glass (Agero) si Florin Zaheu (LARG)

TVR Internaţional Monica Zvirjinschi, parlamentari, cadre de conducere din ministere şi instituţii culturale, reprezentanţi ai asociaţiilor, partidelor, fundaţiilor culturale şi economice din străinatate, precum şi ai mass-media romāneşti şi de peste hotare. Diaspora şi-a trimis delegaţi cu funcţii de conducere īn asociaţii, partide, grupuri de lobby (Romanians Worldwide) sau organisme-umbrelă, de genul Ligii Asociaţiilor Romāno-Germane (Germania), Uniunii Mondiale a Romānilor Liberi (Franţa) şi Consiliul Mondial al Romānilor (New-York). Redactorul-şef al unui săptămānal difuzat īn străinătate a pus problema „reprezentativităţii acestor asociaţii pentru comunitatea romānească de peste graniţe”, remarcīnd, totodată, „absenţa delegaţilor sindicatelor muncitoreşti” (am adăuga, şi ai celor din aşa-numitele „bresle” profesionale -medici, specialişti IT, constructori, şi, de ce nu, măcelari sau „căpşunari”, cu problemele lor specifice). Lăsīnd această īntrebare deschisă pentru cei care pot da eventual un răspuns, menţionăm că Germania a avut una dintre cele mai numeroase delegaţii, la reuniune fiind prezenţi Lucian Glass, preşedintele AGERO-Stuttgart, Florin Zaheu, vicepreşedintele LARG, Titus Ruse (Düsseldorf, Asociaţia culturală Europa de Vest ), Sabin Pop (AGR Köln), Remus Vuia („Alter Ego”, Nürnberg), Eleonora-Maria Kasalicky (Alianţa Civică München) şi alţii, ocazional  prezenţi la dezbateri.

Proiect de lege, identitate naţională şi imaginea Romāniei  īn lume

Īn afara prezentării proiectului de lege privind sprijinul romānilor de pretutindeni (n.r. detalii puteţi citi īn articolul de pe www.agero-stuttgart.de ), tematica abordată s-a īnscris pe două coordonate principale, prima referitoare la păstrarea identităţii naţionale īn cadrul comunităţilor de romāni din afara graniţelor ţării, a doua privind problemele de imagine ale Romāniei peste hotare. Intenţiile de particularizare a acţiunilor trecute şi viitoare ale DRP şi MAE au fost suficient de clar exprimate, prin identificarea problemelor, folosirea vectorilor de informaţie şi găsirea de soluţii adecvate diverselor comunităţi de romāni īn demersul păstrării identităţii naţionale. Autorităţile centrale şi locale din Romānia oferă, īn acest sens, asistenţă şi se caută parteneriate viabile cu instituţiile europene şi structurile guvernamentale īnsărcinate cu gestionarea problemelor minorităţilor naţionale,din ţările de cetăţenie. La rīndul lor, asociaţiile romānilor din străinătate sīnt chemate să īntreprindă acţiuni eficiente pentru promovarea unei imagini corecte a ţării, īn perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

Romānii din vecinătate

Romānii din ţările vecine -Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Albania, Macedonia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova- fiind confruntaţi cu fenomenul acut al asimilării lingvistice şi culturale, eforturile prioritare ale DRP au fost dirijate īn perioada 2003-2004, īn susţinerea eforturilor identitare ale acestor comunităţi. Cea mai mare parte a fondurilor alocate de DRP, īn cadrul celor 125 de proiecte īn valoare de 136 miliarde de lei (3.400.000 euro) a fost alocată tot in acest sens, comunităţile din emigraţie beneficiind de sprijin financiar doar pentru 39 de proiecte, īn valoare de 18 miliarde de lei (450.000 euro). Nu peste tot şi īntotdeauna, autorităţile din ţările mărginaşe sīnt dispuse să īncurajeze aceste acţiuni, deşi ele se īnscriu pe linia normelor legislaţiei europene cu privire la minorităţi. Un exemplu extrem este īnchiderea şcolilor cu predare īn limba romānă din Transnistria, eveniment controversat şi intens mediatizat, de care se ocupă momentan un grup special de monitorizare din cadrul Guvernului, „conducerea actuală a

Foto: Ambasadorul MAE Gabriel-Irinel Brānzaru explicīnd problemele romānilor din vecinătate

Romāniei neimplicīndu-se activ īn rezolvarea conflictului”, după cum a menţionat premierul romān. Au existat īnsă, īn finalul Simpozionului, propuneri de lansare a unui protest colectiv, la care s-au asociat unii dintre participanţi.

„Vechea” şi „noua” diasporă

Īncepand cu 2002, anul acordării dreptului de liberă circulaţie īn Europa pentru romāni, valul migraţiei -care īn anii 90 a năucit Europa centrală- a lovit mai caldele şi mai tolerantele surori de gintă, Spania şi Italia. Īn timp ce Germania, Franţa, Marea Britanie au momentan contingente fixe de lucrători  veniţi  prin contracte de muncă, Spania şi Italia au devenit adevărate paradisuri pentru „navetişti” şi iad pentru cei care vor să īşi legalizeze şederea şi actele emise de autorităţile romāne.

Daca īn Spania, demersul de legalizare al permiselor de conducere romāneşti e īn curs de reglementare, īn Italia, reprezentanţele diplomatice  romāneşti vor fi subiectul unei reorganizări de personal şi financiare, pentru a putea face faţă mai bine afluenţei solicitărilor şi a se contracara acuzaţiile de „lipsă de comunicare şi de profesionalism” lansate īn cadrul unor asociatii romāneşti cu emisari la Simpozion.

Foto: Liana Saxone-Horodi (Israel) si eliminarea birocraţiei in regimul de vize
 

Şi „vechea” diasporă  reclamă anumite aspecte de soluţionat la nivel oficial: īn Germania se doreşte o mai strīnsă conlucrare cu Consulatele Onorifice, īn găsirea de soluţii pe tema investiţiilor economice mixte, precum şi clarificarea riscurilor de redobīndire a cetăţeniei romāne -concomitent cu păstrarea celei germane- pentru etnicii romāni sau copiii născuti īn Germania din etnici germani (saşi, şvabi). Israelul doreşte simplificarea birocraţiei īn obţinerea de vize, prelungirea şi redobīndirea paşaportului romānesc.  Īn Franţa se pune acut problema asimilării culturale complete a noii generaţii, īn Grecia nu s-a reīnfiinţat un Birou de Turism Romānesc, SUA transmite īn premieră  la TVRI de pe Broadway şi scoate primele „Pagini aurii romāno-americane” iar Canada īnfiinţează Camera de Comerţ Romāno-Canadiană. Mai toţi participanţii consideră informaţia din şi către ţară  prin televiziune, presa scrisă şi electronică, drept un liant  vital al romānilor de pretutindeni, insistīndu-se īn problema  revenirii asupra deciziei  de scoatere a postului TVRI din grila de programe recepţionate īn ţară. Daca TVRI e considerat „un fir roşu”, momentul de coeziune universală urmează a fi īntrupat de Ziua Romānilor de Pretutindeni, propusă la 30 noiembrie, de Sfīntul Andrei, Apostolul Romānilor.

Picătura de cultură

„Romania e o ţară de atenuaţi, e un mod de-a fi al diminutivului” spunea Cioran īn problema identităţii romăneşti, teorie prezentată īn prima seară a Simpozionului, de scriitorul Horia-Roman Patapievici. „Este vitală -īn condiţiile apropiatei aderări la Uniunea Europeană- abandonarea identităţii anistorice, rurale, ieşirea Romāniei din modul său de a fi „minor” şi ralierea la modul „major” al Europei” ne spune el. Dacă modernitatea īn Vest a avut o evoluţie organică, concretizată īn forma unui aquis comunitar firesc constituit, Romāniei nu-i rămīne decīt calea „revoluţiei prin altoi”, a unei acomodări ofensive la spiritul şi pragmatismul european contemporan. Aceasta nu īnseamnă īnsă preluarea fără rezerve a unor forme importate, nici lipsă de dezbatere şi de discernămīnt viu, al caror corolar este critica,  īn sensul ei constructiv. Cīţi dintre romāni nu strig㠄dezbinare” la exprimarea unei opinii diferite sau la o luare de poziţie īn public?

Foto: Horia-Roman Patapievici şi Mircea Martin īn dialog despre identitatea romānească
 

Aici europenii, dar mai ales britanicii, ne pot īnvăţa ce au īnvăţat şi ei, mai demult, critica „la obiect” şi nu „atacul la persoan㔠conchide Patapievici, īn formidabilul său dialog -susţinut şi de profesorul Mircea Martin- cu delegaţii romānilor de pretutindeni.

Hai acasă īn vacanţe!

Participanţii la Simpozion au fost cazaţi „după buzunar”, la hotelurile Majestic din Jupiter, Hora (Saturn) şi President (Centrul de Afaceri din Mangalia). Majesticul e un hotel dulce-acrişor, ca o portocală...poate de aici şi portocaliul pereţilor şi mobilierului din camere. Deschis īn iunie anul acesta, cu piscină, terasă, loc de joacă pentru copii amenajate la standarde internaţionale, cu servicii de fitness, masaj, presopunctură şi un ireproşabil serviciu hotelier, Majesticul ne-a fost gazdă timp de patru zile şi ne-a răsfăţat cu mic dejunuri „ca la mama acasă”, cu un cocktail de primire „ca la tata acasă”, īn muzica Mariei Dragomiroiu şi mlădierile unor fragede stripteuze.

La „Cireşica” din Neptun, dupa palincă şi vinuri turnate īn pahare de tinere īn port popular, degustate apoi de-a valma...s-a īncins Hora Romānilor de Pretutindeni, din Toronto pīna la Tel Aviv.

Foto: Podgoriile Murfatlar şi gustul aromat al Romāniei
 

 La restaurantul „Insula” au defilat īn farfurii delicatese pe baza de peşte, asezonate cu muzică de ceteraşi şi nurii Miss-urilor, cīştigatoare sau doar prezente, toate īnsă vesele după sejurul de pregătire pe litoral (despre Miss Diaspora 2004 vom reveni cu fotografii şi impresiile unei participante şi premiate la concurs). Cīţiva simpozanţi au abandonat „maratonul” la kilometrul 39, ratīnd vizita la Podgoriile Murfatlar, acolo unde boaba de strugure e la ea acasă şi, pīrguită, curge rubiniu īn pocale. Ce-i putem oferi mai mult decīt aceste superbe amintiri de vacanţă, secretarului de stat  pentru turism Rădulescu, la invitaţia sa de a cunoaşte, sau de a regăsi Romānia turistică şi a o recomanda mai departe, īn ţările de reşedinţă? A, da, amintirea de a fi fost parte din spectacolul televizat şi transmis de pe scena-vapor a Festivalului Callatis de TVRI, īn care s-au īmpărţit premii asociaţiilor fruntaşe, au cīntat Nicolae Furdui-Iancu, A.S.I.A, Spitalul de Urgenţă, ZOB şiii.... HOLOGRAF! Maratonul s-a sfīrşit īn zorii zilei de 10 august, am revenit „acasă”, DE ACASĂ. Cu dor de Marea cea Neagră şi prietenii noştri romāni de pretutindeni.

 24.08.2004                                                                                                                                                                                

Dani Rockhoff

Foto copyright Dani Rockhoff

 index |  revista agero | poezie | proza | cultura | istorie | jurnalistica | anunturi

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

WEBMASTER : Conceptia sitului, redactarea Revistei Agero :  ec.Lucian Hetco  [ Impressum ]

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.