|
Dintr-o presupusă
cifră de 100.000 de romāni şi 330.000 originari din Romānia rezidenţi īn
Germania, 384 au participat īn octombrie 2003 la Referendumul naţional
pentru revizuirea Consituţiei organizat la Ambasada Romāniei din Berlin şi
Consulatul general din Bonn. Münchenul nu s-a pronunţat īncă, probabil că
numărătoarea nu s-a īncheiat. Alegerile generale si prezidenţiale din
Romānia se apropie, īnsă romānii din Germania au alte griji.
Care sunt acelea, şi le ştie fiecare, şi tot fiecare şi le rezolvă cum
poate. Vine toamna, īn Romānia se puneau murături, şi-aici mai pun unii,
din nostalgie pentru gustul lor inconfundabil, DE ACASĂ, de siguranţă a
zilei de mīine peste iarnă. Vine şi iarna, după reclamele pe care le gasim
zilnic īn cutia poştala, ai zice că ne bate Craciunul deja la uşă. Mai un
spectacol, mai o bīrfă la telefon sau prin e-mail, timpul liber trece, şi
noi odată cu el. Mai răsfoim Bild-ul pe sub masa de birou, căci pentru
imagine plimbăm sub braţ Die Welt, Die Zeit sau Frankfurter Allgemeine.
Iar īn Internet tot dupa ştiri din ţară ne uităm, căci, vorba cuiva,
buni, răi, tot ai noştri. Īn prag de toamnă, īnsă, ai noştri au uitat
de murături şi sīnt īn pragul isteriei electorale. Pentru prima dată īn
istoria postdecembristă, sīnt doua partide politice īntr-o cursă atīt de
stransă īn alegerile generale şi prezidenţiale din 28 noiembrie: Partidul
Social-Democrat (PSD) şi Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr (D.A.). La
alegerile locale din iunie 2004, Alianţa constituită din Partidul Democrat
(PD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL) a īnregistrat o performanţă
deosebită, care nu īnseamnă neapărat opţiunea electoratului pentru
platforma sa electorală, cīt dorinţa romānului de nou, de schimbare. Că
schimbarea asta īşi are părţile ei bune şi rele, nu şi-au pus mulţi
problema. Că schimbarea īnseamnă un timp de rodaj şi nu neapărat triumful
dreptăţii şi un portofel mai plin al cetăţeanului de rīnd, pare şi asta
secundar; noi vrem schimbarea cu orice preţ, şi-aici tot la vorbele lui
Caragiale ajungem. Dar pentru că īn democraţie libertatea de opinie şi
expresie sīnt piloni de aur ai Constituţiei, schimbare sa fie
sau
tradiţie, dacă o vor cei mai mulţi.
Īn īncercarea de a polariza opinia publică, un ziar central din Bucureşti
face mare scandal īn problema aplicării noii legi electorale īn ţările de
reşedinţă ale diasporei romāne. Cine se duce 1.000 de kilometri de la
Freiburg la Berlin doar ca sa voteze? Nimeni. Au dat aceasta decizie de
frică, pentru că ştiu că diaspora nu-i votează pe ei Astfel declara
pentru Evenimentul Zilei o persoană din Freiburg, probabil īntr-un
interviu telefonic. Astfel de declaraţii vin şi din Spania, Canada, SUA,
unde distanţele sīnt sensibil mai mari. Remarca EZ din 10.09.04 este că
Noua lege electorală, la un pas de promulgare, are cel puţin două
prevederi deja puternic controversate de opoziţie şi de personalităţi din
diaspora: īn primul rīnd, opoziţia nu va avea reprezentanţi īn secţiile de
votare din ambasade; īn al doilea rīnd, dacă vor să voteze, romānii din
străinatate o vor putea face doar la ambasade, nu şi la consulate, ca pīna
acum. Ambasada Romāniei la Berlin ne precizează referitor la acest
aspect, că Īn cazul adoptării unei noi legi privind organizarea
alegerilor īn Romānia, exercitarea dreptului de vot, īn cadrul
reprezentanţelor diplomatice şi consulare ale Romāniei din străinătate, se
va face pe baza instrucţiunilor emise de Biroul Electoral Central, conform
prevederilor Legii, cu respectarea condiţiilor specifice ţării de
reşedinţă (Germania). Conform normelor dreptului internaţional, unanim
recunoscute şi aplicate, dreptul de vot poate fi exercitat, īn afara
teritoriului naţional, la reprezentanţele diplomatice ale tării
respective. Putem confirma că la toate alegerile organizate la misiunile
diplomatice şi consulare din Germania, după 1989, au fost invitaţi
observatori neutri sau delegaţi ai partidelor politice de orientări
diverse, din cadrul diasporei romāne (2 pānă la 5 persoane). Aceştia au
fost incluşi īn Comisiile Electorale organizate conform instrucţiunilor
transmise de Biroul Electoral Central. Precizăm că nu a fost vorba de vreo
iniţiativă singulară a Ambasadei ci aceasta a constituit o obligaţie
cuprinsă īn instrucţiunile sus-menţionate, conform prevederilor Legii
electorale.
Este evident că alegerile organizate pentru diaspora sīnt reglementate de
Legea electorală, mai putin evident este, de ce ar trebui să se teamă
partidul de guvernămīnt de prezenţa unor reprezentanţi ai partidelor de
opoziţie la alegerile din străinatate, la care, oricum, doar cīteva mii de
oameni (multiplicīnd cifrele din Germania) vor catadicsi să renunţe la
cafeluţa de dimineaţă sau la siesta de după-amiază, pentru a se deplasa la
secţiile de votare. Nu ştim īn ce măsură legea permite organizarea de urne
de vot volante īn perimetrul bisericilor ortodoxe romāne, sau a unui vot
electronic. Ştim īnsă că apolitismul diasporei este datorat nu numai
comodităţii şi cultivării lui chiar īn cadrul unor asociaţii ale romānilor
din străinătate, ci şi lipsei de informare politică, de vid opţional. Un
vid păgubos pentru oricine se consideră deasupra simplei condiţii de
consumator de murături de toamnă.
Dani Rockhoff
23.09.2004
|
