|
Impreuna, in lume si cu Tara,
de Ziua Nationala a Romäniei
Impresii si pareri personale in FORUM
Articol de Dani Rockhoff
Cu panouri mari, purtänd inscriptia "Pe cine reprezinti, Emil?", a fost
intämpinat acum trei ani fostul presedinte al Romäniei, Emil
Constantinescu. La Alba-Iulia, in orasul unde s-a celebrat, la 1 decembrie
1918 unirea "Tarii Mamä" cu Transilvania, Banatul, Basarabia si Bucovina.
Constantinescu a fost fluierat si särbätorirea Zilei Nationale a Romäniei
a fost umbrita de intruziunea politica a ambitiilor PDSR-iste si a
opozitiei de la Bucuresti, care sconta deja pe succesul in alegerile din
2000. Mäsurile de securitate exagerate, accesul redus al populatiei la
manifestare, enervarea si renuntul lui Constantinescu de a-si mai tine
cuväntarea publica au dus la creerea unei distante intre fostul presedinte
si popor, exploatata la maximum de posturile de televiziune, care, din
toate celelalte orase ale tarii, transmitea imagini festive, punctate
periodic de sloganul " O zi, o natiune, o särbätoare!". Cuvinte care
"amintesc fatal de timpuri despre care am crezut ca tin, definitiv, de
trecut" (Horst Weber, Hermannstädter Zeitung Nr. 1654/3) .
"10 mai", "23 august", "1 decembrie"... Unii dintre noi, intr-o viata de
om, au sarbatorit succesiv, trei Zile Nationale. Cu entuziasm spontan sau
comandat, asistand la parada militara, a carelor alegorice si "gimnastica
stradala" , sau defiländ dupä chinuitoare ore de asteptare. Cu mändrie
patriotica in vine, dar si cu gändul la micii si berea de dupa...De
doisprezece ani, 1 decembrie -simbolul Unirii celei Mari- a devenit Ziua
Nationala a Romäniei, intr-o tara pe care unii o väd "destramata de ura,
macinata de egoism, lipsita de o elementara coeziune morala, unde nu numai
inamicii se sfasie, dar si tovarasii de pana azi si chiar de maine nu mai
contenesc sa-si arunce reprosurile, insultele, in numele unor topuri
iluzorii, inveninand nu numai viata lor, ci din nenorocire viata intreaga
a tarii lor".(Valeriu Räpeanu, Curierul Romänesc).
Dincolo de du-te-vino-ul oficial, festinul
flateriilor electorale si serbärile poporane, Ziua Nationala e un ritual.
El confera -ca in toate tarile civilizate ale lumii- o semnificatie de
permanenta istorica a unui popor. Un popor care träieste nu numai intre
granitele geografice ale Romäniei, ci si "global", in lumea intreaga,
intre Los Angeles si Sydney, intre Malmö si Stuttgart, in Berlin, Londra,
Paris, Barcelona, Torino, Zürich si Istanbul.
Parohiile Ortodoxe Romäne din SUA, Canada si Europa au oficiat duminicä,
slujbe si sarbätoriri ale Zilei Nationale in spirit traditional romänesc,
cu cäntece religioase ortodoxe in limba romana, cantece de craciun si
populare romanesti. Corul romanesc ortodox "DEISIS" al seminarului
theologic al Episcopiei din Alba Iulia a prezentat in Germania cateva
concerte, impreuna cu organizatiile de caritate St. Nikolaus din Offenbach
si Malteser -Auslandsdienst din Koblenz, Palais
JALTA din Frankfurt a prezentat "Ora stafiilor cu DRACULA" -
film documentar al etnologului Otilia Hedesan- urmat de comentariul
despre Dracula al scriitorului timisorean Daniel Vighi.
Tot in aceeasi zi, "rapsodul cu plete balaie" Stefan
Hrusca a colindat in biserica St. Martinus din Schiedan, pentru
comunitatea romäneasca din Olanda. In lumea intreaga, prin arta si
credinta, romänii s-au intälnit si s-au reunit pentru cäteva ore in
spiritul Duminicii si al Zilei Nationale a Romäniei. Infirmänd, oarecum,
scepticismul D-lui Räpeanu si acordändu-si arcusul
sufletului la struna aceleiasi obärsii.
Dani Rockhoff
Reutlingen, Germania
|
