|
Civilizaţia
incaşă
Florentin
Smarandache, SUA
File de
jurnal
14.05.2007
M-am trezit la
patru şi-un sfert, pusesem ceasul să sune la 4:30 dimineaţa. Abia
terminasem bagajul aseară, mă culcasem la 11 noaptea.
*
Lilia doarme-n maşină. E negură afară. Eu conduc somnoros, căscând şi
întinzându-mă la volan … spre aeroportul din Albuquerque.
Am bătut
drumul Gallup - Albuquerque de m-am săturat, precum în ţară: Bălceşti -
Craiova.
Foto
1: Stradă din Cusco
*
Lăsat maşina tot la Airport Parking, locul 31E, cu 3.70$ + taxe = 4$ pe
zi.
*
965.95$ de persoană biletul de avion până-n Lima.
Dar întreruperile, în Dallas şi Miami pentru schimbat avioanele, de 40
respectiv 50 minute, ne dau dureri de cap la prinderea conecţiilor.
Mutat de la un terminal la altul, de la o poartă la alta.
*
În Dallas un pocinog: avionul are defecţiune mecanică, e reparat … dar
tot nu merge! După 1˝ h pe pistă, ne anunţă căpitanul să ne mutăm…
- Vamos a un otro avión [ne îmbarcăm în alt avion].
Orice schimbare trebuie s-o priveşti pozitiv, chiar dacă e negativă:
Puterea gândirii pozitive, sau Legea Atracţiei (adică: gândind la
lucruri bune, ţi se va întâmpla bine; dacă te gândeşti la rău, vei
atrage răul asupra ta). Energia pozitivă, sau energia negativă
influenţează psihologic … undele energetice acţionează.
Atitudinea contează.
De exemplu, Caesar (101-44 î.C.), Împăratul Roman, când a pus piciorul
în Africa, venit s-o cucerescă, a alunecat şi-a căzut … Însoţitorii lui
au interpretat păţania ca pe-un semn prevestitor îngrijorător.
Dar Caesar a ştiut să transforme incidental nedorit în victorie psihică,
afirmând: „Ooo, pământ al Africii, eşti al meu!” Şi-ntr-adevăr a reuşit
să ocupe nordul Africii, în special Egiptul ? unde domnea Regina
Cleopatra (69-30 î.C.). Aşa că, în locul zborului AA 917 la ora 17:30,
vom zbura cu A(merican) A(irlines) 2111 la 23:55 din Miami spre Lima. Ce
câştigăm la această pierdere de şase ore? Ajungem pe la 5 dimineaţa în
Lima, în loc de 10 seara, deci economisim o noapte la hotel.
*

Foto
2: Curtea interioară a Hotelului El Sol (Cusco)
Când mă
plictisesc de citit, completez careuri de rebus sau rezolv sudoku, un
joc cu numere, format dintr-un pătrat de 9×9, iar pe fiecare linie şi
coloană se pun cifrele 1,2,…,9 scrise o singură dată; pătratul e
subdivizat în nouă pătrăţele de dimensiuni 3×3 dintre care cele din
colţuri şi cel din mijloc trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie:
fiecare să conţină toate cifrele de la 1 la 9 scrise o singură dată.
*
„Hai să-ţi arăt“ Miami „noaptea”, „Cât e de frumos!”
‘Din înaltul cerului’ se văd brâuri de lumini strălucitoare în multe
culori.
Lacuri artificiale.
Neted oraşul.
La uragane sau furtuni sunt evacuaţi doar locuitorii de lângă ţărm. Cei
din Miami Beach, în special, fiindcă sunt înconjuraţi de apă.
Anglofonii citesc Ma-ia-mi, dar hispanicii aşa cum se scrie: Mi-a-mi.
*
Fosile marine încrustate pe podeaua cimentuită din aeroport, iar pereţii
laterali ornaţi cu peşti confecţionaţi din plastic şi aşezaţi în forme
geometrice simetrice.
*
Se-anunţă ceasul din sfert în sfert de oră la megafonul aeroportului –
aşa era în Evul Mediu, şi aşteptăm avionul de Lima, care pleacă la
miezul nopţii.
*
Într-o iarnă, când ne-ntorceam din România, a-ntârziat avionul din cauza
furtunii, şi-am pierdut legătura în Los Angeles, înnoptând la hotel.
Delta, compania aeriană, n-a vrut să ne ramburseze cazarea:
- Nu e vina noastră, a dat din umeri funcţionara, ci a vremii.
- Păi, şi cine-mi plăteşte mie camera, Dumnezeul, că el dirijează
vremea?!
*
15.05.2007
Parcă am ochii plini cu nisip (de nedormit), şi păşesc rigit, pe
picioare ca de lemn.
*
Aterizăm în Lima.
*
Cambio de moneda extranjera (= schimbare de bani străini):1$ = 3,115
soles.
De la Agencia de viaje {se citeşte [Ahensia de viahe] = Agenţia de
voiaj} cumpărăm imediat bilete spre oraşul Cuzco, 84$.
*
Mă lupt cu spaniola, memorând cuvinte întâlnite pe drum:Levanter = a
ridica;Empuje = a împinge [mie-mi vine să zic: a... împunge!];
Cama = pat;uno cuarto con una cama para dos personas [= o cameră cu un
pat pentru două persoane].
*
Încerc, de curiozitate, în avion, inka-cola, o răcoritoare numită
„coca-cola peruviană”.
*
Îmi plac meciurile latino-americane. Faze de gol, 11 metri, la TV-ul
companiei aeriene LANPERU. Am intrat în Imperiul Fotbalului - (în
Statele Unite nu e la modă acest sport, doar baseball-ul – precum oina
românească – şi fotbalul lor - care-i un fel de rugby).
*
Lanţuri de munţi stâncoşi (Anzii), presăraţi cu vulcani activi,
despăduriţi - aeroplanul trecând aproape de creste. Aceştia se întind pe
8.000 km lungime, în partea vestică a continentului, din Venezuela până
în Ţara de Foc, cu vârful cel mai înalt din America de Sud: Aconcagua,
de 6.958 m, aflat în Argentina.
*
Aterizăm
la Cusco [se grafiază şi „Cuzco”], oraş de munte, fostă capitală a
Imperiului Incaş. Acoperişurile cafenii ale caselor. În aeroport melodii
băştinaşe la caval, muzicanţi îmbrăcaţi în costume populare, roşii.
Aşteptau sosirea turiştilor, la fiecare avion, într-o atmosferă de
sărbătoare.
Foto
3:
Catedrala din Cusco
Cusco a fost
întemeiat de Manco Capac [mă gândeam: Capac, ce nume, ca-n româneşte] în
jurul anului 1250 d.C. Următorii conducători incaşi: Sinchi Roca, Lloque
Yupanqui, Mayta Capac, Capac Yupanchi, Inca Roca, Yawar Huaca,
Wiracocha, Pachacutec Inca Yupanchi (1438-1471), Tupac Yupanchi
(1471-1493), Huayna Capac (1493-1523), Huascar (1523-1532), Atahualpa
(1532-1533). La primii nu se cunosc anii de domnie, nu s-au găsit
documente. Perioada de formare a culturii incaşe durează din 1250 până
în 1438, când începe expansiunea, curmată de invazia spaniolă în 1532.
Dar triburi quechua au existat din jurul anului 1000 î.C. în regatul
numit Marcavalle. Abia către anul 1100 d.C., odată cu culturilor Killki
şi Lucre, se iniţiază civilizaţia incaşă. Tahuantinsuyo [în quechua] se
traduce prin ‘Tarâmul celor patru cartiere’, simbolizând unitatea
culturilor andine realizată de către incaşi.
*
Cu taxiul (10s
≈ 3,21$, de două ori mai scump ne-a luat ghida -fiindcă nu ştiam
preţurile) la Hotel El Sol [= Soarele]. Avenida Sol. Universidad Andina
de Cusco. Palacio de Justicio. Palacio Municipal cu galerii de pictură.
[Nu-i nevoie de tradus, sună ca-n română!]
Viva El Perú Glorioso [= Trăiască Peru, gloriosul] scris mare pe munte.
Colegio Nacional de Ciencias [= Colegiul Naţional de Ştiinţe]
(1825-1960) lăngă hotelul nostru.
Am pornit-o pe străzi la-ntămplare...
Florentin
SMARANDACHE
SUA
|
Comentarii de la cititori |
|