|
|
|
|
            |
|
Comintern după Comintern sau altfel
spus
Despre politicieni, compromisuri și
complicități
Nicolae Balint
A fost timp de
peste 20 de ani magistrat la
Judecătoriile Miercurea-Ciuc și Târgu-Mureş, apoi la Tribunalul și
Curtea de Apel din Târgu-Mureş. În prezent este un avocat de succes, dar
și cadrul didactic - conferențiar universitar - în cadrul Universității
”Petru Maior”. Din 2004 îndeplinește și funcția de arbitru comercial la
Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi
Industrie a României şi a municipiului Bucureşti. Cu 6 cărți publicate
și peste 40 de studii și comunicări științifice, dr. Ioan Sabău-Pop se
consideră un om împlinit, atât în plan profesional, material, cât și
familial. Dincolo de toate aceste realizări, consideră ca o datorie de
onoare faptul că trebuie să fie, sub o formă sau alta, implicat și în
problemele urbei și ale comunității căreia îi aparține prin naștere. O
face la modul concret și responsabil. Dovadă stau în acest sens și două
demersuri judiciare deosebit de dificile. Despre România și problemele
ei, dar și despre unele dintre problemele comunității mureșene, într-un
scurt interviu cu dr. Ioan Sabău-Pop.
FOTO 1:
Dr. Ioan
Sabău-Pop: ”Ne lipsește o
schimbare adevărată, fundamentală”
Reporter:
În momentul de față, atât din punct de vedere social, economic, cât și
politic, suntem într-o situație extrem de dificilă. În opinia
dumneavoastră, de ce credeți că am ajuns aici?
Dr. Ioan
Sabău-Pop:
În opinia mea, consider că am ajuns aici, în primul rând
pentru că noi am demolat ceva și n-am mai pus nimic în loc. În al doilea
rând, consider că nu ne-am stabilit într-un cadru național foarte bine
conturat, perspectivele de dezvoltare. Altfel spus, noi nu am fost
capabili să valorificăm ceea ce aparținea acestei nații, acestui popor,
prin tradiție. Mă refer la tradiția agrară care ar fi trebuit
continuată, pentru că ceea ce produce agricultura este oricând și în
orice societate indispensabil pentru satisfacerea nevoilor de zi cu zi.
Mai trebuie spus că am avut unele sectoare industriale competitive, care
ar fi trebuit continuate și puse, evident, pe un alt plan de dezvoltare.
Vă dau doar două exemple: industria lemnului, unde România, până în
1989, ocupa un loc de frunte în Europa, și industria de prelucrare a
produselor alimentare...Aceste industrii în loc să fie retehnologizate,
așa cum ar fi fost firesc, au fost, la fel ca multe altele, pur și
simplu demolate. Mai trebuie spus și faptul că în această perioadă, a
fost o derută extraordinară în rândul oamenilor, fapt de care au
profitat cei care au venit cu idei, gânduri și planuri ascunse, cu
tendințe de trădare și jaf.
Dr. Ioan
Sabău-Pop:
În acest
moment
este foarte dificil de dat un răspuns cert și tranșant. Ne lipsesc încă
foarte multe elemente care ar putea să contureze pe deplin un răspuns de
o asemenea factură. În formule romanțate însă, s-a spus în fel și chip:
că suntem precum pasărea Phonix și vom renaște din propria noastră
cenușă, că suntem Grădina Maicii Domnului și ne aflăm sub ocrotire
divină...Dincolo de aceste gânduri și speranțe, care țin de specificul
și etosul unui popor, adevărul este însă că - folosind o expresie
dintr-o piesă a lui George Astaloș - trebuie să ne ”întoarcem la matcă”
și să redescoperim munca responsabilă în ceea ce are ea sublim și
înălțător. FOTO 2: Dr. Ioan Sabău-Pop: ”Am demolat și n-am mai pus nimic în loc...Noi nu am fost capabili să valorificăm ceea ce aparținea acestei nații...”
Reporter:
Voi trece
acum,
cu întrebările mele, într-un alt registru. În timp
ce alții, spre cinstea lor, își afirmă cu orice ocazie sentimentul
național, noi, românii - și mă refer în primul rând la unele instituții
abilitate ale statului român, dar și la politicieni - nu avem nici măcar
minima demnitate de a reacționa la jignirile și afronturile care ni se
aduc din afară, dar și din interior. De ce credeți că se întâmplă
aceasta?
Dr. Ioan
Sabău-Pop:
Pe această
temă s-ar putea vorbi foarte mult, dar nu cred că spațiul alocat
interviului vă permite aceasta. Ca atare, voi fi foarte succint și vă
voi spune doar că denigrarea noastră ca popor, începe cu Mihail Roller
și armata de cominterniști care a invadat România după 1945. În opinia
mea, vreau să vă spun faptul că după 1990, suntem singura țară unde –
paradoxal - Cominternul mai funcționează ca filială, fără însă ca acest
Comintern să mai existe. În acea învălmășeală tulbure din decembrie
1989, urmașii acelor cominterniști, precum Iliescu, Brucan, Bârlădeanu
și mulți alții, au pus mâna pe putere. Mulți dintre cei ajunși mai apoi
în funcții de răspundere, erau cu atât mai valoroși, cu cât ne denigrau
mai mult. Bunăoară, așa cum a făcut-o Patapievici, dar și alții,
așa-ziși cărturari....Ei nu au făcut, de fapt, decât să continue
ideologia cominternistă. Răspunsurile față de denigrarea noastră ca
popor trebuie însă dat însă în planul ideilor și ele trebuie elaborate
sub forma unor studii, comunicări și volume documentate, elaborate de
Academia Română, de Universități și Institute de Cercetare. Politicienii
pe care îi avem noi azi, nu sunt capabili să dea asemenea răspunsuri
documentate, la obiect. Mare parte dintre acești politicieni sunt oameni
fără cultură, nu sunt animați de un spirit național minim în
manifestările lor și sunt dispuși la fel de fel de compromisuri și
complicități.
Reporter:
După îndelungi
demersuri juridice ați reușit să câștigați procesul împotriva încercării
de atribuire a unui nou nume străzii Călărașilor din Târgu-Mureș. Acum
ați avut un nou demers juridic încununat după cum se știe - într-o primă
fază - de succes. Ce puteți să spuneți despre acesta din urmă?
Dr. Ioan Sabău-Pop:
Aș vrea totuși să spun câteva cuvinte
și despre procesul în referire la strada Călărașilor. A fost un litigiu
greu și lung, derulat pe parcursul a șase ani. A fost greu din cauza
echivocului manifestat de unele instanțe judecătorești, dar și datorită
unor compromisuri realizate la nivel local cu UDMR-ul. Acesta, urma să
primească pentru totdeauna denumirea străzii (Kossuth - n.a.), iar
ceilalți, care să spunem că reprezentau partea română, urmau să
primească niște investiții în zonă. În fine, în cele din urmă procesul a
fost câștigat la Curtea de Apel Craiova de cei care s-au opus de la bun
început atribuirii unui nou nume străzii Călărașilor din Târgu-Mureș și
pe care eu i-am reprezentat în instanță. Referitor la procesul ce are ca
obiect revendicările de păduri din zona Reghin-Toplița…Este vorba de
circa 140.000 de ha de pădure, revendicate de urmași ai optanților
unguri, optanți care s-au întors în Transilvania cu armatele lui Horthy,
însângerând-o. Acum, urmașii acelor grofi și baroni vin să revendice
drepturi din perioada feudală, neținând seama că după 1919, societatea
românească, dar și omenirea în general, a avut un progres, inclusiv în
domeniul mentalităților privitoare la proprietate. La Reghin a fost un
proces prin care se revendica de către o fostă societate comercială,
Gudeamesterhaza, refăcută, reînființată, ”spălată și albită”, și de
către familiile foștilor grofi Banffy, Teleki, ș.a., a 29.800 de ha de
pădure. Eu, cu modestie pot spune, am reprezentat într-o echipă,
Prefectura Mureș - respectiv Comisia de fond funciar a județului Mureș -
fiind primul proces de o asemenea factură câștigat într-o primă fază.
Așadar, la Judecătoria din Reghin, s-a pronunțat o primă soluție într-o
primă instanță, în sensul că acești pretendenți veniți din întunecimile
istoriei, nu sunt îndreptățiți la restituirea pădurilor respective. Eu
vreau să fac o precizare. După 1919, 1921, 1940, acolo (zona în litigiu
- n.a.) s-au făcut împroprietăriri ca urmare a trecerii prin reforma
agrară la statul român și pentru români, și pentru unguri și pentru
sași, dar și pentru alți locuitori care erau acolo.
Vreau să vă
mai spun că statul român a căzut într-o capcană prin această lege pe
care eu o consider de trădare, Legea 247/2005, dată în timpul guvernului
Tăriceanu.
FOTO 3:
Un document ce face referire la un urmaș al familiei Banffy
Reporter:
Ce credeți că ne lipsește nouă - mă refer în primul rând la această
clasă politică încremenită în timpul trecut - ca dincolo de opiniile
politice personale, să avem un proiect național de viitor, viabil în
timp?
Dr. Ioan Sabău-Pop:
Nouă nu ne lipsește aproape nimic și totuși…Nouă ne lipsește o schimbare
adevărată, fundamentală. Cred că avem o lipsă acută de speciliști. Ar
trebui să formăm și să stimulăm specialiști pentru toate domeniile.
Apoi, ca o lipsă care ne vine de undeva din străfundurile istoriei…nu
știm sau poate nu suntem capabili să ne organizăm eficient. Între noi și
nemți, spre exemplu, nu e nicio deosebire în ceea ce privește
capacitatea, inteligența, priceperea, dăruirea…Deosebirea o face însă
capacitatea lor de a se organiza, în timp ce noi suntem incapabili de
așa ceva. Un proiect național de anvergură reprezintă înainte de toate o
problemă de macrosistem. E foarte greu de realizat acum un proiect
național, de vreme ce în negocierile cu UE - mă refer la cuprinsul
Tratatului de aderare - noi ”am căzut în genunchi” și am cedat la tot
ceea ce ni s-a cerut. Spre exemplu, în materie de privatizare, dar se
pot da multe alte exemple…
Reporter:
Și acum, la final, în calitate de
cadru didactic universitar, formator de specialiști, dar și de
caractere, ce proiecte de viitor aveți?
Dr. Ioan Sabău-Pop:
Doresc în primul rând - și spun acest lucru cu modestia cuvenită - ca
prin prestația mea la catedră, dar ți în afara ei, să fiu un exemplu
pentru generațiile pe care le pregătim în cadrul Universității noastre.
Doresc de asemenea să public cele două cărți pe care le am în curs de
finalizare și nu în ultimul rând, așa cum am făcut-o și până acum, să-mi
aduc contribuția în continuare la reprezentarea și apărarea cauzei
naționale pentru că, înainte de toate, m-am născut și aparțin acestui
popor de care eu sunt și voi fi mândru până în ultima clipă.
A consemnat Nicolae BALINT
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |
Reporter:
