Interviu cu Florian Doru Crihană

Angela BACIU

* Văd mult prea des greşelile din comportamentul uman  *  Acum am īnvatat să ascult şi parerile spectatorilor  *  Programul meu zilnic este 4.30 – 21.30  *  Dar mi-am gasit un echilibru īn care arta mea merge īnainte.

Pentru cine nu te cunoaste, cine este Florian Doru Crihană ?

Sīnt un artist care şi-a īnceput activitatea de creaţie īn domeniul Caricaturii. Sīnt un demn reprezentant al zodiei Berbecului – dupa 20 de ani de dat cu coarnele, am ajuns deja piesă de muzeu: Monchehaus Museum fur Moderne Kunst Goslar – Germania. Dar īncerc merea să aflu cine sīnt, şi din cīnd īn cīnd mă caut pe Google. 

Cand a inceput pentru tine dorinta pentru arta?

Tatal meu a fost militar si folosea adeseori creioane colorate. Ma invita mereu la masa din sufragerie la care lucra, ca să desenez. Mă fascinau şabloanele ciudate pe care le folosea. Nu-mi aduc aminte ce desenam. Mi-am descoperit talentul la şcoala generală şi am īnceput să pictez īn liceu. S-au scurs vreo 35 de ani…

Ce profesori ai avut? Modele?

Am īnceput la scoala generala nr.7 cu doamna īnvatatoare Cazacu si apoi la doamna diriginta Simionov, profesoara de matematica. Fiind mai mare īn virsta, mi-am putut da seama ce īnsemna eleganţa la un cadru didactic – ma refer la doamna Simionov. La Liceul de Marina mi-a placut ora de romana cu doamna Caluianu. Am fost mai apropiat de profesoarele de limba franceza. La facultate l-am apreciat din primul an pe domnul profesor Alexandru Vasile – geometrie descriptivă  si mai tīrziu de domnul Liviu Stoicescu. Cu ani īn urmă, īntr-o īntīlnire a caricaturiştilor, am auzit expresia “ingineri făcuţi la grămada cu furca”. Pentru mine, universitatea a īnsemnat īn primul rīnd educaţie. Īmi pare rău pentru cei care nu au absolvit o universitate; au pierdut atīt de mult…

Unde te regasesti mai mult: in caricatura sau pictura?

Ceea ce fac eu se situeaza intre cele doua, daca ne gindim la caricatura ca la ceva urit, si la pictura ca la ceva frumos. Şcolile prin care am trecut mi-au format un spirit foarte ascuţit de observaţie. Văd mult prea des greşelile din comportamentul uman. Uneori este pagubos pentru mine. Alteori este foarte amuzant.

 Castele - Cheia

Cum te percepe publicul, iti cunosti publicul?

Īmi cunosc publicul mai ales de cind am solicitat Filialei Galati a UAP să  mă lase să petrec mai mult timp īn Galeria “N. Mantu”. Acum nu mai pot fi găsit acolo. La īnceputul carierei mele am evitat īntīlnirile cu publicul pentru a nu-mi limita pornirile fanteziste. Am procedat bine. Acum am īnvatat să ascult şi parerile spectatorilor. Dar a aparut un fenomen invers popularitatii de care mi-am dat seama in 2010: publicul se intimideaza si nu mai intra in expozitii.

Ai multe intaliri, vernisaje in strainatate, cum  e "dincolo"? Cum este privit artistul roman dincolo de granite?

Artistii romāni nu sīnt priviti bine. Lumea nu vine la vernisajele lor. Sīntem īn aceeaşi oală cu bulgarii. Puţini mai stiu de unde vin Constantin Brancuşi şi Saul Steinberg. Nu este concluzia mea, ci a prietenilor mei din strainatate. Mulţi vizitatori ai expoziţiilor mele se arată surprinsi de ceea ce văd şi īşi exprimă regretul de a se fi lăsat influentaţi negativ de unele surse.

Tocmai ai inceput anul 2011 cu un proiect interesant, un vernisaj, despre ce este vorba?

Pentru mine nu este atīt de interesant. Expoziţia de la Galeria “N. Mantu” februarie - martie 2011 este un īnceput timid al unui an care se anunţă tumultos cu prelungiri īn 2012 şi 2013. Expoziţia se intituleaz㠓Curtea veche” şi este un duet Nicolae Einhorn – Florian Doru Crihană. Totusi o expoziţie pe care o consideram de rangul doi, avīnd doar 17 lucrari, mi-a adus datorită Internetului o īmplinire spectaculoasă. Mă refer la preţurile lucrărilor. De mai mulţi ani am fost presat de breasla din străinătate şi de impresar să cresc preţurile la nivelul pe care-l merit, pentru că le īncurcam socotelile. Am refuzat mereu, pentru că piaţa romānească, cea care-mi dadea stabilitate,mă tragea īn jos. Īn ultimul timp, datorită unei campanii de publicitate ce ţine de 20 de ani, datorită creşterii interesului colecţionarilor pentru lucrările mele, a creşterii numărul de comenzi de lucru, preţurile lucrărilor au marcat o creştere bruscă. Creşterea a fost posibilă īn urma unui echilibru financiar personal prelungit. Sper sa dureze. Reacţiile au fost diverse: Occidentul a aplaudat, impresarul se bucură, breasla din Romania si strainatate are acum un reper mai bun; dar Galaţiul a făcut un pas īnapoi – īmi pare rău. Vezi http://theoldgarden.wordpress.com/

Ce pregatesti pentru publicul tau in acest an?

Pentru publicul din Galati lucrez la o expoziţie care, sīnt sigur , va avea ecouri īn arta satirică mondială. Titlul expoziţiei: TITANIC. Alegera temei a durat cīteva luni! Va fi o viziune originală a artistului satiric Crihană. O consider o expoziţie tactică īn cariera mea, deoarece “Titanic” este un subiect despre care nu se mai poate face nimic – īn aparenţă. Va fi o surpriză, poate şi pentru un scenarist de la Hollywood. O voi orienta prin Internet spre Marea Britanie şi Statele Unite. Fiind cu expoziţia 80% gata, pot să spun că mi-am atins scopul.

Īn paralel cu preocupările artistice, mă gīndesc mult şi la publicitate. Nu ar trebui să fie treaba mea, dar am observat că, fiind mereu virf de lance cu creaţia, serviciile de publicitate – mă refer la Internet – rămān mereu īn urmă. Sīnt nesatisfăcătoare. Site-urile de artă se mulţumesc să-mi prezinte cīteva lucrări cu preţuri, īn schimbul unei chirii anuale. Efectul este minuscul: 2000 de vizionări pe an. Lady Gaga are 300 mil. la un videoclip. Nici un site de arta nu sare la etapa a doua, pe care o ştiu, şi sīnt gata să o indic administratorilor. Facem mereu şi mereu ceea ce vedem la alţii, ne lipseste curajul, capitalismul īncă nu s-a lipit bine de noi.

Dar am mereu īn lucru mai mult de o expozitie şi ceea ce pare să fie pentru mine foarte important pentru viitor, este o colaborare cu Italia sub tutela Universităţii “Sapienza” din Roma, Facultatea de Economie. Ma gindeam ca studentii de la arta ar avea ceva de invatat din experianta mea dar surpriza, vad ca sint solicitat sa-mi exprim parerile studentilor de la economie: “Aţi vrea să fiiti profesorul nostru de economie īntr-un proiect cultural?” Acum, cīnd va răspund la īntrebari, un desen de-al meu se afla pe prima pagina a site-ului expozitiei colective internationale “Arte della speculazione” ce se va deschide curīnd la Roma. “Florian Doru Crihana si candida ad essere l’autore pił sorprendente di questa edizione di Oltre il pensiero economico”. Pe măsură ce ne apropiem de evenimente, voi da publicităţii mai multe detalii ale unei colaborări ce ar putea ţine citiva ani, incluzind expozitii personale in turneu.

 Cum arata o zi din viata ta? Cum lucrezi?

Programul meu zilnic este 4.30 – 21.30. Īncep lucrul la 4.30 dimineaţa cu studiul asupra temelor expoziţionale. Atunci lucrez la idei. La ora 5.00 ies la jogging – numai cīnd vremea si terenul sīnt acceptabile. Pīnă pe la ora 9 dimineata lucrez la şevalet şi apoi ies īn oraş pentru o altă repriza de miscare, treburi diverse şi odihna ochilor. După amiază mai am doua reprize de lucru la etape artistice mai puţin importante. La ora 21.00-21.30 merg la culcare. Programul zilnic pentru un artist liber este foarte important. El trebuie sa se mentina in forma in continuu, sa nu exagereze cu munca dar sa fie si foarte atent la termenele contractuale.

Pina acum 20 de ani aveam mereu un “tătic”, cineva care avea grija de aceste laturi ale unei activitati artistice.

Esti un om implinit?

Nu, pentru ca ceea ce fac este un sacrificiu pentru mine şi cei din jurul meu. Dar mi-am gasit un echilibru īn care arta mea merge īnainte. Imi zic mereu “sa mai termin si expozitia asta, si sint multumit”, după care mai urmează una, şi īncă una, şi īncă una…

Curriculum vitae:

1958 -  S-a născut pe 7 aprilie la Galaţi īn zodia Berbecului, care i-a influenţat profund viaţa şi activitatea 1978   Serviciul militar de 9 luni la Marină īn Mangalia. 1984   Absolvent al facultatii de Arhitectura Navala. A realizat o serie de portrete īn creion pentru toţi colegii de facultate şi pentru cīţiva profesori. 1985   Debutează īn caricatură, şi anume la Salonul de vară al umorului desenat Brăila. 1986   Debuteaza īn presă la revista Rebus Flacăra. Īl cunoaşte pe ziaristul Tudor Octavian de la care primeşte cīteva sfaturi pentru a deveni un caricaturist de succes. Īl cunoaşte pe graficianul Pavel Botezatu īmpreună cu care susţine lungi discuţii despre caricatură şi artă īn general. 1989   A cīştigat primul său premiu internaţional şi anume: Menţiune de onoare la Aydin Dogan Competition Ankara, Turcia. Cīştigă Marele Premiu la Novi Sad, Iugoslavia. 1990   Cīştigă Premiul "Dieter Burkamp" la festivalul Satyrykon īn Polonia şi Premiul 1 la Santa Cruz de Tenerife, Spania. Īl īntīlneşte pe ziaristul Burkamp cu care īncepe o lungă colaborare şi prietenie. 1991   Demisionează din funcţia sa de la Icepronav Galati devenind artist liber: caricaturist şi pictor. Lucrările sale au fost incluse īn expoziţie “Europaische Kunstler der Gegenwart” la Wilhelm-Busch-Museum Hannover, Germania.1992   Īncepe o campanie de participări la concursurile internaţionale, cīştigīnd premii peste tot īn lume.1999   Īncepe formarea unei colecţii de caricaturi, īn special ale autorilor romāni contemporani. Ziarul local “Viata liber㓠publică serii de articole despre activitatea sa, semnate īn special de ziarista Angela Ribinciuc. Intră īn juriile concursurilor de la Kragujevac, Serbia şi Istanbul, Turkey. 2000   Publică o serie de caricaturi la ziarul Curentul din Bucureşti. Semnează un contract cu firma D&D Internaţional pentru realizarea unor caricaturi despre plicuri. Acestea au fost achiziţionate de Compania GPV France. Este anul īn care construieşte galerii īn Galaţi: Galeria Paradox, Galeria “Umor la etaj”, Galeria “La Urgenţ㓠şi Galeria caricaturii de la Universitate. 2001 Sase desene de-ale sale au fost incluse īn cartea Alles ist Spaβ – monografia baritonului suedez Ingwar Wixell. Organizează două expoziţii īn memoria caricaturistului romān Alexandru Clenciu. 2002  Caricaturistul Viorel Baciu īi prezintă lucrări despre consumul de droguri, violenţa īn familie, mediu īn diverse expoziţii īn Romānia. Colecţia sa este expusă pentru doi ani la Centrul Cultural Dunărea de Jos” Galaţi. 2004   īncepe īmpreună cu soţia sa Iuliana revista “Buletin informativ” şi varianta sa īn limba englez㠓Romanian News Report”. 2005   Este inclus īn expoziţia "Spuren des Don Quijote" prezentată la  Museum im Schloss Bad Pyrmont - Germania. 2006  Este distins cu Premiul anual pentru cultură acordat de Centrul Cultural Galaţi. 2007  Este acceptat īn rīndurile Uniunii Artiştilor Plastici din Romānia – Filiala Galaţi. 2008  Susţine expoziţia “Nuduri” la Galeria de art㠓Nicolae Mantu” Galaţi. Este inclus īntr-o expoziţie colectivă la Muzeul Caricaturii din Basel, Elveţia   2009  Susţine expoziţia “Portrete” la Galeria de artă din Galaţi. Expune īntr-o prezentare colectivă la Muzeul “Fratii Grimm” din Steinau – Germania. Dieter Burkamp īi publică monografia “Satirische Idyllen” la editura Kerber Art din Germania. Expozitii personale la Vianden (Luxemburg) si Boechout (Belgia) 2010 Expozitia personala “Venetia” si expozitia personala la Belgrad-Zemun.

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (Romānia), Maria Diana Popescu (Romānia), Cezarina Adamescu (Romānia)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com