Ioana Teodora Duţă şi Traian Duţ㠖 Incontestabilă măiestrie  

Maria Diana Popescu, Agero

Montaj foto, Ion Măldărescu, Agero

Frumoasa pictoriţă Ioana Teodora Duţă şi maestrul-sculptor Traian Duţă, artişti plastici de incontestabil prestigiu, au fost vinerea  trecută protagoniştii itinerariului „Structuri umane” - expoziţie de pictură şi sculptură īn bronz, găzduită de Muzeului Municipal din Curtea de Argeş. Ce prilej de bucurie şi de cinstire a efortului creator putea fi mai expresiv decīt prezenţa unui public numeros īn faţa unui carusel de valori! O expoziţie de pictură şi sculptură marca Ioana Teodora Duţă şi Traian Duţă este fără īndoială un eveniment mai puţin obişnuit īn peisajul cultural. Personalitatea ambilor artişti plastici, tată şi fiică, mustind de vitalitate creatoare, nu poate trece niciodată neobservată. Treizeci de picturi pe simezele muzeului, cu adevărat piese de muzeu ca valoare, alte douăzeci de sculpturi extrase din inima bronzului, cu măiestria pe care numai Traian Duţă o stăpīneşte, atrag din nou atenţia. Traversate de noi şi vechi dimensiuni axiologice, de noi şi vechi coordonate de exprimare, ele pun īn valoare forul estetic al celor doi maeştri. Am spus maeştri? Sigur ca da. Şi Ioana Teodora Duţă, cea care trăieşte din copilărie cu sentimentul că are de īndeplinit un destin artistic, este un maestru care continuă să impresioneze prin nobleţea şi acurateţea picturii. Modelul artistic al tatălui i-a stīrnit Ioanei nu numai admiraţia, ci şi pasiunea pentru pictură. Pasiune care i-a hotărīt viitorul. Ioana nu mai tatonează demult. Este pictorul de sine stătător, valoros şi autoritar, care are īn spate un deceniu şi jumătate de pictură, un palmares bogat de expoziţii īn ţară şi īn străinătate, de medalii, diplome, recunoaşteri şi critici favorabile.

Mai presus de toate, Ioana Teodora Duţă este autorul unui proiect singular īn Romānia şi īn lume. La vīrsta majoratului s-a angajat ca timp de un an să picteze cīte un tablou īn fiecare zi. A expus treizeci de lucrări īn fiecare lună, iar la finele unui an de muncă asiduă, cortina a căzut peste aplauzele de succes. Multe din lucrări au luat cale străinătăţii, achiziţionate īn colecţii private şi de stat, altele au intrat īn casele şi birourile iubitorilor de artă din ţară. Ioana Teodora Duţă uimeşte din nou! Prezentele lucrări, ca de altfel īntreg patrimoniul artistic, ating acel spectaculos cult şi inteligibil, efectuează o rebotezare, o (re)scufundare īn sinele său creator, īn harul dăruit de Dumnezeu, pentru a mărturisi lumii, iarăşi şi iarăşi, despre valoare. Īncă de la primele expoziţii Ioana Teodora Duţă a reuşit deschiderea unui orizont de magie pentru public, dar,  totodată, a cīştigat un gen de demnitate şi onoare de breaslă. Incredibila vitalitate şi puterea ei de  creaţie au impus-o rapid, faima sa creşte de la etapă la etapă, pătrunzīnd īn cercurile cele mai rafinate ale vremii. Evoluţia sa a impresionat mereu prin stilul unic valorificat īn compoziţiile sale şi a obţinut un interes accentuat din partea colecţionarilor de artă.

Reliefări convingătoare, dublate de raportul armonios īntre structură şi organicitate, lucrările celor doi maeştri au tot mai mult succes. Harul, talentul, efortul practic şi intelectual au făcut ca īn supra-dimensiunea lor de artişti, cei doi să puncteze, de-a lungul vremii, performanţă după performanţă. Şi demersul „structurii umane” ţine de valoare, de planul creaţiei īmplinite, marchează treapta de sus a creaţiei lor. Este o confesiune a profunzimii şi a calităţii, care vorbeşte despre consecvenţă faţă de reperele artistice autentice. Mīnuit cu mereu īnnoită fantezie, dar cu respectul cuvenit reperelor valorice, bogatul vocabular plastic al „structurilor umane”, al formelor-tip (fie că este vorba despre sculptură sau tablou) relevă un stil meticulos, īn contur sau culoare. Captarea energiei ce animă trupul uman, īn speţă nudurile, portretele şi sculpturile, īnţeleasă drept componentă spirituală, trăsătură de penel, sau arcuire de bronz, este condiţie sine qua non, ce funcţionează cu putere de lege. Opere de maturitate, respirīnd forţă şi nobleţe, nu doar reuşite indiscutabile ale genului, lucrările celor doi maeştri se constituie īn veritabile puncte de reper pentru ceea ce azi, dar şi mīine, se poate īnţelege prin valoare.

Artist plastic deosebit de fecund, care şi-a creat īntr-un stil inconfundabil, īn īncercarea de a-şi lărgi orizontul spiritual şi a diversifica metodele de lucru tradiţionale, maestrul-profesor Traian Duţă, cel care conduce Şcoala privată de pictură şi sculptur㠄Artis”, nu mai are nevoie de niciun fel de publicitate. Numele domniei sale este legitimat de zecile de lucrări monumentale din bronz, ieşite din planul totemului obişnuit, amplasate ca o intruziune estetică īn arhitectura diverselor oraşe. Arh. Florin Scărlătescu, directorul Muzeului Municipal din Cetatea Domnească, consilierul pe probleme de cultură, Ştefan Dumitrache, acad. Gheorghe Păun, poeta Viviana Ilea, au avut doar cuvinte de laudă la adresa celor doi maeştri. Special pentru eveniment, „Starfix”, Clubul de dans sportiv din Piteşti, coordonat de Ionuţ Stanca şi Daniel Ionescu, a scos la rampă pe cei mai valoroşi dintre copii. Venind din sīnul unei prestigioasei şcoli de dans artistic de societate, şi de pe traseul unei prestigioase evoluţii, cele două perechi de campioni, respectiv, Cristina Georgiana Catană, 10 ani, Şcoala nr. 19 Piteşti şi Ştefan Calapod, 11 ani, Şcoala nr. 5, şi Ruxandra Ioana Catană, 8 ani, Şcoala 19 şi Ştefan Cioacă, 8 ani, Şcoala nr. 2 „Ion Minulescu”, au presărat evenimentului cu deosebite momente de dans de societate, care au smuls ropote de aplauze. Cu seninătate anacreontică şi pură, obişnuiţi la competiţiile mari cu un public numeros, cele două perechi nu-şi fereau ochii de blitz-urile aparatelor de fotografiat, priveau spre mulţimea de oameni, dansīnd cu pas elegant, sobru şi sigur, primind zīmbete şi exclamaţii de uimire. Cu elanul şi talentul şi gingăşia lor, pentru că nu putem vorbi numai de o comprehensiune a tehnicii de dans, ci şi de talent şi participaţiune profund-sensibilă, poate prin aceşti copii minunaţi, timpul viitor īşi va īmplini rosturile culturale.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Impresii si păreri personale īn FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL