Noutăţi despre protezele auditive

 Dialog cu audiologul Anca Modan

Beatrice Cioba

Protezarea auditivă este o metodă prin care se reuşeşte ameliorarea  sau înlocuirea auzului unui pacient diagnosticat cu hipoacuzie, prin intermediul utilizării unui aparat electronic denumit proteză auditivă.

La ora actuală protezele auditive, folosite pe scară largă atât de copii cât şi de vârstnici, au fost modernizate  ajungându-se până la facilităţi şi opţiuni nesperate pînă în urmă cu câtva timp, de cei afectaţi de acest handicap  ...

Doamna Anca Modan, audiolog cu o vastă experienţă şi participant la primele implanturi cohleare realizate în România, a avut amabilitatea să ne ofere câteva informaţii, utile dar şi de ultimă oră, din acest domeniu.

D-na Modan, sute de copii dar şi de adulţi vă datorează o viaţă desfăsurată în parametri normali...Persoane venite la dvs. cu grave deficienţe de auz, pot astăzi să audă întocmai ca o persoană auzitoare din naştere.Cum reuşesc aceste proteze auditive să se plieze pe gradul de hipoacuzie al fiecăruia astfel încât ele să ajute  auzul într-un mod optim ?

Luând în considerare gradul hipoacuziei, alegem aparate auditive care să acopere din punct de vedere al amplificării, pierderea de auz a pacientului şi care să păstreze şi o rezervă de amplificare de 10-15 dB HL pentru situaţiile neprevăzute care pot apărea după momentul protezării: răceli banale, otite, dar şi situaţia nedorită a unei hipoacuzii progresive.

Copiii reprezintă, din păcate,o pondere mare din pacienţii dvs.Aţi lucrat şi lucraţi în continuare foarte mult cu ei.Care sunt paşii necesari pe care un părinte trebuie să îi facă atunci când observă că micuţul lui are o problemă legată de auz?

Observarea faptului că micuţul nu aude este deja un prim pas foarte important. Din păcate se întâmplă de multe ori ca atât părinţii, cât şi personalul medical care intră in contact cu copilul, incă din primele săptămâni de viaţă, să nu realizeze că există o problemă de auz şi astfel, să se întârzie momentul intervenţiei de restabilire a auzului.

În cazul în care părinţii sesizează că micuţul lor nu reacţionează în mod obişnuit la vocile şi zgomotele din jur (nu se trezeşte din somn la zgomote puternice, nu întoarce capul când se aude vocea mamei, nu tresare la sunete neaşteptate) este bine să se prezinte la un cabinet specializat în testarea auzului la copii.

În cazul în care există o problemă care necesită intervenţia prin amplificare, soluţia este purtarea de aparate auditive pentru cei cu hipoacuzii de la uşoare la severe. Pentru copiii cu hipoacuzii profunde protocolul presupune protezarea auditivă pentru o perioadă de minim 6 luni, evaluarea logopedică şi psihologică periodică şi evaluarea progreselor auditiv-verbale înregistrate în urma protezării. Dacă aceste progrese nu sunt considerate suficiente, se ia în calcul soluţia implantării cohleare.

Varianta ideală de intervenţie este cea care asigură recuperarea totală a copilului hipoacuzic, aceasta presupunând însă diagnostic precoce, prin teste de screening auditiv al nou-născutului. Algoritmul ideal de intervenţie este: depistarea hipoacuziei până la vârsta de 3 luni, diagnosticarea acesteia cu exactitate până la vârsta de 6 luni şi intervenţia prin amplificare până la 10 luni-1 an.

Ce tipuri de proteze recomandaţi copiilor?

Pentru copii, de exemplu, există proteze auditive concepute special, uşoare şi de dimensiuni reduse, cu butoane şi contururi netede, pentru a nu putea fi uşor apucate şi deschise, cu LED-uri care să permită părinţilor urmărirea funcţionării aparatelor şi cu posibilitatea de blocare a compartimentului bateriei. Ca şi model, pentru copii sunt recomandate aparatele auditive retroauriculare, ancorate în conductul auditiv exten cu piese dn materiale moi (silicon), pentru a fi cât mai stabile şi mai blânde cu urechile copiilor.

Din punct de vedere al circuitelor, recomandăm copiilor aparate auditive cât mai performante, ţinând cont şi de posibilităţile părinţilor, pentru că investiţia în auzul copiilor este una de lungă durată iar calitatea aparatelor poate influenţa decisiv recuperarea copilului.

Care sunt performanţele de ultimă oră în ce priveşte protezarea auditivă la copii ?

Există actualmente circuite special concepute pentru copii, care oferă posibilitatea de audiţie pe mai multe programe. De exemplu se poate programa un mod de audiţie special conceput pentru activităţile în clasă, pentru care microfonul protezei să urmărească glasul profesorului care se deplasează printre bănci şi să nu colecteze zgomotele deranjante care pot apărea într-o sală de clasă sau curs. Selectarea acestor programe se poate face fie de la un buton aflat pe aparate, fie de la o telecomandă la care pot avea acees doar părinţii sau profesorii, în cazul în care copilul este mic.

Dar pentru adulţi?Până în ce punct au ajuns tehnologiile moderne?

Pentru adulţi putem de asemenea oferi aparate auditive extrem de performante, care  se pot programa pe mai multe moduri de audiţie, în funcţie de stilul de viaţă al pacientului. Astfel, putem regla un aparat auditiv pe 5 programe diferite de audiţie, cum ar fi pentru practicarea unui sport în aer liber, pentru şedinţe şi întâlniri de afaceri, pentru ascultarea muzicii etc.

Există aparate auditive compatibile cu telecomenzi care, pe lângă faptul că permit schimbarea caracteristicilor de amlificare şi tonalitate ale aparatelor auditive, funcţionează şi ca interfeţe bluetooth între aparatele auditive şi telefonul mobil.

Cabinetul de protezare auditivă ”Audiologos” pe care îl manageriaţi cu succes de câtva timp, este un colaborator permanent al spitalelor din România unde se realizează implanturi cohleare.Cu ce veniţi nou, din punct de vedere tehnologic, pentru cei pe care protezele nu-i pot ajuta şi au nevoie de intervenţia chirurgicală mult mai complexă pe care implantul cohlear o reprezintă ?

Audiologos oferă pacienţilor o abordare completă a auzului. Urmărim evoluţia pe termen lung a pacienţilor care ni se adresează, suntem alături de ei şi de familiile lor atunci când au de făcut decizia dificilă privitoare la trecerea de la proteză auditivă la implant cohlear.

Încercăm să oferim soluţia optimă pentru fiecare caz în parte, pentru că personalizarea serviciilor pentru nevoile specifice ale pacienţilor este una dintre preocupările noastre principale. Nu există doi pacienţi cu acelaşi istoric, cu nevoi sau  potenţial identic.

Din punct de vedere tehnologic, acest lucru se realizează prin prezenţa noastră alături de pacientul care alege un implant cohlear încă din sala de operaţie, unde efectuăm testele intraoperatorii care asigură premiza unei funcţionări ulterioare corecte a implantului cohlear. Activarea implantului, la câteva săptămâni după operaţie, precum şi reglajul periodic al implantului cohlear sunt servicii pe care le oferim pacienţilor şi care ne asigură satisfacţia lucrului bine făcut pentru cei care au nevoie de restabilirea auzului cu ajutorul tehnicii moderne.

Depedenţa faţă de aceste proteze este una pe viaţă sau folosind dispozitivul potrivit putem ajuta auzul astfel încât la un moment dat unele persoanele hipoacuzice ar putea să audă şi fără aparat?

Aparatele auditive, ca şi implanturile cohleare, sunt recomandate cu precădere celor cu hipoacuzie neurosenzorială, adică celor care au nervul auditiv afectat, aşadar pacienţii le vor folosi pentru tot restul vieţii lor.

Ce criterii sunt necesare să fie luate în considerare în momentul alegerii sau recomandării, unui anumit tip de proteză?

Prescrierea aparatelor auditive se realizează ţinând cont de vârsta pacientului, de tipul si gradul pierderii de auz, de modul şi de momentul instalării hipoacuziei şi nu în ultimul rând  de preferinţele pacientului.

Sunteţi într-o strânsă legătură cu trusturi mari din Occident care funcţioneză în acest domeniu…Spre ce performanţe se tinde pentru viitorul apropiat?

Dacă în urmă cu câţiva ani aparatele auditive şi implanturile cohleare  îl ajutau pe hipoacuzic să se orienteze auditiv, vag, în mediul înconjurator, putem vorbi actualmente de multe dispozitive performante care permit persoanelor hipoacuzice să comunice eficient în orice situație, să se bucure de muzică şi de situaţiile obişnuite din viaţa de zi cu zi, să se integreze socioprofesional. 

    Beatrice Cioba

Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL

       Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero:  Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com