Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

ROMANICĂ FĂRĂ FRICĂ

Alexandru CIOCHIA

grafica de Roca

La ora la care cititi aceste rânduri eu sunt pe drum. Am plecat să caut România.

Nu sunt nici în tren, nici în autobuz, nici în avion. Nu bat potecile cu piciorul. Stau, pur şi simplu pe scaun şi parcurg, pe internet, pagină după pagină, mii, zeci de mii de comentarii ale românilor despre ţara noastră, despre concetăţenii noştri, despre liderii noştri, pe scurt, despre noi înşine ca parţi dintr-un întreg pe care odinioară îl numeam simplu, „patrie".

Majoritatea gândurilor româneşti, exprimate în scris, în subsolurile articolelor de pe bloguri sau din paginile publicaţiilor on-line, sunt, îmi vine să spun, negative. De fapt, cele mai multe dintre comentarii conţin ori se rezumă la înjurături, defăimări, provocări, răspunsuri agresive şi atacuri la persoană.

 
Cea mai mare parte a referirilor la poporul român sunt generalizatoare şi includ epitete de genul „hoţi, idioţi, cretini, pungaşi, linguşitori, onanişti, inconştienţi, leneşi, ţigani, loaze, împuţiţi”.

 
Citeam deunăzi că există discuţii despre alocarea unui buget de 75 de milioane de Euro pentru branding-ul de ţara. Mulţi bani, nu-i aşa? Dar în situaţia în care o bună parte din cele aproape şase milioane de utilizatori de internet se ocupă cu denigrarea, bugetul pare mic iar scopul, imposibil de atins.

Să nu intrăm în panică

Se spune că primele lucruri pe care le prinde cineva atunci cand începe să înveţe o limbă străină sunt... injurăturile. Ca români, vorbim limba democraţiei şi a libertăţii de mult prea puţin timp ca să fi ajuns să îi înţelegem subtilităţile, forţa şi poezia.

Ultimele veşti...

 
Am pornit să caut Poporul Român. L-am găsit la şcoala de vizavi, pe coridor, în pauza mare. Râde, chiuie, se îmbulzeşte cu colegii, întocmai ca un copil sclipitor, dintr-un cartier marginaş, venit să înveţe la o şcoală bună. Încă amestecă vorbele din cărţi cu cele de pe maidan. Îşi trage nasul, scuipă şi îi provoacă pe colegii pe care îi admiră sau îi invidiază. Reacţionează visceral. Dar nu mai tace, ca la început. Nu mai e timid şi retras. Se manifestă. Se exprimă.

Şcolarul „Romanică” îşi infruntă fricile. Iar asta îl face să se simtă liber şi puternic. Îl face să simtă ca are şanse egale cu ale celor mai norocoşi decât el. Şi asta e probabil cea mai importantă dovadă de invaţătură, chiar dacă, deocamdată, poporul ăsta al nostru se simte cu adevărat liber şi puternic mai ales atunci când scapă câte o înjurătură.

Alexandru Ciochia

Director General

RadioLynx.ro

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)