|
|
|
|
|
Puterea
vindecătoare a plantelor
Încercăm
prin intermediul interviurilor publicate să oferim celor ce ne citesc
variante terapeutice, atât din medicina alopată cât şi din
medicina alternativă, urmând ca dvs. să fiţi cei care decideţi în final,
ce cale sau ce căi să alegeţi pentru a vă bucura de un echilibru cât mai
perfect a stării dvs. de sănătate.
Dna dr.
aţi terminat Facultatea de Medicină, sunteţi la bază medic de familie şi
totuşi v-aţi specializat în apifitoterapie.De ce aţi ales apifitoterapia
în favoarea medicinei alopate?
Aş vrea să
ne amintim de vorbele marelui nostru Octavian Paler care a spus,
evidenţiind „Paradoxul vremurilor noastre”, că „ Avem mai multă
medicină, dar mai puţină sănătate”. Aşa este, cu toate progresele reale,
extraordinare, ale medicinii alopate, descoperirea continuă de noi
terapii medicamentoase şi chirurgicale, prelungirea duratei de viaţă,
ameliorarea şi chiar vindecarea unor boli grave....incidenţa unor boli
creşte totuşi în mod constant, ele apărând chiar la vârste nefiresc de
tinere (hipertensiune, obezitate, diabet, boli cardiovasculare,
accidente cerebrale, tulburări hormonale, infertilitate, disfuncţii
sexuale, cancer). În acest moment a apărut necesitatea unui tratament
naturist care să prevină în primul rând apariţia acestor afecţiuni şi
care, asociat tratamentului alopat, să îmbunătăţească calitatea vieţii
pacienţilor.
De fapt am
ales să practic o medicină holistică şi „profitand” de faptul că am
dublă specializare (alopată şi naturistă), încerc să preiau cele mai
bune tratamente din ambele domenii, cu acţiune sinergică şi cu minim de
reacţii adverse. Scopul final: eficacitatea maximă a tratamentului
administrat, indiferent de natura lui.
Ce vechime
are apifitoterapia?
Putem
spune că apifitoterapia are vârsta apariţiei vieţii pe pământ; fiecare
popor, încă din cele mai vechi timpuri, a folosit empiric plantele care
creşteau spontan în arealul lui şi a descoperit astfel proprietăţile
tămăduitoare ale acestora.
Cum
reuşesc plantele să vindece?Cum cuplează celula vegetală, la celula
umană?
Celula
vegetală cuplează excelent la celula umană, deoarece este naturală, este
perfect compatibilă cu organismul uman, pe care nu numai că îl hraneşte,
dar îi şi oferă soluţii eficiente de stimulare a capacităţilor proprii
de apărare; în acest fel ajută atât la prevenirea apariţiei unor
afecţiuni infecţioase, degenerative, canceroase cât şi si la tratamentul
acestora.
Există
studii care demonstrează clar eficienţa folosirii plantelor în tratarea
unor afecţiuni?
Dacă în
trecut medicina naturistă era folosită empiric, fiind numită şi medicina
populară, în ultimii ani s-au efectuat foarte multe studii ştiinţifice
în toată lumea, care au adus dovezi certe referitoare la compoziţia
plantelor medicinale, la acţiunea pe care acestea o au asupra
organismului uman (atât intern, cât şi extern), la posibilele reacţii
adverse, la doza de administrare necesară pentru a obţine maxim de efect
terapeutic cu minim de reacţii secundare.
Din întreg
tabloul de afecţiuni unde aţi constat ca au cea mai mare valoare
terapeutică produsele apifitoterapeutice?
În
general, produsele apifitoterapeutice, administrate în doze şi pe
perioade adecvate, sunt deosebit de benefice în primul rând în
profilaxie (sursa naturală de vitamine, minerale, enzime, hormoni,
antioxidanţi, care cresc imunitatea nespecifică de apărare a
organismului şi capacitatea acestuia de apărare în faţa atacului
diferitelor microorganisme-bacterii, virusuri, ciuperci; previn apariţia
bolilor cardiovasculare şi a celor degenerative, ajută la reglarea
tranzitului intestinal, reglează valorile glicemiei şi colesterolului,
îmbunătăţesc circulaţia periferică şi cerebrală,
menţin integritatea sistemului osteo-articular, stimulează
capacitatea de concentrare şi memorare, îmbunătăţesc calitatea somnului,
prelungesc tinereţea biologică a organismului); în cazul unor boli acute
sau cronice sunt aliaţi de nădejde ai tratamentului alopat, ajutând la
scurtarea duratei bolii, diminuarea simptomatologiei, prevenirea
apariţiei complicaţiilor, gripă, traheobronşite, faringoamigdalite,
gastrite şi ulcer gastro-duodenal, dischinezii biliare, sindromul de
colon iritabil, hepatite cronice, tulburări de tranzit intestinal,
infecţii urinare, litiază biliară şi renală, reumatism, gută,
arteriopatii periferice, varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială,
cardiopatie ischemică, diabet, obezitate, sindrom premestrual, tulburări
de ciclu menstrual, tulburări de menopauză şi de andropauză, tulburări
de somn, depresie, etc.
Se spune
că plantele, ceaiurile, aceste produse îşi fac efect doar dacă sunt
administrate pe o perioadă mai lungă şi în general doar cu scop
profilactic.Aşa este?
Plantele
trebuie administrate atât în scop profilactic ( doar este mult mai uşor
să prevenim decât să vindecăm) cât şi curativ; acţiunea lor este
într-adevăr în general mai blândă decât a medicamentelor clasice
(afirmaţie valabilă în special în cazul ceaiurilor) dar şi mai lipsită
de efecte adverse; în acelaşi timp există preparate a căror acţiune este
mai puternică şi mai rapidă (tincturi, capsule); să reţinem că şi în
cazul produselor ce conţin plante, trebuie respectate reguli de dozare
şi perioada de adminstrare; curele trebuie să dureze în general 1-3-6
luni, în funcţie de afecţiune, urmate de pauze; de exemplu ceaiul verde,
atât de consumat în ultimul tip, dacă este băut pe perioade lungi de
timp fără pauză poate antrena o pierdere de calciu şi de fier; menta ,de
asemenea, nu trebuie administrată mai mult de 14-21 zile deoarece poate
provoca dezechilibre ale florei colonice.
În ce
punct apifitoterapia întâlneşte medicina alopată?
Bolile
sunt aceleaşi indiferent de tratamentul lor; trebuie să tratăm bolnavul
(cu toate particularităţle lui) şi nu boala; ce ne desparte? Poate
faptul că tratăm pacientul ca entitate fizică, mentală şi sufletească,
că încercăm să descoperim cauza bolii în contextul stilului de viaţă al
pacientului (alimentaţie, hidratare, context profesional, stress psihic)
şi să realizăm o echilibrare nu numai la nivelul corpului fizic, dar şi
psiho-emoţional, să îi oferim scheme de alimentaţie personalizate.
Sunt
produse apifitoterapeutice compatibile sau nu, cu medicamentele de
sinteză?
Studille
clinice efectuate au stabilit compatibilităţile şi incompatibilităţile
între tratamentul cu plante şi medicaţia alopată; de exemplu unele
plante potenţează efectul unor medicamente (preparatele de ginkgo biloba
au efect antiagregant plachetar, extractele din scoarţă de salcie
fluidifică sângele), altele le diminuează
acţiunea (sunătoarea scade efectul anticoncepţionalelor),
tratamentul cu echinaceea nu se administrează persoanelor cu boli
sistemice, TBC, în timpul curei de citostatice, deci este foarte
important ca tratamentele naturiste să fie şi ele recomandate şi
supravegheate de către un medic fitoterapeut.
Autotratamentul este indicat în cazul apifitoterapiei sau există riscul
unor combinaţii de plante cu efecte nocive?
Autotratamenul nu este indicat nici în cazul utilizării plantelor, nici
a produselor alopate. Din fericire există
specializarea numită apifitoterapie care permite pacientului să
beneficieze de cele mai bune tratamente, susţinute de studii
ştiinţifice, recomandate de medici cu experienţă; autotratamentul, ca şi
administrarea unor tratamente recomandate de aşa-zişii „fitoterapeuţi”
care nu au nici o minimă pregătire în domeniul medical, nu numai că nu
sunt recomandate, dar se pot dovedi şi periculoase, în special în cazul
pacienţilor cu afecţiuni multiple.
În
medicina veterinară se pot folosi astfel de produse?Căci
animalele sunt şi ele tratate cam cu aceleaşi medicamente ca şi
oamenii...
În general
majoritatea produselor pot fi adminstrate în deplină siguranţă
şi animalelor de casă; chiar am avut cazuri fericite de rezolvare
ale unor probleme digestive, reumatice, nevrotice, canine.
Vă rog
acum, în finalul interviului nostru, să ne oferiţi câteva scheme de
tratament pentru trei
dintre cele mai dese afecţiuni pe care le trataţi, la cabinet.
1.Obezitate asociată cu hipercolesterolemie şi hiperglicemie
-
regim alimentar adecvat şi personalizat;
-
recomandarea de efectuare a unui minim de exerciţii fizice (acasă şi la
sală, cu ajutorul kinetoterapeutului)
-
tratament cu plante care au acţiune detoxifiantă, diuretic-depurativă,
care îmbunătăţesc tranzitul intestinal şi digestia, care accelerează
metabolismul, ajută la
reglarea nivelului de colesterol şi glucoza din sânge, au efect de
calmare a tensiunii nervoase din perioada dietei, reducând foamea
cauzată de stress; favorizează arderea grăsimilor şi reducerea
depozitelor adipoase cu formarea de masă musculară ; gel de aloe,
extract de soc, suc de orz verde, coada-calului, urzică, păpădie,
extract de Garcinia Cambogia, chitosan, şofran, L-carnitina, Cassia
Nomame, picolinat de crom, inulina, Rhodiola Rosea, extract de ceai
verde -reflexoterapie
10-12 şedinţe 2
.Oboseala cronică, diminuarea
capacităţilor fizice şi psihice, stări de agitaţie şi anxietate ,
insomnie, tahicardie, tulburări de transit intestinal; tulburări
somatoforme care apar pe fondul unei suprasolicitări fizico-psihice şi a
unui stress prelungit.
-
alimentaţie care să cuprindă
multe legume şi fructe proaspete, verdeţuri, cereale integrale,
produse apicole (lăptişor de matcă, polen, miere cu tinctură de
propolis) -
plimbări în aer liber -
plante care înlătură stressul,
calmează şi relaxează, echilibrează emoţional: suc de noni, suc de orz
verde, busuioc, mentă, lavandă, sunatoare, passiflora, Rhodiola Rosea -
reflexoterapie şi masaj
terapeutic -
tehnici de respiraţie şi
relaxare efectuate de pacient acasă -
aromoterapie (în lampa de
aromoterapie), masaj cu ulei esenţial sau utilizarea în apa de baie a
uleiului esenţial de lavandă, de melissa, care favorizează relaxarea,
induc o stare plăcută de linişte, înlătură
tensiunile psihice şi permit instalarea unui somn odihnitor.
3.Acnee juvenilă
la adolescente, asociată cu tulburări hormonale
-
alimentaţie adecvată, cât mai
naturală şi mai puţin prelucrată termic; eliminarea alimentaţiei tip
fast-food, a produselor de patiserie din comerţ, a băuturilor sintetice -
intern: plante cu acţiune
depurativă, detoxifiantă (aloe, soc, trei-fraţi-pătaţi, mesteacăn,
frasin, brusture, urzică, păpădie, cicoare, ) şi plante ce reglează
balanţa hormonală estro-progestativă (zmeur, creţişoară, coada-racului,
traista-ciobanului, lemn-dulce, mărar, vitex castus, rădăcină de Dong
Quai, extract de rodie, trifoi roşu) - extern: unguent şi soluţii cu acţiune antiseptică, detoxifiantă şi antialergică la nivel cutanat, ce conţin: gălbenele, propolis, ulei de cimbru, ulei de arbore de ceai; băi de abur cu ulei de geranium; maşti cu argilă, cu drojdie proaspătă, miere şi tărâţe de grâu.
Impresii si păreri personale în FORUMUL de DISCUŢII - Inseraţi un comentariu la subsolul acestui ARTICOL |
|
|
|
Editor, redactor sef, conceptie, tehnoredactarea Revistei Agero: Lucian Hetco (Germania). Colectivul de redactie: Ion Măldărescu (România), Maria Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România) Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com |