|
 Ziua
Poetului
Melania Cuc
Foto: Ion Pachia-Tatomirescu. „Cyberdesen“ şi semnătură de pe o
fotografie din anul 1983
Ion
Pachia-Tatomirescu
şi-a sărbătorit ziua de naştere la mijloc de Făurar. În timp ce
hărmălaia cotidiană ţăndărea ferestrele turnului său de fildeş, Poetul,
Profesorul, Omul cu valenţe culturale dintre cele mi rafinate şi mai
primejdioase pentru ingnoranţa ce tinde să ne facă sclavi în faţa
televizoarelor, Omul complex si frumos care este Ioan Pachia Tatomirescu
şi-a petrecut ziua de naştere in familie. Şi ce familie! O familie unită
prin dragostea de frumos, respect pentru viaţă şi înregimentare de bună
voie în marea armie a celor ce se declară a fi cu dragoste neţărmuită
faţă de glia strabună.
În timp de vedete efemere defilează prin faţa mulţimilor de gură-cască,
mulţimi tot mai avide de sânge, nu de cerneală,- Ioan Pachia Tatomirescu
îşi duce Destinul de cărturar, mai departe, cu convingerea că,
perenitatea neamului nostru se ţine şi prin firul cuvintelor de
înţelepciune, har, frumuseţe, pe care Domnia sa le alege, le potriveşte
în file de carte. Biografia lui Ion Pachia Tatomirescu este
impresionantă prin date şi fapte. În cele ce urmează vă oferim o mostră
de viaţă de Om care, prin ceea ce primeşte şi dăruieşte Vieţii, şi-a
câştigat dreptul de-a fi numit Maestru. (Melania Cuc, redacţia Agero)
Ion Pachia-Tatomirescu,
născut la 16 februarie 1947, în localitatea Tatomireşti, judeţul
Dolj-România, fiul Elenei (n. Florea) şi al tâmplarului Dumitru D.
Pachia, este un valah (pelasgo-thraco-dac / dacoromân), doctor în
filologie, unul dintre fondatorii paradoxismului, poet, prozator,
teoretician, critic, istoric al culturilor / civilizaţiilor, al
religiilor, lingvist, publicist, editor, tâlmăcitor (traducător); a
scris şi publicat 41 de lucrări ştiinţifice şi beletristice. În prezent
este profesor titular la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara,
director al Editurii Aethicus, redactor-şef al Anuarului de martie,
redactor la revistele: Lamura, Rostirea românească şi Orient
latin.
1) Studii universitare /
postuniversitare
·
După
absolvirea şcolii elementare din localitatea natală, Tatomireşti, a
gimnaziului din comuna Brădeşti şi a Liceului Real-Umanist din oraşul
Filiaşi, Ion D. Pachia (Ion Pachia Tatomirescu) urmează cursurile
Facultăţii de Filologie – Universitatea din Timişoara (1966 – 1971).
·
Devine
doctor în filologie – la Universitatea Lucian Blaga din
Sibiu, cu teza Generaţia resurecţiei poetice din 1965 – 1970.
2) Fişă de poet, de
eseist...
 Ion
Pachia-Tatomirescu debutează cu poeme şi o ars poetica paradoxistă (a
holo-poemului), simultan, în revista Ramuri – anul
III, nr. 10 (27) / 1966 (p. 21) şi în Povestea Vorbii (nr
7 / 1966, p. 14), suplimentul redactat de Miron Radu Paraschivescu; iar,
editorial, cu volumul de poeme, Munte – Bucureşti, Editura
Eminescu, 1972. De la primele-i poeme publicate în ziare / reviste, se
lămureşte faptul că Ion Pachia-Tatomirescu „conjugă“ întru catharsis
«marile probleme filosofice ale existenţei», eul liric fiindu-i «prezent
în tot locul, ca un martor ocular şi senzorial la condensarea înaltelor
miracole din seva pământului» (Al. Firescu, Înainte – Craiova –,
nr. 6.560, 2 aprilie, 1966, p. 3), ecritura sa înnobilându-se în zodia
«unei muzici, a unui ecou inefabil, care este pecetea poeziei», pecete
inconfundabilă, dinspre o primă ars poetica a paradoxismului,
Peristylium, dinspre o limpede şi foarte profundă „definiţie“ a
holo-poemului, certificate chiar din toamna anului 1966, de Miron
Radu Paraschivescu (în Povestea vorbii, nr. 7), de Ilarie
Hinoveanu şi Petre Dragu (în Ramuri, III, nr.10 / 27, 15
septembrie 1966, p. 14). Ion Pachia-Tatomirescu, «puiul de dac» (Vl.
Streinu, Ghiocei – la rubrica «Distinguo», în revista
bucureşteană, «Luceafărul», nr. 11 / 255, din 18 martie 1967, p. 1 / 7,
articol republicat în Pagini de critică literară, vol. IV,
Bucureşti, Editura Minerva, 1976, pp. 90 – 92), intrând în „Ţara-Poem“
cu un Munte şi aducând «mărturia unei erupţii lirice de mare
autenticitate prin îndrăzneală asociativă şi dinamism interior,
traducând zbaterile şi elanurile unei sensibilităţi adolescentine
înfiorată de a se descoperi pe sine şi tulburată de presimţirea unei
ordini cosmice» (M. Iorgulescu, Munte, în revista Luceafărul,
XV, nr. 32 / 536, 5 august 1972, p. 6), nu-i doar unul dintre fondatorii
/ teoreticienii paradoxismului, ci-i şi creator / inventator de salm,
cea mai scurtă poezie cu formă fixă din istoria literaturii universale,
mai exact spus, «un distih, în care versul prim are măsura 2, un troheu,
fiind stihul „un-doi-irii“ („undoirii“ / „îndoirii“) Întregului Cosmic,
şi, versul secund, măsura 4, o zalmoxiană pereche de trohei...» (I. P.
T., Salmi, p. 5). «Într-adevăr, salmii întrec,
necondiţionat, ca întindere, economia de cuvinte a haiku-ului, fără a
pierde, prin aceasta (...), echilibrul dintre brevilocvenţă şi densitate
(echilibru fin, greu de atins...). Iată câteva exemple, ca să nu ne
rezumăm la afirmaţii: „Vie / lăcrimie...“; „Fluturi / ard pe
scuturi“;„Munte, / în cer, pun-te...!“ etc.»; ajungem şi «la lectura
cosmogonică a volumului»; fiindcă, «după cum ne informează autorul în
cuvântul înainte, „eroul liric al salmului este un observator, un
participant la o ordine microcosmică şi, deopotrivă, macrocosmică“; nu-i
de mirare, deci, că, pe prima pagină, vedem scris, într-un chenar,
„Cosmografii“; aceste cristale poetice, cu nenumărate reflexe, vorbesc
despre sufletul omenesc, de pretutindeni şi de oricând, capabil să
închidă în grăuntele său nevăzut (dar abisal), imensitatea universului»
(E. Dorcescu, Poezie şi cosmografie, în Renaşterea bănăţeană
/ Paralela 45, nr. 3478, 3 iulie 2001, p. 6).
În ciuda micropoemului-haiku,
tatomiresciana „invenţie“ este deja „omologată“ atât de esteticieni din
Belgia, ca Paul Van Melle («Salmes est fait uniquement de počmes
ŕ forme fixe de ce nom, plus brefs encore que le haďkou japonais, car
ils sont fait d’un trochée et d’un tétrasyllabe; il n’est pas facile de
s’habituer ŕ ce rythme...» –, în revista Inédit, nr. 153 / 2001),
cât şi din Franţa, ca Jean-Claude George («Le Salme est la plus
courte poésie fixe de l'histoire de la littérature; le triplement du
salme – proche du haiku – donne le trisalme...» – în Art et Poésie,
nr. 177 / 2002). Ultimele poeme hadronice sunt remarcate şi de
profesorul de românistică de la Universitatea Sorbonei, Jean-Paul
Mestas: «Incantation, magie des visions, le počte de Timişoara offre ŕ
lire des sonnets qui ouvrent les horizons de la Dacie et dont le chant
rapelle cordialement au ręve des beautés latentes....» (în Jalons,
nr. 73, 2002).
De
aprecieri „înrăzărite“ dinspre „summa cum laudae“ se bucură şi opera de
cercetare ştiinţifică interdisciplinară a lui Ion Pachia Tatomirescu,
reunind o serie de lucrări novatoare / „revoluţionare“. Bunăoară, în
studiul De la Mioriţa la Zalmoxis, după cum certifica Romulus
Vulcănescu, încă din anul 1984, Ion Pachia Tatomirescu «pledează pentru
rădăcinile, să le spunem, „mioritice“ ale Zalmoxianismului,
apelează mereu la implicaţiile zalmoxianiste ale conţinutului
Mioriţei. În alţi termeni, tema transsimbolizării baladei în
Zalmoxianism cedează locul temei transformării Zalmoxiansimului în
baladă. Ideea dominantă a acestei relaţii este aceea a seninătăţii
protagonistului „mioritic“ în faţa morţii, care reeditează pe plan epic
seninătatea dacogetică în faţa morţii solului către Zalmoxis. (...)
Mergând pe urmele lui L. Blaga, substituie matricea (stilistică) prin
matcă, aplicând-o la elemente de geografie mitică (referitor la iad şi
rai). (...) Termenii, alegorie şi simbol, care deţin un loc important în
gândirea mitică, sunt evidenţiaţi. Combate teoria abisală a
„spaţiului ondulatoriu“ deal-vale a lui Lucian Blaga, înlocuind-o cu
teoria semantismului sincretic a spaţiului spiritual zigzagat,
creastă de munte – abis – creastă de munte (...); constată că
ritmicitatea creastă – abis – creastă îşi are corespondenţa în
poezia populară română. Iată cum: închipuie o poetică inedită sub
raportul studiului ritmicităţii la români, în care este vorba despre
anumite tipuri de versuri (...).
Ideea oralităţii culte
(care în fond este ceremonială de curte regală sau culturală de regim
pontifical) constituie o idee forţă folosită de autor» (Acad. Romulus
Vulcănescu, Tema transsimbolizării baladei „Mioriţa“ în
Zalmoxianism..., în „Mioriţa“ – lectură
semantic-sincretică şi simbolic-genetică... de Ion Pachia
Tatomirescu, Universitatea din Craiova, 1986, p. 73). Ion Pachia
Tatomirescu este un «cercetător cu o largă informaţie şi cu o reală
capacitate de cuprindere şi sistematizare» (Mircea Braga), «un spirit
neobosit, veşnic iscoditor, aliat constant al celor mai autorizate voci
critice», având «vocaţia brevilocvenţei (...) şi capacitatea lăudabilă
şi rară de a absorbi o uriaşă cantitate de informaţii» (Crişu Dascălu),
lucrând «cu ambiţia exhaustivităţii» (Liviu Leonte); teza-i de doctorat,
Generaţia resurecţiei poetice din 1965 – 1970, «rodul lecturilor de
câteva zeci de ani», se constituie într-un «adevărat compendiu de poezie
a unei generaţii, sprijinit, de regulă, pe repere valorice valabile»
(Mircea Tomuş); «volum masiv, opul lui Ion Pachia Tatomirescu repune în
drepturi (cercetând opera şi contextul) o generaţie care, sub furia
revizionistă, a fost aprig contestată în anii din urmă» (Adrian Dinu
Rachieru). Obiectivele, lucrările lui Ion Pachia Tatomirescu se
circumscriu veritabilului enciclopedism cu care pare a se mândri şi
începutul celui de-al treilea mileniu de după naşterea Mântuitorului...
(Mugur Moşescu,
O fişă pentru ediţia secundă a DGLR... / An Article for the Second
Edition of DGLR..., postfaţă la: Ion Pachia Tatomirescu, „Despre
fructul curcubeului“ / „On the Fruit of the Rainbow“, 2007, pp. 172
sqq.)
3) Volume / cărţi de beletristică şi de interdisciplinară cercetare
ştiinţifică publicate de Ion Pachia-Tatomirescu (în ordine cronologică)
-
Munte,
poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1972.
-
Crocodilul Albastru
(poezii pentru copii), Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1975.
-
Încântece,
versuri (cu o postfaţa Poezie şi arheologie de Miron Radu
Paraschivescu), Bucureşti, Editura Litera, 1979.
-
Zoria,
poeme, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1980.
-
Lilium Breve,
poeme, Bucureşti, Editura Eminescu, 1981.
-
Peregrinul în azur,
poeme, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1984.
-
Verbul de mărgărint,
poeme, Timişoara, Editura Facla, 1988.
-
Dumnezeu între sălbatice roze
(trisalmi şi micropoeme-haiku; cu o postfaţă a autorului, Despre
temeiurile dacoromâneşti ale micropoemului-haiku),
Timişoara, Editura Hestia, 1993 – ISBN 973-95744-7-5.
-
Haiku
(volum ilustrat cu „foto-sculpturi“ de Monique Deryckere, trilingv:
în română, în franceză – versiunea autorului – şi în
neerlandeză
–
în traducerea poetului belgian, Florimond Van de Velde), Bruxelles /
Porto, Editura Fundaţiei Fernando Pessoa, 1994.
-
Nichita Stănescu şi paradoxismul,
eseu monografic, Timişoara, Editura Arutela, 1994; ediţia a II-a,
augmentată, Timişoara, Editura Aethicus, 2000 – ISBN
973-97530-4-3.
-
Împăratul din Munţii de Azur / The Tale of the Emperor in the Azure
Mountains,
versuri / proză pentru copii (versiunea în limba engleză:
Gabriela Pachia), Timişoara, Editura Aethicus, 1996 – ISBN
973-97529-1-8.
-
Mihai Eminescu şi mitul etnogenezei dacoromâneşt,
eseu de istorie literară şi de istoria civilizaţiilor, Timişoara,
Editura Aethicus, 1996 – ISBN 973-97529-0-X.
-
Bomba cu neuroni,
poeme („postfaţate“ de o suită de articole teoretic-paradoxiste şi
de 33 de referinţe critice, de la Vl.
Streinu, la Adrian Dinu Rachieru), Timişoara, Editura Aethicus, 1997
– ISBN 973-97529-8-5.
-
Zalmoxianismul şi plantele medicinale,
interdisciplinare studii de istoria limbii pelasgo-thraco-dace
(abordând numele de plante medicinale cogaionice), de botanică, de
etnoiatrie, sau de medicină zalmoxiană (pelasgo-thraco-dacă /
valahă), vol.
I (ISBN 973-97529-5-0), II (ISBN 973-97529-7-7), Timişoara, Editura
Aethicus, 1997.
-
Stelele dalbe...dintr-o „Colindă la Timişoara în Decembrie
Însângerat, la anul 1989“
(plachetă cu poeme pentru copii), Timişoara, Editura
Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-2-6.
-
Dacia (Dacoromânia) lui Regalian
/ Regalianus’ Dacoromania
–
The Independent State of Dacoromania (258
–
270), Founded by Regalianus, the Great Grandson of the Hero-King
Decebalus,
lucrare de istoria antică a Pelasgilor / Valahilor (în română
şi engleză; traducerea în limba engleză: Gabriela Pachia),
Timişoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN 973-97529-3-4.
-
Mărul din Rai cu stelele Crăciunului dacoromânesc
(antologie de colinde culese de I. P. Tatomirescu de pe văile
Amaradiei, Gilortului, Jiului, Motrului, Mureşului şi Oltului, între
anii 1966 şi 1986), Timişoara, Editura Aethicus, 1998 – ISBN
973-97529-4-2.
-
Aforismele apei / Aphorismes de l’Eau
(ediţie bilingvă, în valahă şi în franceză –tâlmăcitor: I. D.
Pachia), Timişoara, Ed.
Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-0-0.
-
Colegiul Bănăţean
(pagini monografice...), Timişoara, Editura Aethicus, 1999 – ISBN
973-97529-9-3.
-
Fulgerul sferic / Éclair sphérique,
poeme, (ediţie bilingvă; versiunea franceză a majorităţii poemelor
este făcută de Chantal Signoret şi I. D. Pachia), Timişoara, Editura
Aethicus, 1999 – ISBN 973-97530-1-9.
-
Salmi – pentru „Premiul Nobel“ al rândunicilor / Salmes pour „Prix
Nobel“ des hirondelles / Salms for „the Nobel Prize“ of the Swallows
/ Salms für „den Nobel Preis“ der Schwalben,
distihuri „superparadoxiste“, sau „teletexte“, (ediţie tetralingvă
(română, franceză
–
în tălmăcirea lui Dacian Bradua, engleză
–
în traducerea Gabrielei Pachia şi germană
–
în translarea Mihaelei Gherasim), Timişoara, Editura Aethicus, 2000
– ISBN 973-97530-9-4.
-
Istoria religiilor,
vol. I (Din paleolitic / neolitic până în mitologia
pelasgo-daco-thracă – sau valahică / dacoromână – ISBN
973-97530-5-1), Timişoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN
973-97530-3-5.
-
Dicţionar estetico-literar pentru Bacalaureat,
Timişoara, Editura Aethicus, 2001 – ISBN 973-97530-6-X.
-
Ultimele poeme hadronice,
Editura Aethicus, 2002 – ISBN 973-85261-1-6.
-
Cereasca horă din carul cu doisprezece brebenei
(plachetă cu poeme pentru copii), Timişoara, Editura Aethicus, 2002
– ISBN 973-85261-4-0.
-
Dicţionar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria
comunicaţiei...,
Timişoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN 973-97530-8-6.
-
Povestea celor trei mustăţi de fier
(povestiri pentru copii, cu postfaţa Povestea despre poveştile
acestei cărţi pentru bunicul de este şi istoric literar de Ioan
Doru Breianu), Timişoara, Editura Aethicus, 2003 – ISBN
973-85261-2-4.
-
Compostorul de nori
(colecţia Cele mai frumoase poeme – antologia esenţială –, cu
un „Pentaedru prefaţator“ semnat de Vladimir Streinu, Miron
Radu Paraschivescu, Constantin M. Popa, Alexandru Ruja, Adrian Dinu
Rachieru, cu un „Dodecaedru postfaţator“ de Mircea
Iorgulescu, Ion Dur, Ioan Buduca, Laurenţiu Ulici, Ion Rotaru, Paul
Van Melle – Belgia –, Florin Vasiliu, Paul Courget – Franţa –, Eugen
Dorcescu, Jean-Claude George – Franţa –, Jean-Paul Mestas – Franţa
–, Marian Barbu şi cu un Tabel cronologic de Mugur Moşescu),
Timişoara, Editura Aethicus, 2004 – ISBN 973-85261-5-9.
-
Generaţia resurecţiei poetice (1965 – 1970),
o istorie a poeziei valahe din secolul al XX-lea (cu câteva
referinţe despre autor semnate de prof. univ. dr. Mircea Braga, de
prof. univ. dr. Crişu Dascălu, de prof. univ. dr. Liviu Leonte, de
prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru şi de prof. univ. dr. Mircea
Tomuş), Timişoara, Editura Augusta, 2005 – ISBN 973-695-198-7.
-
Despre fructul curcubeului / On the Fruit of the Rainbow
(cu prefaţa Noua estetică antropocelestă dintre anii 1965 şi 1975
sau estetica paradoxismului, semnată de I. P. T., şi cu
„postfaţa“ Ion Pachia Tatomirescu la al LX-lea ocol al Soarelui
de Mugur Moşescu), Timişoara, Editura Aethicus, 2007 – ISBN
973-85262-4-8.
-
Etc.
4)
Antologii (în care Ion Pachia-Tatomirescu este
prezent cu poeme, studii / eseuri, articole etc.)
-
Poarta cuvintelor
(întocmită de I. Potopin, cu un Cuvânt înainte de Al.
Philippide şi cu o Prefaţă de Şerban Cioculescu), Bucureşti,
Ed.
Litera, 1971.
-
Poeţi olteni 1944 – 1980
(întocmită de Justin Constantinescu şi Ion Deaconescu, cu o
Prefaţă de Marin Sorescu), Craiova, Editura Scrisul Românesc,
1982.
-
Timişoara 16 – 22 decembrie 1989
(întocmită de Ion Anghel, cuprinzând „radiografii“ ale revoluţiei
din anul 1989; lui I.P.T. i se publică: Nopţile şi zilele
Revoluţiei Dacoromâne din Decembrie 1989, la Timişoara
–
fragmente de jurnal),
Timişoara, Editura Facla, 1990 ─ ISBN 973-36-0091-1.
-
Umbra libelulei
(antologie de micropoeme-haiku, întocmită de Fl.
Vasiliu), Bucureşti, Editura Haiku, 1993 ─ ISBN 973-95951-1-1.
-
Casa Faunului / The Faun’s House
(antologie de poeme, întocmită de Lucian Alexiu), Timişoara, Editura
Hestia, 1996 ─ ISBN 973-9192-39-4.
-
O sută de catarge / One Hundred Masts
– microantologie a haiku-ului românesc (selecţie, argument şi
comentarii de Florin Vasiliu şi Şerban Codrin), Bucureşti, Editura
Haiku, 1997.
-
Luna în ţăndări
(poeţi români – 10 ani de haiku, antologie aniversară, de Florin
Vasiliu şi Mioara Gheorghe), Bucureşti, Editura Haiku, 2000 ─ ISBN
973-99290-5-2.
-
Eficienţa în învăţământ
(studii privind reforma în învăţământ – antologie întocmită de Al.
Moţ), Timişoara, Presa Universitară Română, 2001 ─ ISBN
973-8063-76-0.
-
Tratat de melancolie
(antologia referinţelor critice despre Anghel Dumbrăveanu întocmită
de fiica poetului, Violeta Dumbrăveanu), Timişoara, Editura
Eurostampa, 2001 ─ ISBN 973-8244-59-5.
-
Ars Poetica – The Loga Anthologies of Romanian Poetry,
I (antologie şi traduceri de Gabriela Pachia), Timişoara, Editura
Aethicus, 2003 ─ ISBN 973–85261–6–7.
-
Povos e Poemas / Peuples et Počmes
(antologie în portugheză şi franceză – 100 de ţări şi 200 poeme –,
întocmită de Jean-Paul Mestas), Lisboa, Universitária Editora, 2003
─ ISBN 972 – 700 – 473 – 3.
-
Surâsul crizantemei
– antologie a haiku-ului românesc (întocmită de Ioan Găbudean),
Târgu-Mureş, Editura Ardealul, 2004.
-
Tentaţiile textului,
2 (studii de stilistică; antologie a Academiei Române – Filiala
Timişoara – Institutul „Titu Maiorescu“, având coordonator pe prof.
univ. dr.
Crişu Dascălu), Timişoara, Editura Brumar, 2005 ─ ISBN
973-602-140-8.
-
Zoe Dumitrescu-Buşulenga, opera încoronată
(florilegiu de Artur Silvestri), Bucureşti, Editura Carpathia Press,
2005.
-
Voices of Contemporary Romanian Poets,
Selection and English version by Dan Brudaşcu, Cluj-Napoca, Editura
Sedan, 2007 ─ ISBN 978-973-1844-00-8.
-
Etc.
-
5) Prefeţe / postfeţe, studii introductive,
tabele cronologice de Ion Pachia-Tatomirescu
-
Zalmoxianism şi Creştinism în Dacia / Dacoromânia – Patria
Sfântului Ioan Cassian
– postfaţă (pagini A-5: 130) la: Sfântul Ioan Cassian, A
douăzeci şi patra convorbire duhovnicească, Timişoara, Editura
Aethicus, 1999 (pp. 55 – 188)
-
„Dacia literară“ (1840) şi programul renaşterii naţionale în
Principatele Valahe,
studiu introductiv; şi Mihail Kogălniceanu – tabel cronologic;
ambele în: Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost
visul de aur..., Timişoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 42).
-
Zece „mituri esenţiale“ în creaţia lui Mihai Eminescu şi câteva
„motive“ / „mari teme“ romantice,
studiu introductiv; şi Mihai Eminescu – tabel cronologic;
ambele în: Mihai Eminescu, Luceafărul, Timişoara, Editura
Aethicus, 2004 (pp. 5 – 54).
-
Nichita Stănescu şi paradoxismul ontologic al Limbii / Logosului,
studiu introductiv; şi Nichita Stănescu – tabel
cronologic; ambele în: Nichita Stănescu, Omul-Fantă,
Timişoara, Editura Aethicus, 2004 (pp. 5 – 29).
6) Ion Pachia-Tatomirescu – editor
-
Sfântul Ioan Cassian, A douăzeci şi patra convorbire
duhovnicească, Timişoara, Editura Aethicus, 1999 ─ ISBN
973-97530-7-8.
-
Mihail Kogălniceanu, Unirea Principatelor a fost visul de aur,
Timişoara, Editura Aethicus, 2004 – 973-85261-0-8.
-
Mihai Eminescu, Luceafărul, Timişoara, Editura
Aethicus, 2004 ─ ISBN 973-85261-8-3.
-
Nichita Stănescu, Omul-Fantă, Timişoara, Editura
Aethicus, 2004 ─ ISBN 973-85261-7-5.
-
Etc.
-
7) Ion Pachia-Tatomirescu – tâlmăcitor
(traducător)
-
Gilbert Stenfort, Poeme ornitologice („Ornithologie –
saynčtes et fabliaux inspirés des moeurs et particularités
morphologiques des oiseaux, pour l'édification des petits et des
grands“ –, tâlmăcire din limba franceză în colaborare cu
Veronica Balaj), Timişoara, Editura Paradox, 1990.
-
Ivo Andrici, Curtea blestemată, roman
(tabel cronologic şi tâlmăcire din limba sârbă, în colaborare cu
Steva Perinaţ), Timişoara, Editura Uniunii Sârbilor din România,
2005 – ISBN 973-8402-40-9.
-
Etc.
-
8) Ion Pachia-Tatomirescu – activitate
publicistică
-
Începând cu 15 septembrie 1966 şi până la 24 ianuarie 2007, Ion
Pachia Tatomirescu a publicat – în ziare / reviste din România şi
din alte ţări ale Europei şi Americii – 1029 articole / studii
interdisciplinare (critică, istoria civilizaţiilor, teoria
literaturii, stilistică, lexicologie, istoria religiilor etc.).
-
Lista ziarelor / revistelor la care Ion Pachia Tatomirescu a
colaborat ori publică: Al cincilea anotimp (Oradea, 2001),
Amfiteatru (Bucureşti, 1968), Annales de l’Academie des
Lettres et des Arts du Perigord (Revue Littéraire et Artistique,
Bordeaux / France, 1991), Anotimpuri literare (Timişoara,
1994; 2005), Art et Poésie (Franţa / Pagny sur Meuse, 2004 –
2007), Aurora (Bucureşti, 1988), Banatul (Timişoara,
1994), Caietele Dacoromâniei (Timişoara, 1996
–
2003), Caietele / Les Cahiers / NoteBooks „Tristan Tzara“
(Moineşti, 2005, 2006), Cafeneaua literară (Piteşti, 2006,
2007), Cetatea culturală (Cluj-Napoca, 2007), Clio
(Timişoara, 1992 – 1994), Comterra (Bucureşti, 2001),
Contemporanul (Bucureşti, 1968
–
1969), Contrapunct (Bucureşti, 1991), Convergenţe
Româneşti / Romanian Convergences (Londra, 1985
–
1987), Dacia magazin (New York – Dacia Revival International,
2005, 2006, 2007), Dreptul la timp (Timişoara, 1990),
Familia (Oradea, 1971; 2005, 2006), Haiku (Bucureşti,
1990 –
1992), Inédit (La Hulpe / Belgia – revue mensuelle du Groupe
de Reflexion et d’Information Littéraires, 1997
–
2007), Înainte (Craiova, 1966
–
1969), Jalons (Paris / Franţa, 2001 – 2007), Knijevni
jivot / Kњижевни живот (Timişoara, 2006), Limbă şi
literatură (Bucureşti, 1981), Luceafărul (Bucureşti, 1968
–
1969; 1981
–
1989; 2005 – 2007), Lumina (Serbia, Novi Sad, 1995
–
2007), Lumină Lină / Gracious Light (New York, 2004 – 2006),
Mozaicul (Craiova, 2005, 2007), Negru pe alb (Odobeşti,
2007), Neue Literatur (Bucureşti, 1989), Oglinda literară
(Focşani, 2005 – 2007), Orient latin (Timişoara, 1996
–
2007), Orizont (Timişoara, 1968
–
1969; 1971; 1983
–
1989), Orte (Zürich; 2005), Pro Saeculum (Focşani,
2005 – 2007), Radix (revue bilingve de culture
–
Mornimont / Belgique, 1991), Ramuri (Craiova, 1966
–
1969; 1977; 1980
–
1987), Renaşterea bănăţeană (Timişoara, 1991 – 2004),
Rétro-Viseur (Lille / Franţa, 2003), Rivista Internazionale
di Letteratura / Revue Internationale de Littérature / International
Review of Literature «Fleurs de Lune» (La Spezia / Italia,
2000), Rostirea Românească (Sibiu / Timişoara, 1995
–
2006), Steaua (Cluj-Napoca, 2002), Sfârşit de mileniu
(Craiova-Bechet, 1996
–
2000), Tomis (Constanţa, 1968), Transilvania (Sibiu,
1983 –
1988; 2003), Unu (Oradea / Târgu-Jiu, 2006, 2007) etc.
|
Comentarii de la cititori |
|
