|
Impresii si pareri personale in FORUM
Balcaniada
de Dan Danila
(Stuttgart-Leonberg) - membru al Uniunii Scriitorilor din Romania
După ce a condus revista Academia
Catavencu si a luptat vitejeste, ani îndelungati, cu morile de vânt, poetul
national Mircea Dinescu s-a resemnat si a realizat că balcanismul e o boală, ca
orice boală cronică, nu chiar mortală, însă incurabilă.
Plai cu boi, noua lui revistă, este o
dovadă de renuntare, un pas înainte si unul înapoi, ca la horă. Ultimele tabuuri
(i-) au căzut, singurul scop pare socarea cu orice pret a cititorului, lucru
greu de altfel, dacă citim paginile de titlu ale cotidianelor : realitatea
depăseste cu mult fictiunea, s-a văzut de altfel si pe 11 septembrie. Dinescu
s-a întors acasă, balcaniada de abia acum începe.
Într-o tară în care o mână de
indivizi corupti trag sforile, acaparează bogătii imense si dau cu tifla legii,
în care cei care fură putin sunt gelosi pe cei care fură ca-n codru, în care
politia e în cârdăsie cu tribunalul, pamfletul sau înjurătura nu au nici cea mai
mică sansă de a străpunge obrazul mai dur decât blindajul de tanc al mafiotului
român. Chiar si Caragiale, de-ar mai trăi, s-ar retrage în exil, cu vorbele
tocite. În conditiile coruptiei totale, au ajuns să ne fie aproape simpatici
mincinosii cu sarm, smecherii care ciupesc si ei câte ceva, care ciugulesc
firimiturile de sub mesele bogatilor, dar si “inconstientii” care îsi riscă
sănătatea (si chiar viata) lovind în „grei". Impotenta regimului de a pune capăt
acestor matrapazlâcuri nu e greu de explicat : „relatiile" sunt extrem de
„complexe", orice familist îsi are finul, nasul, nepotul sau vărul, orice
lovitură poate produce contralovituri din directii nebănuite. Din când în când,
„discretia" infractorului se prăbuseste si câte o victimă măruntă trage după ea
câte un peste gras. Dar acestea sunt mai degrabă exceptii, „sistemul"
functionează fără prea multe pene. Când fiecare avem o vilă sau mai multe, de ce
să stârnim praful fără rost? Mai nou, chiar ultimele „bastioane" ale disciplinei
si ordinei parcă se prăbusesc, armata se tine de afaceri dar n-are bani de
bocanci si nu e în stare să recruteze indivizi sănătosi la trup si minte,
primirea în NATO devine astfel la fel de himerică precum aceea în CE. Cu sticla
sub perină, poti visa orice.
În aceste conditii, băietii cu cap,
la propriu si la figurat, îsi iau lumea în el; nu e chiar dezonorabil să lucrezi
pentru Microsoft sau Daimler Benz, nu-i asa?
Campania anticoruptie? Ar avea ea
ceva sanse de reusită dacă nu ar primi lovituri mortale din interior. Balcaniada aceasta, monser, e de
râsul lumii...
Dan Dănilă, Leonberg
|
