Daca sasii au venit in Romānia in jurul anilor 1100 -1200 , populatia germana cunoscuta sub denumirea de svabi s-a stabilit in Banatul romānesc pe la 1700. "De fapt, noi nu suntem svabi in acceptiunea stricta a cuvāntului - ne-a spus presedintele Asociatiei Svabilor Banateni, din Germania, Bernhard Krastl - pentru ca noi suntem originari din partea de sud-vest a Germaniei (Saar) nu din Svabia germana. Insa, aceasta denumire fiind consacrata, o pastrām."

In 1800, Philip Manrath - emigrant in Banatul romanesc, impreuna cu sotia cu cei patru copii ai lor, in martie 1799 - ii scria fratelui sau Martin, o scrisoare in care isi descria casa si via, facind totodata referiri la traiul indestulat al mai multor compatrioti din Masloc si din imprejurimi. "Imi pare rau ca nu am venit cu zece ani in urma in tara asta - scria Philip -, pentru ca aici este mai bine de trait decit in tara svabilor." Cu siguranta, daca ar fi trait inca 150 de ani, cuvintele sale nu ar mai fi fost la fel de magulitoare in privinta traiului indestulat din Romania. Urmasii lui Manrath si ai celorlalti etnici germani (svabi), plecati spre Banat, cu slepurile, din Ulm, la inceputul secolului XVIII, au facut cale intoarsa spre "tara svabilor", mai mult de nevoie decit de voie. Romania nu mai era, in anii '70 - '80, tara in care sa regreti ca nu te-ai stabilit "cu zece ani in urma". Au parasit tara natala, dar nu si-au uitat originea: au fost, sunt si vor ramine svabi banateni. Si, ca sa nu existe dubii in aceasta privinta, s-au constituit in asociatii, in functie de localitatea de bastina, toate aceste asociatii locale (aproximativ 120) fiind grupate intr-o Asociatie centrala.

Fiecare asociatie locala isi organizeaza propria sarbatoare, odata la doi ani, pentru ca in anul "liber", in organizarea Asociatiei centrale sa aiba loc o mare si emotionanta intilnire a svabilor banateni din toata lumea. Heimattag-ul e o intilnire sarbatoreasca ce are loc la Ulm, orasul din care au plecat, in josul Dunarii, strabunii lor spre Banat si in memoria carora se depun coroane de flori la monumentul ce le este inchinat, pe malul Dunarii. Tineri sau batrāni, femei si barbati, fosti deportati in Baragan ori in Rusia sovietica, svabi originari din Banat vin odata la doi ani, la Ulm, indiferent daca acum sunt stabiliti in SUA, Canada, Austria, Elvetia sau Romānia, pentru a cinsti memoria inaintasilor dar si pentru a se bucura impreuna de programele artistice, pentru a depana amintiri, pentru a schimba impresii, evident, toate acestea in jurul traditionalelor halbe cu bere si a deliciosilor cirnaciori.

Heimattag este, totodata, un bun prilej pentru svabii banateni de a-si face cunoscute cultura, traditiile, dar si intentiile, printre invitati figurānd personalitati politice din Germania si Romania.La Heimattag-ul din acest an, desfasurat pe parcursul a trei zile (17-19 mai) intre invitatii de marca a figurat si prefectul judetului Arad, domnul Vasile Dan Ungureanu, insotit de seful sau de cabinet, Dumitru Nica si de directorul Directiei pentru Integrare Europeana din cadrul prefecturii, Radu Balanean. "Ne dorim sa stringem legaturile nu numai cu romānii stabiliti in alte tari, dar si cu celelalte comunitati etnice originare din Romānia, intre care, desigur, si comunitatea svabilor din Banat - ne-a declarat domnul Ungureanu la sfirsitul celei de-a doua zi de Heimattag." In Germania sint comunitati puternice, serioase si respectabile, ai caror membri pot fi un bun ambasador al Romaniei in lume". Intálnirile delegatiei aradene si cu autoritatile Landului Baden-Württemberg, pe diferite teme de interes reciproc, economice, culturale, turistice au ocazionat, dupa spusele prefectului Ungureanu, "un schimb de informatii mai mult decit utile si contacte pe care dorim sa le continuam si chiar sa le extindem."

Cu regretul ca nu a putut sta mai mult, datorita agendei de lucru foarte incarcata, delegatia aradeana a parasit Heimattag-ul duminica la prinz, dupa incheierea momentului oficial al discursurilor inaltilor oaspeti din Germania si Romania, lasind in urma un Ulm scaldat de o ploaie rece, dar si de calda veselie a svabilor banateni.