|
D-l Lucian Hetco
este din toamna lui 2004 noul presedinte al ligii asociatiilor
romano-germane din Germania LARG (www.larg.de). Dumnealui este insa de
mult cunoscut diasporei romanesti din Germania prin activitatile lui in
cadrul asociatiei AGERO din Stuttgart, prin cenaclul si revista literara
AGERO, si prin volumele sale de poezii. Recent domnia sa a acordat un
interviu ziarului Meridianul Romanesc din California, USA
(http://www.meridianul.com). Interlocutor a fost Gabriel Gherasim, USA.
Stimate Domnule Valeriu Lucian Hetco,
 1)
Puteti sa ne dati cateva date biografice si profesionale despre
dumneavoastra ?
Născut in 10.08.1963 in Oradea , judeţul Bihor,
căsătorit, doi copii, rezident în Germania din anul 1990
Studii:Liceul (Colegiul) National Emanuil Gojdu, promoţia 1981
Universitatea Timisoara, Facultatea de Ştiinte Economice, 1982-1986
Activitate profesională
Economist şi contabil şef la IAS Şag 1986-1989
Economist la TCIND Timisoara 1989-1990
Din 1991, după cursul de limbă germană pana în prezent, a lucrat la
Deutsche Telekom, actualmente la filiala T-Systems GmbH, resortul de
management pentru proiecte
Activitate publicistică
Volume publicate: Oglinda cu suflet- Poezii, editura Clusium 2002,
Dreptul la culpă- Poezii, editura Eikon 2004,
Blestemul lui Brancuşi - poeţi romani în diasporă, Suceava 2004 (antologie
a poeziei româneşti din diaspora, în premieră la festivalul Nicolae Labis,
2004, culegere proprie)
Cerere de membru inaintată la Uniunea Scriitorilor din Romania, filiala
Cluj in 2004
Poezii şi articole publicate în revista literară online a asociaţiei AGERO
din Stuttgart, www.agero-stuttgart.de, revista Familia la Oradea etc.
Eseuri publicate în revista literara AGERO, poezii, interviuri, articole
de istorie în presa oradeană si pe net
Activitate comunitară
Membru fondator al Agero si LARG (liga asociaţiilor romano-germane din
Germania), participant activ la diverse acţiuni româneşti din Germania .
Din 2000 editor (webmaster) al primei prezenţe online a unei asociaţii
romaneşti din Germania pentru românii din Germania,
www.agero-stuttgart.de, care insuma un milion de citiri în noiembrie 2004
Organizează cenacluri literare şi seri de istorie în cadrul Agero din
2001, responsabil al resortului cultural şi de informare web
Din 2004 vicepreşedinte al asociaţiei romano-germane AGERO din Stuttgart,
pe mai departe responsabil cu prezenţa internet şi resortul de cultură
Redactează revista electronică a Agero pe internet, cu peste 80 de
corespondenţi, având sectiunile de poezie, proză, eseistică, istorie,
actualitatea germană, etc.
Din 2004, preşedinte al Ligii LARG (Liga asociatiilor romano-germane
din Germania)
2) Ce este si cu ce se ocupa Revista 'Agero?
Adresa pe net: http://www.agero-stuttgart.de/globalnews.htm
Această revistă pe internet este o manifestare a autenticităţii noastre,
un simbol al educaţiei si culturii latine, al bunului gust şi al
tolerantei noastre proverbiale, care se inrădăcinează din nou înca o data
aici în Stuttgart în cercul de cultură AGERO al Asociaţiei Germano-Romane
din localitate, asociaţie infiinţată în anul 2000 de un grup de entuziaşti
români şi germani.
În cadrul revistei internet de cultură AGERO - a tuturor personelor
originare din România, revistă pe internet infiinţată în 2001, vă salutăm
aici, pe Dumneavoastra, cititorii noştri originari din Romania...şi pe
toţi ceilalti cititori ai noştri oriunde aţi fi...în Occident sau în
România, Moldova sau dincolo de ocean şi ne bucurăm să vă simţim aproape
de noi, cu gândul si cuvântul, cu fapta şi cu simţirea, căci şi cu
sufletul suntem cu toţii impreună.
Revista Agero pe internet urmareşte să asigure informarea Dumneavoastra
într-un mod competent si realist. Vă asigurăm de autenticitatea şi
veridicitatea informaţiilor oferite aici: istorie , jurnalistică, ştiri,
sociologie, actualitatea germană, poezie, etc. pe care le vom completa şi
actualiza competent şi pe viitor, pentru a pune la dispoziţia
Dumneavoastră informaţii simple, sincere, compacte ... îmbracate intr-o
formă elegantă şi la obiect. Sperăm să vă placă si să vă simţiţi mândru de
a proveni şi Dumneavoastra din spaţiul mioritic - incărcat de legendă şi
permanent insoţit de cântecul doinei noastre milenare.
3) Ce si/sau cine v-a inspirat din cultura romaneasca ca sa activati in
specialitatea dumneavoastra actuala?
Nimeni nu m-a inspirat, ceea ce fac la ora actuală, o fac din patriotism
şi idealism, nu am modele personale. Eu sunt de profesie economist, dar
specialitatea mea în Germania sunt proiectele în cadrul concernului german
Deutsche Telekom, iar faptul că scriu si activez ca webmaster este un
hobby, o plăcere pentru mine.
Activitatea comunitarăa este o altă latură personală, din câte aţi aflat
sunt angajat nu numai în cadrul Agero Stuttgart de patru ani, ci şi pe
plan federal german, reunind în liga LARG (liga asociatiilor
romano-germane din Germania ) 10 asociaţii româneşti din Germania. Adresa
pe internet a ligii LARG este http://www.larg.de
4) Cum vedeti evolutia Romaniei si a Republicii Moldova in aceasta
perioada, atat in termeni generali de
cultura/societate/politica/economie,cat si din punct de vedere al
profesiei dumneavoastra?
Evoluţia Romaniei era previzibilă si are rezultate concrete şi palpabile,
deoarece chiar cu oarecare intârziere efectele unei guvernări democratice
şi-au spus în cele din urmă cuvântul. Europa ne ia în sfârsit în serios.
Evolutia republicii Moldova va fi în contextul socio-politic actual mai
dificilă şi va ţine mult mai mult timp.
Cine sunt cititorii revistei dumneavoastra si ce tematica abordati?
Cititorii revistei pe internet a asociaţiei Agero sunt cititori de toate
vârstele, de naţionalitate română sau cunoscători ai limbii române.
Abordez în primul rând istoria României, dar promovez şi multă poezie,
jurnalistică, proză scurtă, actualitaţi germane.
Un mare accent am pus în special în ultima vreme pe poezie, în cadrul
revistei Agero având la ora actuală peste 80 de corespondenţi. Între 7-10
octombrie am participat la Suceava la festivalul National de poezie
Nicolae Labiş, unde am publicat impreună cu Consiliul Judetean de Creaţie
Populară din Suceava prima carte de poezie a poetilor romani din diaspora
( 25 de poeti romani raspândiţi prin occident, în USA, în Africa de Sud,
Germania, Olanda etc) carte numită “Blestemul lui Brancusi”, a cărei
reprezentare pe internet o gasiţi pe acest link:
http://www.agero-stuttgart.de/ADMINISTRATIV/nicolae-labis-2004.htm
Diplomele de participare în această antologie promovată de mine si dl. Ion
Dragusanul, poet si publicist din Suceava le voi inmâna la cenaclul al
şaptelea al Revistei Agero de la Stuttgart din 20.11. anul curent.
5) Unde credeti ca Romania si Moldova exceleaza pe plan international
si unde credeti ca mai au de parcurs un drum anevoios pana la rezultate
satisfacatoare?
Romania exceleză în plan international cu forţa de muncă ieftină şi
calificată. Din păcate infrastructura stradală cât şi unele elemente de
ordin demografic, ca de pildă exodul forţei de muncă chiar şi calificate
pentru munci necalificate în occident vor crea o problemă odată cu
creşterea previzibilă a preţurilor la locuinţe şi al alimentelor. Situaţia
României va fi îin următorii ani mai grea decât o aşteaptă mulţi dintre
cei rămaşi acasă, pe cei de acasă ii asteaptă ani grei.
În Moldova va fi din păcate totul ceva mai complicat decât în Romania,
datorită situaţtiei economiei, a crizei politice şi a nesiguranţei
politice, ceea ce va va face ca investitorii străini sa ocolească aceasta
tară. În concluzie, îin Moldova va fi mult mai dificil decât în Romania,
chiar pe termen lung. Intrarea Romaniei în Uniunea Europeanăa va fi
probabil insoţită de garanţii europene vizavi de statutul statului
moldovean. In plus România este membră a NATO, pe cand moldovenii au rămas
în reţeaua moscovită. Va fi greu.
Să aşteptăm însă noua conjunctură politica la Washington şi să vedem cum
vor evolua lucrurile.
Ce ne puteti spune despre situatia exilului romanesc din Germania? Cati
romani (si etnici minoritari din Romania, cheama Germania, tara adoptiva?
Situaţia etnicilor români în Germania este din păcate destul de neclară,
fiindcă nu există o statistică reală, care să-i cuprindă pe toţi românii
şi în special pe aceia care mai simt încă româneşte. Mulţi români devin
prin casătorie sau prin rezidenţa germană, dupa noile legi germane automat
cetaţeni germani. Avem cifre neoficiale care vorbesc despre 100.000 de
români nativi, altele inoficiale care vorbesc de 330.000, unele de pină la
500.000 de vorbitori. Statisticile germane vorbesc în cel mai bun caz de
90-110.000 de nativi români, în concluzie avem nevoie de un studiu
competent, la nivelul Departamentului de Stat pentru Românii de
pretutindeni, liga LARG sesizând Departamentului în acest an posibilitatea
şi necesitatea deschiderii acestui studiu.
Germania esteîin cele din urmă un stat unde exista o puternică imigraţtie,
insă imigratia etnicilor germani din Romania cred ca s-a incheiat în mare.
Minoritatea germană din Romania (sasii si svabii) a ajuns după ultimele
cifre statistice care îmi stau la dispoziţie la cel mult 30.000 de
suflete. Vă daţi seama, că în aceste condiţii chiar şi 100.000 de romani
nativi în Germania, constituie o minoritate mult mai mare, dar să nu
vorbim despre minoritaţi intr-o Europa care se uneşte vizibil şi în cadrul
careia graniţele nu mai au importanţa de odinioară. Cred insă că
atractivitatea Germaniei pentru cetaţenii români este mai mică decât cea a
ţarilor latine ca Italia sau Spania,fiindcă noi românii nu am beneficiat
niciodată de un lobby puternic în spatiul anglo-saxon.
Multi occidentali de stanga afirma si in ziua de azi ca sistemul comunist
n-a fost asa de teribil cum ne arata istoria, mentionand ca nu a existat
un "Proces Nuremberg" al comunismului. Cum raspudeti la aceste afirmatii
ale stangistilor americani si din C.E.?
Aceste afirmaţii sunt destul de indrazneţe şi cred eu, suficient de
lipsite de temei. Moştenirea comunismului şi a anilor de dictatură este
foarte grea, în special în România. Luaţi prin comparaţie celelalte tări
foste comuniste, ca de pildă Ungaria, Cehia, Polonia sau chiar Slovacia,
care ne-au luat-o cel puţin din punct de vedere economic înainte. Acolo
regimul dictatorial nu a fost atât de brutal ca în România. In 1940
Romania se situa la nivelul economic al Finlandei, mă întreb deci unde ar
fi fost România astăzi, daca nu am fi avut parte de comunism? Faptul că am
fost guvernaţi prost timp de cincizeci de ani nu putea să ramână fară
urmări.
6) Multi romani au excelat din punct de vedere al profesiei lor odata
ce au ajuns in tari straine. Ce credeti ca face pe conationalii nostri sa
reuseasca ata de des in strainatate, dar nu asa de bine poate si in patria
mama?
Munca şi disciplina, faptul de a se afirma real şi a trăi în sfârşit o
viaţă demnă. In ţară din păcate este mult mai greu sa te afirmi
profesional, aceasta şi datorită faptului că posibilitaţile financiare ale
întreprinderilor sunt reduse. Motivaţia principală în străinătate este
plata muncii, deci pentru muncă bună, românul aşteaptă bani buni şi în
occident munca sa este în sfarsit platită, deoarece pragmatismul este în
occident mai important decât faptul de a avea în Romania două facultaţi cu
două masterate şi un titlu de doctor, dar un salar de mizerie. Cred că
aici românii rămaşi acasă în tară, ar trebui să-şi schimbe mentalitatea şi
optica şi să se orienteze mai mult spre practic.
7) Mult imigranti romani din strainatate isi pierd la scurt timp dupa
sosirea in exil atat folosinta limbii romanesti cat si se amalgamaza
societatii adoptive complet. De ce credeti ca ar trebui conationalii
nostri sa-si respecte si mentina legatura cu Tara si cultura romananeasca,
in parallel cu dezvoltarea lor in cea adoptiva ?
Vedeti intrebarea de mai sus, românii încearca să se identifice cu noua
societate şi doresc sa aibă în sfârşit succes, atât profesional, cât şi în
viaţa de toate zilele, succes pe care nu l-au avut acasă în ţară. Nu cred
însă că işi pierd limba strămoşească, eu consider că o folosesc pe mai
departe cel puţin în familie, dar şi ocazional în societate,în momentul în
care situaţia lor economică şi financiară le permite în sfârsit să ridice
capul cu mândrie şi să spună: uite… ceea ce am realizat. După mine nu
există o amalgamizare a românilor în general, ci doar în particular, nu
putem vorbi despre o deznaţionalizare completă a românilor, ar fi
exagerat. Desigur că unii dintre noi se pierd în masa noilor tări de
rezidentă, dar aceasta este o trasătură tipică a imigrantului. Deci să
nu-i condamnăm pe aceia care nu mai doresc să fie români, este o decizie
liberă şi democratică, chiar dacă este dureroasă.
Este după părerea mea o situaţie temporară legată de nevoia de
identificare cu noua societate, care il ajută pe român să se integreze, un
fel de răsplată pentru faptul că noua societate l-a primit. De pierdut
insă, nu ne pierdem, în fond sângele apă nu se face.
8) Cum pot cititorii Meridianului Romanesc sa intre in contact cu
dumneavoastra ?
Posibilitati de contactare:
Valeriu - Lucian Hetco
Kornbergstr. 7
73098 Rechberghausen
Germania
Telefon : +49 170 202 7420
si +49 7161 959602
Email:
internet :
http://www.hetco.de si
http://www.agero-stuttgart.de
http://www.larg.de
Gabriel Gherasim
|
