Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

Raza soarelui, nouā si la neamul nost'

Impresii si pareri personale in FORUM

interviu de dna. Dani Rockhoff, jurnalista din Reutlingen.

 O luna intreaga, rapsodul cu plete balaie se va afla pe drum, purtat de Colinda din casa in casa. Stefan Hrusca, care a aniversat de curind douazeci de ani de cariera artistica si in noiembrie si-a lansat al patrulea disc de colinde , "Sfānta-i seara de Craciun", e in turneu in Germania, Elvetia si Romania. In colindatul sau de la Köln, prin Bucuresti pina la Winnipeg, s-a oprit simbata in Stuttgart, in seara Primului Advent organizata de Agero in sala mare a bisericii din Rohr. 

Trei sute de persoane l-au ascultat, l-au aplaudat si l-au regasit pe Stefan al lor, fara ai carui Trei pāstori si Flori Dalbe, Craciunul parca nu e Craciun.Apartinind unei generatii de mari folkisti romani alāturi de Vasile Seicaru, Victor Socaciu si "bardul" Tudor Gheorghe, Hruscā a devenit un simbol al unei traditii seculare romānesti, colindatul de Craciun. 

Nu o dovedesc doar intensa sa activitate in Romānia si sutele de concerte date in cei zece ani de la lansare pina la plecarea din tara, in 1991. El a continuat sa fie un prolific cantautor si neobosit peregrin, din China si Rusia pina in SUA si Canada, prin Germania si Austria, pretutindeni acolo unde sint romani care ii asteapta struna si povatza de cantec stramosesc. 

Stefan nu cānta colinde, ci colindele il cinta pe el; el e gura de aur prin care aceste rituale incantatii de Craciun ne aduc aminte de cele lumesti, profund omenesti, de cele sfinte si de cele De Acasa.Un glas si o ureche...care pe cind am deschis usa, in culisele artistilor, ca sa-i iau un interviu, asculta colinda "de greu si drag" cintata la harpa si voce de sotii Cringan. L-am oprit in usa, ascultind si eu: "Noi venim cu drag, ca intotdeauna", se cinta..."cu mare si cu mic": cuvinte simple, pe strune celeste minuite cu virtuozitate. Cind s-a terminat, am vrut sa fac un pas. Stefan a pus degetul la gura in semn de tacere. 

Am ascultat din nou, oarecum intrigata de performanta, pentru ca stiam ca Gheorghe Zamfir nu fusese invitat la concert. Dar "Ciocirlia" Oanei Lianu, tinara absolventa a Academiei de muzica din Cluj si parcursul ei geografico-muzical pot fi considerate fara sfiala pasi pe urmele marelui maestru al naiului. Iar Stefan stia sa isi asculte colegii.

                    Asa ca am asteptat...si cind muzica s-a terminat, nu mi-a mai venit pe buze o intrebare, ci un vers:

                    Rep: "E pamāntul tot mai greu..."

                    Ochii lui Stefan se ėntorc usor ėntr-o parte, apoi spre ėnāuntru, cufundati ėn amintire.

S.H. Ruga de parinti [din care e versul] e pentru mine un cāntec de capatėi, un cāntec-crez. Se leaga de ėntālnirea mea cu Adrian Pāunescu si s-a nascut in 25 de minute, la Sinaia, ėn februarie 1982. L-am compus la 3 noaptea. Linia melodica era facuta, iar versurile, iesite spontan, erau pāna dimineata uitate...Noroc ca le-a notat secretara. Asa cā a doua zi am reinvatat cāntecul. E un cāntec care mi-a marcat profund cariera; un cāntec trist, dureros, un cāntec care ne alina ...

                    Rep: E deci cāntecul tāu de debut...

S.H. Da. In 1981 eram dascāl in Maramures, cānd l-am intālnit pe Paunescu. Am debutat apoi la cenaclul Flacara cu acest colind.

Rep: Si-acum de curind ai aniversat 20 de ani de cariera artistica.

S.H. In octombrie. Daca ma gāndesc bine, intotdeauna mi-am dorit sa ajung cintaret. E rostul meu sub soare.

Rep: Din nou citez dintr-un colind al tau.: "Raza soarelui, floarea soarelui, noua si la neamul nost". La ce chemi prin acest vers?

S.H. E un vers care cheama la ėntelegerea cu ruda apropiata, un vers care sā ne adune. Noi romānii ne ėnvėrtim ėn acelasi cerc. Uneori sāntem in derivā. Avem nevoie de credinta ėn Cel de Sus si respectul Radacinii.

Rep: Sfinta-i Seara de Craciun e titlul noului tau CD lansat in noiembrie. Are acest CD o dedicatie?

S.H. Este dedicat mamei mele, Ioana, care a murit anul trecut.

Rep: Pentru cine cānti, Stefan Hrusca?

S.H. Pentru toti oamenii. Si pentru cei mari si pentru cei mici, "marutzele margaritare".

Rep: Si pentru cei buni si pentru cei rāi, ca in Colindul matusii? S-o ėntelegem ca o tendinta personala spre etica sau religiozitate?

S.H. Mai degraba spre ėntelepciunea populara. Caci tāranul e talpa tārii. Tāranul cu munca si necazurile lui. Cu firea lui dreapta, cuminte, sincera, credincioasa si rugatoare pentru cei multi.

In sensul acestei intelepciuni populare, a curatirii spiritului si trupului in postul Craciunului si a iubirii aproapelui, prestatia artistilor a fost intregita de indemnurile preotului Mihai Bratu si actele de caritate pentru Romania ale organizatiei Agero-Stuttgart condusa de Dl. Lucian Glas. Ca dovada ca in aceste momente de reintoarcere spre Dumnezeu si spre sine, granitele geografice se topesc.

               [interviu de dna. Dani Rockhoff, jurnalista din Reutlingen. email:dani.rockhoff@arcor.de] 

  Pagina de front  | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana

AGERO StuttgartŪ -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Webmaster (editor) : conceptia paginilor, redactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]    

Prezentarea grafica, design:  Lucian Hetco.