Cum adica, iarasi in Spania? - veti gändi mirati. Doar n-am fost acolo niciodata si oricine viseaza un concediu in Spania..

Da, pentru multi romäni, Spania este si poate va mai fi inca multa vreme o destinatie la fel de abstracta ca si cei 100 de Euro pe zi pe care trebuie sa ii arate la frontiera. Nu insa si pentru nemti, care in Mallorca sau Ibiza se simt "ca la ei acasa" Si-atunci, amatorii de schimbare si exotic incep sa caute alte destinatii, mai proaspete si mai pitoresti. Cum ar fi, de exemplu, Romänia.

Despre tendintele si perpectivele turismului german pe relatia Romänia am avut o discutie cu Ioana Nan, directoarea Oficiului de Turism romänesc din Berlin:

Cum se explica regresul turismului inspre Spania si reorientarea lui spre tarile din est?

Cu Germania suntem tari partenere si vom fi impreuna la Tàrgul European de la Leipzig. Avem noi contracte cu TUI; dupa 17 ani de intrerupere, la Tärgul international Bucuresti (TIB) 2001,directorul TUI pentru Europa, Africa, Orientul Apropiat si Mijlociu a spus: " Romänia apartine din nou Lumii TUI". Avem contracte si cu Neckermann, care sunt o garantie si pentru turistii individuali.

Multi turisti isi petrec concediul in Romänia fara sa rezerve locuri din Germania, vin pe cont propriu, daca stiu ca acolo functioneaza firme mari ca TUI, Neckermann sau ITS.

 Va referiti la etnicii germani?

 Peste 80% dintre cei 327.885 de turisti din Germania care au venit in Romània in 2001 -o    crestere de 28,5 % fata de 2000- sunt etnici romäni sau germani plecati din Romänia. Ca destinatie, pe länga Marea Neagra, se vede clar Transilvania. Ei vin sa-si vada locurile unde au locuit, parintii si rudele. Cei mai multi merg pe urmele membrilor familiilor lor. Chiar si pe plan global, in Europa si in lume, se remarca aceasta "tendinta genealogica", de intoarcere la radacini, generata de emigratie si desfiintarea frontierelor.

Pentru ce merg ceilati turisti germani? Exista un trend (tendinta) anume?

Trend? Nu neaparat. Mai degraba o diversitate de gusturi si interese.Unii turisti prefera curele, altii Carpatii, litoralul, Sighisoara, sau Bucurestiul cu cazinourile sale. Multi vin in Romänia pentru cordialitatea oamenilor.Asta o aud foarte des. Sau pentru ca au fost odata, le-a placut si se reintorc.

Altii vin pentru cure de tratament, a caror calitate e foarte buna. Exista in Germania medici si firme de asigurari medicale care recomanda curele balneare din Romänia. Din pacate, desi avem prospecte in limba engleza cu toate statiunile balneologice si termale din Romània si afectiunile care ar putea fi tratate acolo, acestea nu au fost traduse si in germana, deci popularizarea lor sufera.

Ce altceva mai "sufera" in turismul romänesc?

Buzunarul turistului, datorita problemelor de transport pe care le avem. Cursele de avion sunt foarte scumpe. Daca se compara evolutia preturilor la noi si in Bulgaria, o sa vedeti ca la noi zborul este mult mai scump din cauza preturilor curselor Tarom. Apoi, in reclamatiile pe care le primim, apar remarci referitoare la exactitatea hartilor din prospecte, cum ar fi: "Prejmerul e situat prea spre vest, ar trebui notat pe harta mai spre nord". Sau "Plaja e frumoasa, marea tot asa, insa serviciile lasa de dorit". Suntem realisti si spunem: Da, la nivelul serviciilor stäm prost. Multi nemti se intereseaza de aspectul sigurantei persoanei si a bunurilor lor in concediu, deoarece au auzit ca "se fura". Eu ii asigur ca nu e periculos in Romänia si hotia e un fenomen sporadic. Insa daca mie nu mi se pare ca s-ar putea intämpla ceva ciudat, mai plauzibila li se pare relatarea pe viu a unui concetatean al lor. Chiar m-am gàndit la o actiune, sa chem turisti germani care au fost in Romänia, si care sa le povesteasca impresiile lor de concediu potentialilor turisti, nemtilor care nu o cunosc inca. Gändind ca ei, acestia le-ar putea spune de ce trebuie sa se fereasca, insa si ce impresii ai amintiri placute le-au ramas in minte.

 Sunt acestea probleme care se vor rezolva odata cu privatizarea hotelurilor si a statiunilor turistice?

Privatizarea asigura in primul ränd cadrul economic pentru lansarea si defasurarea unor mari proiecte turistice romänesti, cum sunt Reabilitarea Litoralului si a Deltei Dunarii, Dracula-Park, Europa, Zona de schi Predeal-Azuga si Turul degustarii de vinuri.

Aceste proiecte amintite de directoarea Ioana Nan, au fost in detaliu prezentate si de ministrul turismului Dan Matei Agathon, in presa, publicitate si la diferite intälniri internationale pe teme de turism. Ultimele doua proiecte se afla practic in plina desfasurare: primul se refera la prelungirea si modernizarea telefericelor si a pistelor de schi existente, precum si la amenajarea unei noi piste in zona Clabucet. Al doilea, Turul degustarii, la organizarea ritmica, in tot timpul anului, a unui itinerar transilvanean pe urmele lui Bacchus, zeul vinului "aducator de placere si putere". Despre Parcul Dracula, proiect ce se va inaugura in 2004 , se stie deja ca nu-i va lasa lipsiti de satisfactii nici pe profesionistii in vampiriologie, nici pe amatorii de senzatii "mai moi"(soft) sau mai tari. Proiectul de reabilitare a litoralului Marii Negre ,la care participa si TUI, ITS si Neckermann, se refera la transformarea Mamaiei intr-o Riviera a tarilor de est, prin plantarea de palmieri si copaci care sa stabilizeze solul, modernizarea intregului sistem de iluminare in Olimp si Neptun, renovarea hotelurilor si aducerea lor la standardele de cazare impuse de normele turistice internationale. Reamenajarea Deltei Dunarii stá sub motto-ul "Delta Dunarii - un paradis regasit pentru pescari si ornitologi", iar proiectul "Europa", al carui licitatie va avea loc anul viitor, prevede construirea pe litoral al unei statiuni de lux, cu o capacitate de 10.000 de locuri, care sa cuprinda hoteluri, vile, bungalow-uri, parcuri de distractie, porturi turistice, restaurante, cluburi de noapte si discoteci de calibru european.

Mai e putin päna la "Europa".Insa concediul se apropie...si oare, unde mergem anul asta? La munte, la mare, sau poate in tzarä ?

Interviu realizat de Dani Rockhoff  si Florin Zaheu. Redactarea textului: dani Rockhoff . Redactarea electronica si punerea in pagina:  Lucian Hetco