|
Prelegere
Gheorghe Sarbu
Impresii si pareri personale in FORUM
Motto: Nu Dumnezeu pedepseşte, ci echilibrul
universal …
Ion Iliescu are probleme mari; fireşti, ar spune istoricul sec. 22; uşor
neconturate, ar spune comentatorul politic din vremurile acelea;
contrare oricărui calcul pragmatic, ar spune filosoful … Cum de este
posibil ca, lucruri asemenea în este să poată fi văzute diferit? Ce le
face pe aceste lucruri, comune prin reprezentare, să capete Statut de
Exemplu? Unde intervine, pe traseul desfăşurării lor, înclinaţia de a fi
ele cu ele însele în opoziţie? Din suma întrebărilor pe care le ridică
problemele mari, cu care se confruntă Ion Iliescu, se pot face diverse
scenarii; mă ciupesc însă de bunul simţ să nu cad în niciuna dintre
capcane; simplu, vor spune impetuoşii; greu, vor spune cei care despică
firul în patru. Cauză şi efect de cauză … Cauza? Dorinţa de a fi în prim
planul scenei; specificul scenei, adesea nici nu importă; dorinţă pe
care înclin s-o atribui orgoliului. Efectul de cauză? Consecinţa, care,
nu de puţine ori, vine când te aştepţi mai puţin, pe care înclin s-o
atribui hazardului controlat de aştri - echilibrul universal. Nimic
ieşit din cotidian până aici; un tip pleacă la construirea poziţiei sale
sociale, profitând de orice ocazie pozitivă care i se iţeşte în cale;
când nu are şansa aceasta, o generează, pierzând din vedere că, astfel,
ocazia intrinsec se multiplică negativ. Aşa decurg lucrurile când scopul
nu imersează cu probitatea. Contrar aparenţelor, Binele învinge şi în
Basmul Basmelor - Viaţa. Acesta este reversul medaliei: omul care se
educă în a nu fi Om sfârşeste lamentabil; regula confirmă regula. De
aici îşi trage seva punctul de vedere al opiniei publice; sigur, Ion
Iliescu va compărea în faţa unui complet de judecată, care complet de
judecată ar trebui să dea următoarea sentinţă: lui Ion Iliescu i se
fixează o pensie de 2.050.000 lei pe lună, i se repartizează un
apartament nedecomandat de 2 camere, confort 3, la periferia capitalei
şi este lăsat să-şi ducă restul vieţii în aceste condiţii ( tot astfel
trebuia tratat, din punct de vedere juridic şi cuplul Ceauşescu ). Un
astfel de gen de senţinţă, în mod real, va da de gândit oamenilor
politici, şi tot în mod real, aceştia vor avea serioase reţineri în a
mai confunda banul public cu propriile buzunare.
O problemă majoră tot mai rămâne: România trebuie să înceapă să înveţe
respectul faţă de sine …
gheorghe Sârbu
|
