|
Intrarea Romäniei in
Nato, un exemplu de "clarviziune morala"
Impresii si pareri personale in FORUM
Dani Rockhoff -
Reutlingen
|
Cänd pe cerul Pragäi patruleaza
avioane de lupta, cänd 2.200 de soldati din trupele speciale stau in
pozitie de tragere si 12.000 politisti cehi de veghe, atunci nu se
poate vorbi de räzboi, ci de "implinirea unei misiuni istorice".
Istorica, pentru cä Alianta Atlantica, odraslä a fostului Räzboi Rece,
vrea sä coopteze sapte fosti sateliti sovietici, intre care si
Romänia. Istorica, pentru cä se pregäteste "showdown-ul
europeano-atlantic" (Die Welt), la summit-ul de la Praga stabilindu-se
coordonatele relatiei intre puterea protectoare SUA si statele
"protejate" ale Europei. Istorica, pentru ca asa a numit-o
presedintele american, in cuväntarea sa din 20.11.02, avertizänd
asupra" Marelui Räu care tulbura lumea...la fel de periculos ca cel cu
care s-au confruntat mamele si tatii, bunicile si bunicii nostri".
Istorica au numit-o si Peter Struck, Ministrul german al Apärärii
Nationale, si Ion Iliescu, presedintele Romäniei. Adevärul de
Bucuresti, in editorialul säu din 24.11. vede in invitatia de aderare
la Nato in 2004, tot un moment istoric, ba chiar "sfärsitul erei
comuniste in Romänia". |
 |
In aprilie 1949 Harry Truman -presedintele de atunci
al Americii- a tinut, ca si succesorul säu de azi, o cuväntare istorica.
El a definit Alianta ca "pusä in slujba apärarii civilizatiei si a
valorilor democratice comune pe ambele maluri ale Atlanticului". In vremea
aceea, americanii vedeau un pericol existential in Uniunea Sovietica.
Intre timp, Moscova impärtäseste oarecum vederile Washingtonului, desi
extinderea Nato s-a lovit multa vreme de temerile si impotrivirea ei.
 Weekday Magazine
(jurnalisti ai postului de radio Europa Libera) din surse Reuters,
considera ca presedintele american a folosit vizitele in Romänia si in
Lituania "pentru a bate incä o data toba" pentru räzboiul in Irak, si cä
Bush sperä, prin "intinerirea spiritului Nato" , un efect pozitiv asupra
Aliantei de "a adopta o pozitie mai ferma" impotriva pericolului terorist.
Aceeasi sursä releva ca la Bucuresti, presedintele american a spus cä
"Romänia va fi o punte de legäturä spre Rusia", iar presedintelui Putin,
ca Rusia "nu are nevoie de o zona-tampon care sä o separe de Europa". La
Vilnius insä, Rusia nu a fost mentionata, lituanienilor aducändu-li-se
omagiu pentru lupta lor impotriva" cruntei asupriri".
Cancelarul german Gerhard Schröder s-a declarat "nespus de bucuros" de
decizia sporirii numärului de membrii Nato, si si-a oferit sprijinul
tuturor candidatilor in vederea intrarii din 2004. Karl Grobe, in
Frankfurter Rundschau, vede eforturile Romäniei si ale presedintelui
Iliescu de a intra in Nato ca o consolidare a conducerii statului,
"desigur pe baza unui singur partid de guvernämänt", iar vizitarea cu
prioritate a Bucurestiului de cätre Bush, , ca o urmare a acordului
conducerii Romäniei, "de a da sanse cetätenilor americani sä se sustraga
eventualelor urmäriri ale Curtii Internationale de Justitie". Ceea ce a
provocat, intre oficialitatile Uniunii Europene, reactii variind intre
frunti incretite si enervare vädita. Sprijinul nemärginit al lui Iliescu
pentru Nato este interpretat de cotidianul german, ca speranta a
presedintelui romän intr-o explozie de popularitate, iar in cazul unor
alegeri anticipate in 2003 -prin iminenta modificare a Constitutiei si
majoritate PSD-ista- portita de scäpare pentru fosta securitate si
nomenclatura de partid. Care ar rämäne nepedepsita, dar "o baza" nu tocmai
pe gustul NATO.
In Piata Revolutiei, acolo unde Ceausescu si-a pierdut credibilitatea ,
George W. Bush, in fata a 200.000 de oameni murati de ploaie si a altor
cäteva milioane in fata televizoarelor, si-a cästigat una deosebita,
numind Romänia "värful de lance" al Nato. Iane Kemp, de la revista
britanica militara Jane`s Defence Weekly, face o analiza care confirma
aceasta metaforä, evidentiind situarea strategica a Romäniei in cazul unui
räzboi cu Irakul, prin coridoarele sale aeriene, portul Constanta si caile
terestre de acces spre vechiul aliat Nato, Turcia. Pregatirea preliminara
a trupelor rapide de interventie e deja incheiata si experienta trupelor
de elita romäne in lupta montana il duc cu gändul pe autor la Afghanistan,
Irak, Iran, Coreea de Nord. Si cotidianul elvetian Neue Züricher Zeitung
se referä in detaliu la oferta de "coridoare aeriene, aeroporturi militare
si porturi la Marea Neagra", precum si la eforturile Romäniei de a-si
mentine si moderniza armata, prin alocarea de 1,58 miliarde franci
elvetieni bugetului militar, ceea ce reprezinta 2,38% din produsul
national brut, in ciuda faptului ca 44,5 % din populatie traiesc sub
limita considerata de existenta de catre Uniunea Europeana.
Brüssel-ul insä, considera invitatia la noi aderari, un eventual risc
pentru Nato insasi, intreväzind -prin cresterea in 2004 a numärului de
state membre de la 19 la 26- o si mai mare birocratizare a procedurilor de
ratificare a deciziilor. Mai mult chiar, se considerä ca pentru EU,
extinderea Nato va aduce doar un relativ profit militar, in ceea ce
priveste lupta impotriva terorismului. Presedintele Consiliului Nato,
General Harald Kujat vede insä prin noile aderari o
contributie importanta la stabilitatea mondiala, cu toata alunecarea spre
"cantoanele nesigure" ale lui Lukaschenko (Bielorusia) si Kutschma
(Ukraina). Ron Asmus -consilier al fostului ministru de externe american,
Madeleine Albright- incearca o analiza a pozitiei Europei. El spune cä
"nici un stat european sau sef de stat nu va investi in reforma Nato, daca
americanii nu dau startul", unele state europene sperand chiar cä
Washingtonul se va resemna, treptat, la pozitionarea NATO ca forta
militara de gradul doi.
Pentru romäni insä, Nato e momentan gradul unu, si euforia de zilele
trecute o dovedeste cu prisosinta. Poate fiindca, cealalata fata a
medaliei, Europa, e incä departe. Iar cu 77 % din voturi pentru Alianta si
51% pentru amenajarea de baze Nato pe teritoriul tarii, romänii sunt
pregätiti sä arate si altora ce inseamna "clarviziunea morala", dupa
indemnul presedintelui american, in Piata Revolutiei din Bucuresti.
Dani Rockhoff, email:
dani.rockhoff@arcor.de
Reutlingen, Germania
|
