|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
BOCETUL NEAMULUI
CEZARINA ADAMESCU
Neamul meu de peste Prut Blând ca un surâs durut, Neamul meu de peste ape Mi l-am tras de ochi – aproape. Neamul meu de peste cer Îmi întinde lăicer, Îmi întinde punte lină Pe spinare de Lumină; Pe spinări de curcubeu Oropsitul, neamul meu. Neamul – ca desprins din rama, Neamul consâgean cu mama.
Limba-mamă ce ne doare Aură nemuritoare, Blândă l-a înfăşurat Pe acest firav bărbat; Aură de nemurire, Pe al Poeziei Mire. Mierea ei trecută-n vers E pecetea de neşters, E-un sigil de foc, ia sama, Limba dorului de mama.
Neamul cel năpăstuit, Neamul îndumnezeit, Neamul cel anahoret Neam rămas fără Poet. Neam cu limba presurată, Neam de sârmă înghimpată. Neam lovit de aprigi soarte Neamul meu – rănit de moarte. În bătăi de vânturi rele Neamul neamurilor mele. Ăsta-i neamul cel mereu Cruce grea de Dumnezeu.
Eu cu legământ mă leg, Neamului cel neîntreg, Neamului cel văduvit Neam ce astăzi e lovit, Neamului în jale, bietul, Fiindcă i-a plecat Poetul.
Neamul meu basarabean În veşminte de mirean, În purtare – sacerdot Coborât din Sabaot. Dezunit şi împărţit, Neamul mamei cel iubit, Neamul înecat de plâns Floare de opaiţ stâns.
Plâng izvoarele în clocot Plâng şi limbile de clopot, Plânge iarba în otavă Subţireauă şi firavă, Plâng şi floarea şi ninsoarea De pe iarbă plânge boarea, Plânge – azurie – zarea, Plâng şi muntele şi marea, Plânge codrul în desime Plânge şi nu-l ştie nime’. Plânge frunza gălbenea, Plânge iarba mititea, Plânge-n carte Albinuţa Fiindcă tatăl ei, fuguţa, A plecat tăcut pe-o stea Stea de rouă şi de nea.
Plângeţi, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munţilor, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ţine-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, şurile; Plânge vântul morilor, Ţipătul cocorilor.
Plâng Lipcanii, Pererita, Şi Soroca-şi cerne sita, Basarabia – cernita, România – înrudita. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toţi din tată-n fiu, Pentru chipul său cel Viu, Pentru chipul său cel drag, Plâng meleag peste meleag, Plânge astăzi tot cuprinsul, Plânge Versul, neînvinsul. Toate-acestea se unesc cu Plânsetul lui Eminescu. Plânsul fratelui mai mare, Preacinstit cu-nfiorare. Cerurile s-au deschis Să primească înc-un Vis, Stea căzând, ce s-a-nălţat Într-un crug înmiresmat.
Mă jelesc şi nu în van, Neamului, al meu liman. Eu mă tângui, mă jelesc Pentru neamul românesc. Mi-am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni.
Plânge satul Pererita, Plânge iarba, vestejita, Plânge iarba, îngheţata, Că Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatra, plânge râul Şi de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge ca şi pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng şi pruncii ne-nţărcaţi, Plâng bătrâni-nfriguraţi.
Plânge casa-ngenuncheată După pruncul de-altădată, Plânge crucea, plânge ceara, Şi-i îndoliată Ţara. Plânge azima-n potire Poezia fără Mire. Trup de praf rătăcitor, Sufletul nemuritor, Moartea o a preschimbat În cunună de-mpărat, În cunună de safire, Pentru-al Poeziei Mire.
Fruntea-mpodobind cu laur, Înţeleptului – Drept Faur, Ce-a plătit cu preţ de sânge Tot ce-n Ţară astăzi plânge.
De pe fruntea tutelară Şi din gura lui amară, Ba din ochiul blând şi trist Şi din trupul său de crist Strofe izvorăsc în stele Ca şi lacrimile grele. Stropi din roua plânsului Cad pe faţa dânsului, Floricica dorului Şi-a nemuritorului, Căci Poetul n-a pierit, Dimpotrivă-a nemurit.
Nu mai plânge maică-aşa, Fiindcă el va învia. Limba mamei care-l doare Aură-i nemuritoare. Stea căzând în ceruri sus, Lângă faţa lui Isus, Gemnată c-un Luceafăr, Stea pe cerul încă teafăr, Steaua maicii dumisale Stea ce s-a născut din jale.
CEZARINA ADAMESCU 18 ianuarie 2009, Galaţi, România
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada), Maria Diana Popescu (România)
|
