|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
MARTIN SZEGEDI
Un poet hunedorean din Germania şi o carte doar visată
(Din volumul premiat prin concurs naţional, pentru debut editorial la „Facla „ Timişoara red. carte Ion Anghel, însă poetul hunedorean, hărţuit de „ vigilenţi”, refugiindu-se-n Germania, cartea nu a mai apărut. Poetul scria aprins, avea cultură şi mai ales un simţ al Limbii române metafizic… Tensiunea trakliană- rilkeiană a verbului, îl detaşa net de poeţii care îşi visau propria carte… Debutul prin concurs era ceva absurd, însă a câştigat ! O carte ce – din nefericire , - nu avea să se nască. Poate Stigma, poate Enigma…Îmi scrie cutremurător, îmi scrie tot mai rar. Datoria morală de a-l fi editat după căderea ceauşismului, era datoria editorului de atunci, astăzi probabil îndeletnicindu-se cu alte cele? Dactilograma proiectului s-a pierdut… În anii 70-80 eram prieteni colegi în boema amară a „ epocii” în delir, într-un cerc literar cu nume : Dan Constantinescu, Otto Stark, Richard Wagner ( da, chiar el, profesorul, soţul Hertei Muller)Ioan Evu, Alkis Sevastianos Vlahos, Victor Isac, Radu Igna…O mişcare literară în replica Cercului de la Sibiu. Încă sper în cartea premiată a lui Martin. De ce nu s-ar numi Întoarcerea poeziei ? Nu ştiu e de mai speră.) E. Evu.Plecarea poeţilor
În urma voastră aerul încă mai vorbea Sau poate era cântec peste mine, Pogorât pe lume de undeva Din care loc a şti nici se cuvine
Rămâie-ne aceasta taina cât se poate Şi cât mai este loc de-un visător pe plută, Rămâie poezia taină peste toate Şi cearnă-se pe noi sămânţa nevăzută .
Şi-mplânte-mi-se-n carne ca într-un pământ Mai pământ de câte ori de cât pământul ? Şi ni se-audă-n stea viermele încetând Şi cerurile care strigă lepădându-l .
Cine poate oare a ne mai desface Cuvântul care, iată, ni s-a prins de oase Că gesturile cale lumeşti ne sânt stângace Şi păşim de-a dreptul în eter, din case ?
În urma voastră, poate n-a fost nici un cânt Ci doar singurătate călătoare, Vă fie drumul bun ! Pe zare, luminând, Cuvintele tot urcă în negrele lor care . (Hunedoara, 1978)
Turnul
Binevenit râul somnului peste mine ! Aceste ape Ce vin şi se duc Odată cu hainele mele tot mai albite . Pentru încă o zi Epuizate-s sensurile lucrurilor Şi cad zăngănind prin univers. În această noapte cineva nu doarme. De peste tot licăre Faţa-i de febră la geamuri Şi întunericul sugativează spaima De pe faţa cine ştie cui ? În această noapte cineva nu doarme. Dintotdeauna orbita lui a fost întunericul Şi drumul şi l-a fost văzut La lumina palorii.
Casa lui e Oriundele. Acest turn cu pereţii în peretele Altui turn, Acest turn numai perete lângă perete. Acest turn În care vorbim toţi Ca şi cum ar vorbi cineva singur. Hunedoara, 1977
Aer XX
Aerul meu alb de fiecare noapte, Aerul meu negru de fiecare zi, Aer ionizat de singurătate, Aer ce-l expiră morţii peste vii
Aer care urlă. Şi încolo restul: Aer care tace până sus, la cer; Aerul meu minim pentru un trimestru Aerul meu rece ca un revolver.
Hunedoara, 1977
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|