|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Aureliu BUSUIOC*
* Aureliu BUSUIOC, născut la
26 octombrie, 1928, în localitatea Cobîlca (Codreanca), raionul
Străseşti, nu departe de Chişinău. Poet, prozator. dramaturg, ziarist şi
cineast de prestigiu. Este redactor-şef la ziarul „Tinerimea Moldovei”,
redactor-şef adjunct al revistei "Chipăruş". În prezent publică o
rubrică săptămânală în „Jurnal de Chişinău” – unul din cele mai bune
ziare româneşti din capitala Moldovei. A făcut valoroase traduceri din
poezia rusă şi franceză, din proza rusă, inclusiv romane de Lev Tolstoi.
În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii
Scriitorilor din Republica Moldova. Maestru Emerit al Artei din
Republica Moldova. Laureat al Premiului Naţional (pentru cartea
„Concert”, Editura Hyperion, Chişinău, 1993). Debutează cu placheta de
versuri pentru copii „La pădure" (1955). În acelaşi an îi apare
culegerea de poezii satirice „Prafuri amare” (1954), urmate de volumele:
„Piatra de încercare (1958), „În alb şi negru” (1977), „Concert” (1993)
ş. a. Este autorul romanelor „Singur în faţa dragostei" (1966),
ecranizat la Moldova-film, „Unchiul din Paris" (1973), „Local ploi de
scurtă durată” (1986), „Lătrând la lună” (1997), „Pactul cu diavolul",
„Spune-mi Gioni” (ş.a.), al pieselor „Şi sub cerul acela" (1971) (piesă
de mare succes jucată în teatre din mai multe republicii-colonii ale
URSS), „Radu Ştefan - Întâiul şi Ultimul” (dramă pseudo-istorică, scoasă
din repertoriu după premiera de la Teatrul Naţional din Chişinău în
1979, reluată abia în 1998!). Este de asemenea autor a numeroase
scenarii de film. Umorist, pamfetist, satir, excelent observator al
„vremurilor noastre” scrie cu o excepţională delicateţe şi
sensibilitate. Îi urăm bun venit la revista noastră. (George ROCA,
redactor AGERO, 25 martie 2008)
Busuioc la
naştere, (Vasile Romanciuc poet basarabean)
HERALDICA (Profeţii - cu accentul pe -i- /primul/)
Motto: Pe NostrAdamus părăsindu-l seva, Va profeţi de astăzi NostraEva…
„Văd Asia cu naţia chineză Crescând solid prin partinogeneză. Doar cu orez, sub soarele ce arde, E greu să te-nmulţeşti la miliarde, Iar când durezi o societate nouă Nicio Viagră nu-ţi ajunge-n ouă! Deci stema ei, a Asiei, fireşte, Va fi un falus galben strâns la cleşte.
Oceania, cu lipsa-i de popoare, Va creşte prin marsupializare. Cum va fi unul apt de viaţă lungă, Alt embrion se va târî spre pungă, Şi folosind cu cap recipientul, Va popula femela continentul. Deci stema Australiei e fermă: În nitrogen lichid-un stoc de spermă.
În Africa de SIDA născătoare Nu pot prezice niscaiva schimbare: În deficitul de imunitate Se vor spăla hotarele–ntre state, Iar cafrii, hotentoţii, beduinii Vor fi înlocuiţi cu babuinii. Deci stema ei: un HIV micuţ în lesă Şi-un cimpanzeu călare pe-o negresă.
În vechea Europă, poponarii Vor câştiga ca număr prin clonare. Heterosexualii însă, blegii, Vor fi vânaţi şi daţi pe mâna legii, Pe ruguri arşi, ca fum vor trece-alene Peste orgii de gay şi lesbiene. Deci – stema ei : pe-un fond de cer apatic – Un clitor flasc şi-un anus singuratic.
Cât despre-Americi eu, vizionara, Nu-i văd decât pe ăia, cu chitara Şi cu lambada lor în faptul verii Tot mai plătind tribut împerecherii Pe când ceilalţi, din Miază-noapte-anume, Importă prunci calici din restul lumii Deci stema lor cea dreaptă, mi se pare, Că-i o banană regulând dolarii…
Nu voi uita de Rusia cea mare: Nici partenogeneză, nici clonare. De unde sperma, clonul sau vaginul? Frumoasele îşi fac prin lume plinul, Cât despre ei, Ivanii, ce foloase Când spiritul li se scurge şi din oase? Deci stema ei: pe-un câmp, trântit pe-o rână, Un spermatozoid cu-o votca-n mână.
Ce-a mai rămas? Japonia, desigur: Copiatorul face treabă singur: El ia copii cuminţi şi scoate copii. Nici tu clonare, nu tu pofta popii, Doar nişte soia pentru proteine, Iar restul – ştiu dischetele mai bine. Deci stema ei: modest, pe o măsuţă, Un foarte mic computer, dar cu puţă.
Nu, n-am uitat Moldova, plaiul mitic, Va creşte năzdrăvan, deci mioritic: Va sta cu fundul gol la drumul mare S-o reguleze liber fiecare, Născând apoi în foarte lungi coloane Oligofreni cu seceri şi ciocane. Deci stema ei: cât coşcogea dulapul – Un cap de bou. Cum îi şi este capul…”
POLITICA
O fi politica ingrată. O fi ea curvă, dar vezi bine: E unica prostituată Ce te plăteşte ea pe tine…
NOSTALGIE
Roşu ca un manifest Zboară un rahat spre Est. Vai, ce vremuri! Ţipi, nu ţipi, Mulţi rahaţi îşi pun aripi…
EVOLUŢIE
Între-o cafea şi un coniac îi gust Înfiorat pe Kafka şi pe Proust.
Părinţii mei, e cazul să remarc, Îl preferau, fireşte, pe Remarque.
Bunicul însă, cum sorbea un vin, Îl declama, plângând, pe Lamartine.
Doar străbunicul, simplu cum i-i viţa, zicea pre limba lui de Mioriţa.
El, bietul, nu ştia niciun poet: străbunul meu era analfabet…
Limba română
Îi sunt şi-i voi rămâne fiu, Cântarea ei mi-i casă. Frumoasă-i limba care-o ştiu, E tragic de frumoasă…
Poeţii
Poeţii sunt cam proşti de felul lor: Ei râd atunci când rănile îi dor, Urâtul ei îl caută-n frumos, Şi toate cele ei le fac pe dos, C-aşa-s poeţii toţi din veac de veac - Suciţi de tot în tot ce vor şi fac.
Şi doar atunci când stau şi ei în şir Să-şi prindă rândul lor la cimitir, Poeţii par cu lumea într-un gând, Dar tot se-mping să intre peste rând…
Din volumul PUNCT, Chişinău, 2007
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
