Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri

 

HERALDICA

Aureliu BUSUIOC*

 

 

* Aureliu BUSUIOC, născut la 26 octombrie, 1928, în localitatea Cobîlca (Codreanca), raionul Străseşti, nu departe de Chişinău. Poet, prozator. dramaturg, ziarist şi cineast de prestigiu. Este redactor-şef la ziarul „Tinerimea Moldovei”,  redactor-şef adjunct al revistei "Chipăruş". În prezent publică o rubrică săptămânală în „Jurnal de Chişinău” – unul din cele mai bune ziare româneşti din capitala Moldovei. A făcut valoroase traduceri din poezia rusă şi franceză, din proza rusă, inclusiv romane de Lev Tolstoi. În 1977 a fost secretar al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova. Laureat al Premiului Naţional (pentru cartea „Concert”, Editura Hyperion, Chişinău, 1993). Debutează cu placheta de versuri pentru copii „La pădure" (1955). În acelaşi an îi apare culegerea de poezii satirice „Prafuri amare” (1954), urmate de volumele: „Piatra de încercare (1958), „În alb şi negru” (1977), „Concert” (1993) ş. a. Este autorul romanelor „Singur în faţa dragostei" (1966), ecranizat la Moldova-film, „Unchiul din Paris" (1973),  „Local ploi de scurtă durată” (1986), „Lătrând la lună” (1997), „Pactul cu diavolul", „Spune-mi Gioni” (ş.a.), al pieselor  „Şi sub cerul acela" (1971) (piesă de  mare succes jucată în teatre din mai multe republicii-colonii ale URSS), „Radu Ştefan - Întâiul şi Ultimul” (dramă pseudo-istorică, scoasă din repertoriu după premiera de la Teatrul Naţional din Chişinău în 1979, reluată abia în 1998!). Este de asemenea autor a numeroase scenarii de film. Umorist, pamfetist, satir, excelent observator al „vremurilor noastre” scrie cu o excepţională delicateţe şi sensibilitate.  Îi urăm bun venit la revista noastră. (George ROCA, redactor AGERO, 25 martie 2008)
 

 

Busuioc la naştere,
Busuioc la moarte,
Floare de tristeţe,
Floare de noroc...
Viaţa noastră toată,
Doamne, cum încape
Între două fire
Mici de busuioc!

(Vasile Romanciuc

 poet basarabean)

 

HERALDICA

(Profeţii - cu accentul pe -i- /primul/)

 

Motto:

Pe NostrAdamus părăsindu-l seva,

Va profeţi de astăzi NostraEva…

 

„Văd Asia cu naţia chineză

Crescând solid prin partinogeneză.

Doar cu orez, sub soarele ce arde,

E greu să te-nmulţeşti la miliarde,

Iar când durezi o societate nouă

Nicio Viagră nu-ţi ajunge-n ouă!

Deci stema ei, a Asiei, fireşte,

Va fi un falus galben strâns la cleşte.

 

Oceania, cu lipsa-i de popoare,

Va creşte prin marsupializare.

Cum va fi unul apt de viaţă lungă,

Alt embrion se va târî spre pungă,

Şi folosind cu cap recipientul,

Va popula femela continentul.

Deci stema Australiei e fermă:

În nitrogen lichid-un stoc de spermă.

 

În Africa de SIDA născătoare

Nu pot prezice niscaiva schimbare:

În deficitul de imunitate

Se vor spăla hotarele–ntre state,

Iar cafrii, hotentoţii, beduinii

Vor fi înlocuiţi cu babuinii.

Deci stema ei: un HIV micuţ în lesă

Şi-un cimpanzeu călare pe-o negresă.

 

În vechea Europă, poponarii

Vor câştiga ca număr prin clonare.

Heterosexualii însă, blegii,

Vor fi vânaţi şi daţi pe mâna legii,

Pe ruguri arşi, ca fum vor trece-alene

Peste orgii de gay şi lesbiene.

Deci – stema ei : pe-un fond de cer apatic –

Un clitor flasc şi-un anus singuratic.

 

Cât despre-Americi eu, vizionara,

Nu-i văd decât pe ăia, cu chitara

Şi cu lambada lor în faptul verii

Tot mai plătind tribut împerecherii

Pe când ceilalţi, din Miază-noapte-anume,

Importă prunci calici din restul lumii

Deci stema lor cea dreaptă, mi se pare,

Că-i o banană regulând dolarii…

 

Nu voi uita de Rusia cea mare:

Nici partenogeneză, nici clonare.

De unde sperma, clonul sau vaginul?

Frumoasele îşi fac prin lume plinul,

Cât despre ei, Ivanii, ce foloase

Când spiritul li se scurge şi din oase?

Deci stema ei: pe-un câmp, trântit pe-o rână,

Un spermatozoid cu-o votca-n mână.

 

Ce-a mai rămas? Japonia, desigur:

Copiatorul face treabă singur:

El ia copii cuminţi şi scoate copii.

Nici tu clonare, nu tu pofta popii,

Doar nişte soia pentru proteine,

Iar restul – ştiu dischetele mai bine.

Deci stema ei: modest, pe o măsuţă,

Un foarte mic computer, dar cu puţă.

 

Nu, n-am uitat Moldova, plaiul mitic,

Va creşte năzdrăvan, deci mioritic:

Va sta cu fundul gol la drumul mare

S-o reguleze liber fiecare,

Născând apoi în foarte lungi coloane

Oligofreni cu seceri şi ciocane.

Deci stema ei: cât coşcogea dulapul –

Un cap de bou. Cum îi şi este capul…”

 

 

POLITICA

 

O fi politica ingrată.

O fi ea curvă,

dar vezi bine:

E unica prostituată

Ce te plăteşte ea pe tine…

 

 

NOSTALGIE

 

Roşu ca un manifest

Zboară un rahat spre Est.

Vai, ce vremuri!

Ţipi, nu ţipi,

Mulţi rahaţi îşi pun aripi…

 

 

EVOLUŢIE

 

Între-o cafea şi un coniac îi gust

Înfiorat pe Kafka şi pe Proust.

 

Părinţii mei, e cazul să remarc,

Îl preferau, fireşte, pe Remarque.

 

Bunicul însă, cum sorbea un vin,

Îl declama, plângând, pe Lamartine.

 

Doar străbunicul, simplu cum i-i viţa,

zicea pre limba lui de Mioriţa.

 

El, bietul, nu ştia niciun poet:

străbunul meu era analfabet…

 

Limba română

 

Îi sunt şi-i voi rămâne fiu,

Cântarea ei mi-i casă.

Frumoasă-i limba care-o ştiu,

E tragic de frumoasă…

 

Poeţii

 

Poeţii sunt cam proşti de felul lor:

Ei râd atunci când rănile îi dor,

Urâtul ei îl caută-n frumos,

Şi toate cele ei le fac pe dos,

C-aşa-s poeţii toţi din veac de veac -

Suciţi de tot în tot ce vor şi fac.

 

Şi doar atunci când stau şi ei în şir

Să-şi prindă rândul lor la cimitir,

Poeţii par cu lumea într-un gând,

Dar tot se-mping să intre peste rând…

 

Din volumul PUNCT, Chişinău, 2007

 

Comentarii de la cititori

 

   Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană  |  Comunicate şi apeluri

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia.

Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

AGERO Stuttgart® -  Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

       Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero :  Lucian Hetco   [ Impressum ]  

              Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)