|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
FERESTRE COLORATE Eugen EVU Grafica de Roca
Cunoaşterea intuitivă, revelatorie, relaţia specială cu lumina, altruismul unui suflet iubitor şi de o rară seninătate, sunt liniile unei schiţe de portet pe care chiar Marilena Rodica Chireţu mi le sugerează. Darul de a redescoperi valoarea esenţială a sufletului uman: iubirea.
Textele ei lirice, din care absentează lamento-ul, sunt totuşi ale unei orgi de lumini în care primează tonal clavirul. Sunet şi lumină, efecte holografice se derulează în virtual, predilect de cromatică vie, expresivă, strălucitoare, îmbucurătoare. Marilena dăruie prin aceea că se confesează mereu. Suavitatea femininului pur, cultivat ca o ikebană din grădină. Ea este poeta Primăverii Constante, a stărilor înnoitoare şi mai ales a Reînfloririi. Arta ei este rafinament şi o echivalează în dulcea limbă italiană, cea mai cantabilă din lume, din care parte suntem şi noi. O fierbinţeală dulce-amar tropicală se simte din aforismele ei, din meditaţiile, mesajele ei. Temperamentul este unul sudic, mediteranian, dar se simte şi răcoarea unui munte care se uită spre ea. Nu vrea să-l escaladeze. Poate doar pe furiş, dimineaţa, îl simte vibrâdn cu fruntea inimii. Eu înţeleg liric lumea, ea o trăieşte liric. Îndrăznesc a-i spune, cu frăţia poeziei.
Pentru Ma-Ro,( ludic zicând Mama Roma, Mama Romania) cromatica – mimesis este o dimensiune a substanţei, un Oglindariu reflectorizant şi un iconoclast virtual, al interiorităţii rezonante. Transparenţele sunt metafore, devin ferestre colorate, vitralii: asta face şi arătând lumii o Românie de tezaur, dar şi sufletele cu naturaleţe în acord modulat sublim de frumuseţea unui spaţiu dăruit de zodii în prozodii. Fascinaţia artei vizuale, căreia i se dedică cu pasiune şi foarte beneficiu pentru cunoaşterea noastră în alte spaţii, dar sub aceleaşi astre, este de fapt unei Generaţii care ancorează în condiţia modern-taumaturgică a Întineririi prin magia artei. Prin asumarea şi trăirea ei cu Bucuria Acum-ului.
Cele două site-uri: www.pitestiromania.ro şi pitestiromania.il convivio, sunt un dublu caleidoscop. A editat nouă cărţi şi peste o mie de poeme, articole, a tradus mii te texte ale unor poeţi români, este animată de alturism şi empatie inepuizabile. Rar mi-a fost dat să constat atâta dedicaţie faţă de ceilalţi şi o lirică a seninătăţii absolut fără nici o frustrare, angoasă, o poezie care se apără cântând. Este aici o atitudine asumată reuşit, metodic şi fierbinte, de prietenie cu paradisul interior, din care, vai, cei mai mulţi scriind grafitti-uri pe furiş, în nopţile propriilor spaime, se auto-alungă Sunt un (in) discret privilegiat: ştiu ce spune şi cântă Marilena Rodica Chireţu; ştiu şi înţeleg. Dacă iubim să apărăm edenul din spiritul purtător, atunci „clipa cea repede” se deschide spre eternitate şi gustăm din fructul providenţei nu altfel, ci prin sărut. Dacă vreţi, un sărut cu privirile. Antinomia întuneric-lumină sunt suspendate cumva într-o încercare curajoasă de a echilibra sufletul. În poeziile ei, în laboratorul ei labirinthic, în luminozitatea unei condiţii armonioase: cu familia, cu lumea, cu natura. Arta de a privi se contopeşte cu arta de a fi. Este uimitor cum în agonismul, violenţa limbajelor, curentele paranoiei Dali-ene care zguduie de două decenii avnagarda literară la noi, arta de a scrie este geamănă cu arta de a trăi, a lucra, a reuşi, a comunica elevat.
Panoramându-i site-urile, îmi veţi aproba insistenţa pe nuanţele psihanalitice. M.R.C. mi-a reamintit conceptul lui Roland Barthes, de a s o m p ţ i u n e : a triumfa în plină pierdere. Cred că aici este o buclă a duratei fiecăruia, în care regăsim estuarul.
În privinţa poeziei sale, înţeleg că este una a refuzului pervertirii dureroase, prin cuvântul viu, este pentru socratica psyche-terapie a daimonului bun. Pentru că am uitat ceea ce ştiau anticii noştri, sacerdoţii barbarilor: a vindeca se începe cu sufletul…
Eugen EVU August 2007 -----------------------------------------------------------
ŢIE...
Nimeni nu este atât de departe încât să nu depăşească orizontul pictat de flăcările dorinţelor ascunse în mintea ce închide memoria pentru a deschide cuvintele în arcul glasurilor care să ajungă până la tine, pe ţărmul soarelui, pe valurile durerii Nimeni nu este atât de departe, încât să nu întâmpine o silabă, un sunet, o culoare, în simfonia norilor, dăruind o sclipire a luminii fiecăruia; una ţie, cel care desenezi pe albul pielii o casă, ţie, cel care guşti cu privirile aromele copacilor, şi ţie, cel care aprinzi firul roşu al pasiunii pe obrajii mei, ţie, care călătoreşti în Univers pentru a aduce pe Pământ strălucirea aştrilor, şi mai ales ţie care eşti suflul iubirii şi al poeziei mele...
Marilena Rodica Chireţu 28 iulie 2007
------------------------------------------------
A TE…
Nessuno c’ č cosě lontano da non superare l’ orizzonte dipinto dalle fiamme dei desideri nascosti nella mente che chiude la memoria per far aprire le parole nell’ arco delle voci che arrivino fino da te, sulla sponda del sole, sulle onde del dolore Nessuno c’ č cosě lontano da non accogliere una sillaba, un suono, un colore nella sinfonia delle nuvole regalando un barlume di luce a ciascuno; uno a te, chi disegni sul bianco della pelle una casa, a te, chi assaggi con gli sguardi i sapori degli alberi, anche a te, chi accendi il filo rosso della passione sulle mie guance, a te, chi viaggi in Universo per portare in Terra lo splendore degli astri, e soprattutto a te, chi sei il respiro dell’ amore e della mia poesia...
Marilena Rodica Chiretu 28 luglio 2007
-------------------------------------------
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
