|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
Lelia MOSSORA
După cum ne face cunoscut, Lelia Mossora s-a născut într-o noapte, pe 26 iunie 1951, într-un târg moldovean aproape de Cotnari, s-a grăbit să vină cât mai repede pe lume... să respire, să plângă, să se bucure, să trăiască şi probabil să scrie ce scrie azi, poezii din adâncul inimii!
Credeţi că este puţin? Eu, nu! Leliei Mossora i-au mai fost publicate poezii la revista AGERO. Să-i spunem ca e binevenită şi de data aceasta!
Redactor AGERO
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SUB RAMURI DE MĂLIN
Tu eşti corola-n care-mi ard culoarea, eşti ora mea tâzie la care mă închin. Cuvântul tău aprinde în candeli sărutarea şi sufletu-mi se pleacă sub ramuri de mălin.
Întoarce-mă în gânduri ca plânsul să-ţi descânt cu palmele întinse ofranda să primeşti! Întoarce-te aici să mă înveţi să cânt, să te învaţ să suferi ghicind de-aievea eşti!
Pe frunzele uscate din altă toamnă trec şi cântul mi-e înalt până la tine. Noapte de neştiute vorbe pe drumuri mai petrec şi în odăjdii stele m-au preschimbat în şoapte.
TRANDAFIR NINS - PURITATEA
Tu eşti zorii şi amurgul meu! Tu eşti tot ce-aş vrea să fiu, ce gândesc, ce spun, ce simt, ce cred…
Braţele tale sunt ecuatorul sufletului meu! Ma cauţi mereu printre visele tale şi sunt acolo… şi sunt aici… şi sunt pretutindeni unde gândul aleargă…
Secundele tale sunt secundele mele… Buzele tale sunt buzele mele… Mâinile tale sunt mâinile mele… Ochii tăi sunt ochii mei… Trupul tău e trupul meu…
În van căutăm raţiunea. Patima apasă greu, mult mai greu, ca o ploaie tăcută de noiembrie… târzie, aşteptată, dorită… În van fugim de noi… Ne căutam tot pe noi… Ne găsim DOAR pe noi În Noi.
Clipe furate, iubiri furate, gânduri cernute prin anotimpul galben… Gânduri nespuse, gânduri spuse, gânduri apuse… într-o odaie atât de a noastră, încât fără noi e goala ca o mânastire arsă.
Palmele noastre se ating, sufletele noastre se mângâie, sărutarile noastre se ineacă în infinit odată cu stelele ce nu mai cad fiindcă nimeni nu ştie ca ne-am ascuns în acest spaţiu atât de rotund, încât cercul pare o biată figură geometrică neterminată…
Sangele tău îmi inundă inima… Gândurile tale Îmi bat sub frunte…… Cu ochii tăi privesc dimineţile răsărind odată cu primul cuvânt de dragoste. Cu degetele tale pipăi roua amurgind pe trupul obosit de dor. Cu buzele tale sărut luceferi. Cu trupul tău mă simt pe mine – femeie. Cu numele tău scriu aceste râduri ca să rămână pentru serile cu ţemineu şi amintiri dintr-o adolescenţă târzie… Cu tine mă spăl pe mine de toate clipele netrăite, de toate visele nevisate până azi, când ai adus cu tine cel mai de preţ dar… un trandafir nins cu adevărul dureros de alb al sufletului tău – puritatea unui alt început… Noi!
TREC ZILELE...
Trec zilelele ca nişte pete de culoare şi le uităm în prea multele nuanţe de gri-murdar...
Trec zilele şi spoim cu soare vagi încercări de a fi fericiţi.
Fericirea, ca un veşnic semn de întrebare... fără răspuns...
Parcă ar fi un extemporal la care încercăm să copiem.. Pe cine? Pe noi înşine ... înşelându-ne în van că ştim ce e timpul, ce e adevărul şi ce e minciuna...
Dar, dacă, dintr-o pura întâmplare, vom afla, în sfârşit, ce este IUBIREA, vom putea „adormi” liniştiţi... pentru scurtă vreme... Apoi, o vom lua IUBIREA de la capăt...
TEAMA
Mi-e teamă de zi… Mi-e teamă de noaptea Care va veni Fără tine... Fără noi... Fără taina din pomii Înfloriţi...
Mi-e teamă De sâmburii închişi În merele Mult prea coapte...
Mi-e teama de tot Ce nu poate fi atins… De tot ce nu poate fi mirosit... De tot ce nu doare ... De tot Ce nu urlă De iubire Şi de Dor...
Mi-e teamă... De NOI, Cei care ne căutam Pe atâtea cărări neţtiute Şi nescrise încă...
Atinge-mă cu visul tău Să te recunosc, Să ştiu că încă Mai eşti acolo...!
Atinge-mă cu ochii tăi Să aflu culoarea zorilor Care de atâta timp nu mai au Parfumul De altădată...
Mă doare Absenţa ta Ca şi cum nu ai fi trecut Pe aici decât Pentru O viaţă...
Mă doare tot ce Nu are numele tău. Mă doare tot ce Nu are gustul tău... Mă doare tot ce eşti tu... Mă dori tu, Tot...
Umbra ta, Culoarea ochilor tăi, Buzele tale, Gesturile tale Întoarse din timp Spre mine, Respiraţia Pe care nu ţi-o mai simt...
Mă doare omul din tine, Cel la care nu pot Să ajung, Cel pe care îl aştept Încă de la naştere...
Mă doare fiecare clipă În care Visez Fără tine… Fiecare zi Care trece Fără ca tu să vezi Privirea mea…
Mă doare tot ce vreau Şi tot Ce nu am... Mă doare aşteptarea... Mult prea chinuitoare...
TĂCERE SONORĂ
Universul s-a Închis În jurul tău într-un cerc concentric în care tăcerea devine sonoră...
Sunt prelungirea degetelor tale. Sunt prelungirea gândurilor şi sărutărilor tale...
Sunt o picatură de cer oglindită în ochii tăi.
Sunt cuvântul care tace.
Sunt vântul care trece prin mireasma simţurilor.
Sunt parfumul altor vremi întoarse spre tine.
Universul s-a închis în jurul tău într-un cerc la fel de concentric ca cerul meu încât ziua devine noapte aşteptându-ne în poartă cu buchete de maci roşii de dragoste.
TE AŞTEPT
Ochii mei sunt plini de chipul tău. Trupul meu e plin de sărutările tale. Mâinile mele te caută. Gura mea te cerşeşte...
Unde eşti să îmi simţi sufletul vibrând de caldura gândurilor? Unde eşti să îmi cânţi cântece de leagăn seara? Unde eşti să aprinzi candela iubirii? Unde eşti să simţi că dragostea mea nu e foc de artificii?
Unde eşti?
Te aştept ca pe un liman de tăcere, ca pe o oază de linişte , ca pe un ocean de vorbe nespuse înca...
Te aştept până la asfinţitul nopţilor şi ivirea zorilor...
Te aştept ca pe o pasăre călătoare care să-şi lase aripa deasupra mea în zborul ei blând... Te aştept... Te aştept...
-------------------------------------------
prof. Angelica Herac - Centrul Judetean de Cultura Traditionala Caras-Severin-Resita
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proza si teatru | Jurnalistica | Poezie | Economie | Cultura | In limbi straine | Comentarii | Actualitatea germana | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia. Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei. |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|