|
|
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Dumitru HURUBĂ Grafica de Roca
Dumitru HURUBĂ. Scriitor, poet şi umorist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.S-a născut la 26 octombrie 1944, în localitatea Subcetate-Mureş, judeţul Harghita. În prezent este stabilit în oraşul Deva. Debut în presă: mai 1967, în ziarul „Steaua Roşie” din Târgu-Mureş. Debut în presa literară: iunie 1977, în revista „Vatra” din Târgu-Mureş, cu proză scurtă.
Colaborări la revistele: „Ateneu” (Bacău), „Luceafărul” şi „România literară” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Ardealul literar”, „Arhipelag” şi „Semne” (Deva), „Vatra” (Târgu-Mureş), „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Transilvania” (Sibiu), „Orient latin” şi „Orizont” (Timişoara). Colaborări la reviste de umor: Moftul român, Urzica, Şopârla (Bucureşti), redactor la revista Râsu’ lumii (990-1991, Deva).
Colaborări la TVR Cluj, DEVASAT Deva, ONE Tv-Deva, Radio Cluj, Radio Timişoara, Radio Bucureşti (Programul 1).
Tatăl nostru care eşti în ceruri Mai vezi şi de-ale noastre adevăruri? Mai aruncă-ţi ochii, Doamne, către noi Şi vezi-ne-adâncirea în nevoi...
Că-n ţara asta sfântă şi bogată Un monstru ne mănâncă şi ne gată Şi n-are şapte capete, ci mii Şi zvântă tot: femei, bărbaţi, copii...
Părinte bun, de-atâta libertate, Hoţia se numeşte azi dreptate; Iar de la Răsărit pân-la Apus Se vede, peste tot, că josu-i sus;
De pomenim de strămoşească glie, E-un fel de ceauşistă blasfemie; Sau poate că există-al Tău acord Să fie vraişte din Sud în Nord ?
Că-a fi nedrept nu-i astăzi vreo scofală Când Nimenea-i mândrie naţională; Dar poate ne-nţelegi şi-o să deochi Aceste râme slute şi cu ochi;
De-auzi, Părinte, slove din Psaltire, Să ştii că-i de la cozi, la cimitire, Că nu mai este-un unic "drag" partid, Dar genocidul e mai genocid;
Mai cată-n MARELE REGISTRU,-n file, Să afli, Doamne, că ne mor cu zile Părinţii noştri dragi, tot mai sărmani, Cu ruşinoase pensii de doi bani;
Tatăl nostru, mai întoarce-ţi faţa Să vezi la noi că-i noapte dimineaţa; Să vezi că nu doar junii sunt corupţi, Ci-armate-ntregi cu care să Te lupţi;
De fură unul azi o barabulă, Stă vreme-ndelungată în celulă, Pe când escrocii mari veniţi în flux Îşi duc viaţa în desfrâu şi lux;
Se înmulţesc ca iepurii golanii Şi-s tot mai pământii ţăranii; Sunt ultimii pe care-i mai avem Şi nu-i vom mai avea când o să-i vrem;
Tatăl nostru – înţeleptul, bunul –, Mai trăsneşte, Doamne, câte unul Dintre-acei ce sângele ni-l sug În schimbul unui prezumtiv belşug;
Mai vezi ce se întâmplă cu corupţii, Şi numără, că se-nmulţiră rupţii... Bătrânii spun că-i lumea cea de-apoi, Iar pregătirea de SFÂRŞIT e-n toi;
Ne vezi cum coborâm din lipsă-n lipsă Şi vieţuim ca-ntr-o Apocalipsă? Suntem jucaţi precum la pronosport, Iar trupul ţării e aproape mort...
Nimicurile, demagogic, urcă Şi ţara, prin ce zic şi fac, o spurcă; Că, iartă-mă, dar mă întreb cum faci De-avem pe cap atâţia tolomaci?
Şi-auzi-i cât de patriotic latră Din Dobrogea-n Ţara de Piatră, Din Dorohoi în Caraş-Severin Acoperind pământul cu venin...
Tatăl nostru – cei de prin canale, Sunt tot progenituri de ale Tale! Şi, viermuindu-şi viaţa sub pământ, Mai pot avea în lume ceva sfânt?
Şi toată lumea asta, tot mai tristă Mândrindu-se cu stirpea burebistă, Când unii-şi duc viaţa-n roz şi mov, Mai poate raţiona ca dreptul Iov?
Se clatină credinţa, mor speranţe, Căci nimeni nu mai crede în instanţe; Că Te întreb: mai au ei ceva sfânt? Măcar în cer, nu-aicea pe pământ...
tatăl nostru care eşti în ceruri, Trimite-ne un regiment de cleruri, Şi echipează-l, Doamne, şi cu calm, Dar pune-i în sacoşe şi napalm...
Că pe la noi se cam îngroaşe ciorba De când mai-marii ne tot duc cu vorba… Şi-i bine, Luminate, să cunoşti, Că toţi ne cred înapoiaţi şi proşti.
De-o vreme toţi escrocii dau năvală Şi-şi spun compatrioţi cu mare fală; Toţi hămesiţii sunt investitori, Dar fură cu-n avânt de te-nfiori!
Ne-au invadat termitele bipede Şi-n urmă-le nimic nu se mai vede; La noi doar veneticii sunt deştepţi – Românii-s nişte primitivi inepţi…
Nici n-am făcut şi nici nu facem bine Ca jaful cu hoţia să se-mbine… „Să radem tot” – aşa au decretat, Apoi vom trece şi la numărat;
Stăpâne, dacă vrei, dă o poruncă Să nu se mai trăiască fără muncă! Să nu trăiască, unii, fastuos, Doar pentru că intrarea li-e prin dos…
Iar când vorbesc de dragoste de ţară Să nu le sune glasul a ocară! Căci binele de-aicea şi l-au supt, Puţin pe faţă, mult pe dedesubt.
Că-aici nelegiuirea e majoră, Iar Biblia o zicere minoră; Şi toate au un singur înţeles, Numit pe româneşte INTERES.
Mai urmăreşte, Sfinte, fariseii, Căci, cei cu chip de oi nu-s mieluşeii, Ci inşi în haite de sălbăticiuni, Ce-şi latră demnitatea prin minciuni;
Mai angajează-apoi şi nişte îngeri Să ne mai păzească de înfrângeri; Şi mai tratează chiar cu Belzebut Să-i mai îndoaie pe escroci sub cnut...
Căci toate-n ţară au luat-o razna, De când tot cei puţinii ne iau hazna! Şi-auzi-i, Doamne, cât sunt de morali, Când spun că-n ţară toţi suntem egali!
Egali în ce? În vile şi podoabe Cu viaţa amărâtă din cocioabe? Căci, mai aruncă-Ţi ochii către noiSă vezi cum mergem înainte spre-napoi; Avem Bugete de-austeritateDar cei puţinii-şi construiesc palate;Apreciază, Doamne-al lor efort, Dar dă-le către Iad un paşaport
Trăim şi-acum ca-n vremea comunistă, Că porcii îi tăiem tot de pe listă… Deci, cum a zis Poetul: “Toate-s praf”, Doar că acum ar spune: “Totu-i jaf!”
Dumitru HURUBĂ Deva 1 Decembrie, 2007 -------------------------------------------------------------
Dumitru HURUBĂ. Scriitor, poet şi umorist român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.S-a născut la 26 octombrie 1944, în localitatea Subcetate-Mureş, judeţul Harghita. În prezent este stabilit în oraşul Deva. Debut în presă: mai 1967, în ziarul „Steaua Roşie” din Târgu-Mureş. Debut în presa literară: iunie 1977, în revista „Vatra” din Târgu-Mureş, cu proză scurtă.
Colaborări la revistele: „Ateneu” (Bacău), „Luceafărul” şi „România literară” (Bucureşti), „Tribuna” (Cluj), „Ardealul literar”, „Arhipelag” şi „Semne” (Deva), „Vatra” (Târgu-Mureş), „Al cincilea anotimp” (Oradea), „Transilvania” (Sibiu), „Orient latin” şi „Orizont” (Timişoara). Colaborări la reviste de umor: Moftul român, Urzica, Şopârla (Bucureşti), redactor la revista Râsu’ lumii (990-1991, Deva).
Colaborări la TVR Cluj, DEVASAT Deva, ONE Tv-Deva, Radio Cluj, Radio Timişoara, Radio Bucureşti (Programul 1).
|
|
|
Pagina de front | Istorie | Proză şi teatru | Jurnalistică | Poezie | Economie | Cultură | În limbi străine | Comentarii | Actualitatea germană | Comunicate şi apeluri |
|
|
Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >> |
|
|
AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.
Editor, conceptia paginilor,
tehnoredactarea Revistei Agero :
Lucian
Hetco Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)
|
