Dor de ducă

Mă-ntorc īn neant ,
De-acolo de unde am venit,
La cerul īnstelat
Ce-atāt de mult l-am iubit...
Departe de mine
Tot ce-i lumesc,

e pamāntean.

Şi vidul mă-nghite
Nimic nu pare-a fi uman...
Nimeni nu mă strigă
Inapoi nu mă cheamă

O singura fiinţă ar fi putut s-o facă
Insa ea-i departe...

In ţara īn care cocoşii nu cāntă
Unde cāinii nu latră,
Pe tarāmul blestemat
De poveste...
Nu vrea şi nu poate să strige
Căci nu mai e cea de-acum un an!

Nimic nu mă mai cheamă...

Se scutură florile teiului
Inflorit devreme, lasānd īn urma lor
Umbre mari...

Zbor

Prima lectie de zbor
Am luat-o pe o frānghie
Intinsă mai sus de abis
Mai jos de vis...

Neīndurător de dură
Fusese cremenea
pe care ajuns-am ...
ce m-a legat sa nu o uit...

E masa tacerii īntinsă
Peste oameni şi peste păreri.
E poarta sărutului īnchisă
Pentru zburători,
Cei tineri flăcăi
De idei inaripaţi

Visānd să devină bărbaţi...
 

Te port īn mine ascuns atīt de bine

Că nici o vamă din lume nu te poate gasi...
Oricine poate oricāt timp irosi.

Te-am ascuns atīt de bine,
Că nici eu nu te pot īntotdeauna găsi...

Te aveam cāndva īn mărime naturală
Si pe atunci visam la o viaţă normală.
Acum duc o viaţă "normală"
Şi te visez īn mărime naturală...

De cānd ai plecat, am ştiut
Că nu te mai pot pierde...
Imi pare rau că n-am recunoscut,
Dar nu tot ce auzi, se vede...

Sunt mai singură ca o pustnică
Si numar anii pānă voi fi bunică...
Atunci voi putea povesti la nepoţi
Că dragostea adevărată

are neaşteptate porţi...
 

Interferenţe

Umbra trecutului se luptăa
Cu lumina viitorului
realizānd mereu prezentul
la suprafaţa de contact...

Cānd vāntul sorţii bate
corabia vieţii īl urmeaza
In portul destinului
de mult uitat...
 

Intrigi

Ieri a venit la mine un şarpe
In chip de noapte şi de şoapte
Bārfitor amăgitor
Părea atoate-ştiutor ...
In zeflemea rādea
Şi de mine nu-i păsa
Pānă cānd l-am fluierat
Si atunci s-a speriat.
Şi a plecat departe
Imprăştiind şoapte
Īn noapte...

Oaza visurilor mele

Tu esti fāntāna mult dorită,

gasită
Dupa amar de drum īn deşert...
Tu esti răsplata atātor ani de aşteptare,
Oaza mea cu apă buna şi flori...
 

Dar dupa ce-am băut -m-ai alungat,
Ai aruncat cu pietre şi m-ai rănit...
Tu esti pedeapsa mea cea grea
Si īncercarea zădărniciei...

Esti cel care mă cheamă cu o mānă
Şi mă alungă cu cealaltă.

Esti crucea şi răscrucea mea
Glasul care mă īndeamnă din adāncuri.
Jocurile īnsă sunt de mult făcute.

Şi n-a mai rămas un loc la masă,
Furtuna ma ia şi mă duce acasă
Unde gheaţă ma aşteaptă

pe casă...