Colocviu despre artă
Omul există mai mult
ca interiorizare
a exteriorizării sale.
Al şaselea simţ îi
este poezia.
Arta este o fiinţă în
sine,
care dă formă
subiectivă obiectivului.
Nimic nu e perfect,
nimic nu e absolut!
DISTIHUL PARADOXIST
Distihul paradoxist
este on poem in care al doilea vers il contrazice pe primul,
dar impreuna formeaza un tot unitar definind (or facand
legatura cu) titlul.
Iata cateva exemple:
S P I R I T U A L
Îmbătrâneşte
Dar rămâne
mereu tânăr
M E T A M O R F O Z
Ă
Din omida
'ceea urâtă
Ce frumos
fluture iese!
S
F A T
Tu când vorbeşti
Să
taci
A
V O R T A T
Mort
Înainte de-a
se naşte
P
E D R A C U !
Când nu-l cauţi
Atunci îl găseşti
C
O M P E T I
Ţ I E !
Alergi de
unul singur
Şi te clasezi pe locul doi!
A
R T I S T U L U I :
După
glorie
Vine declinul
N
E U T R O S O F I E ( T R I - A L E C T I C
Ă I )
Nu-l combat
pe Hegel
Dar am o părere
diferită
de-a lui
A
N T I - T A L E N T
Pictezi
foarte frumos
Figuri urâte
N
E C O N F O R M I S T
Încadrat
La
neîncadrabili
L
A M O D
Ă
Nici nu-ţi
şede
Aşa
cum îţi
stă
A
U T O A P
Ă R A R E
Dacă
nu te omor eu
Mă
omori tu
C R E A
Ţ I E
Starea de
Nestare
T O L O M A C
Gândeşte
cu creierul
Din pantaloni
N A S O L
Îi dă
peste nas
Mocsului
N E P O T R I V I R E
Aşa
este
Că
nu-i aşa?
G Â N D
Spirit
înaripat,
Deşi
n'are aripi
I N A C O M O D A T
Neadaptat la
Adaptabil
I M P R E V I Z I B I
L
Te aştepţi
La cine nu
te-aştepţi
C E R C V I C I O
S ( I I )
Un infinit
Totuşi
finit
R E V E R S U L M E
D A L I E I
Vrei să
faci un bine
Şi te-alegi cu rău
D E F I C I E N
Ţ
Ă - lege a paradoxismului
Nimic nu e
perfect,
Nici chiar
perfectul
M
U L T I P L I C I T A T E
Unicele
chestiuni
Sunt cele
neunice
S U B I E C T I V I T
A T E
Absolutul
Este relativ
AMNEZIE
Uitarea
Care nu se
uită
P R E L U N G I R E
Care, dacă
se termină,
Nu se mai
termină |
Balada lui Ermizeu
printre nori, mulţime fuzzy,
într-un spaţiu banach greu
cu-axiome inductive
înfiinţa un ermizeu
aninând pe o spirală
curbă gradientul trei
fără masă ci vâscoasă-n
teoremi şi ptolemei
semiaxe împietrinde
şi-un nucleu amfioxus
cu figuri endomorfiste
la marginea lui isus
înfiinţa un ermizeu
apollon al lumii rege
printr-un tensor corifeu
şi-o comutativă lege
când un grupoid sporadic
rău şi unimodular
conspira să deturneze
formula lui hadamard
atacând în serii taylor
la distanţă hausdorff
lovind cu anamorfoze
poliedrul holomorf
elemente din cetate
cu un singur logaritm
ridicară-n perimetru
teoria lui guldin
ca torsor de apărare
ecuaţie laplace
şi închidere convexă
în careu magic lucas
tulburat prin cuadratură
circumscris de furie
dezvoltând în baza p
analiza fourrier
ermizeu bătrânul sinus
arzând ca un gând dual
în mecanica hamilton
cu spectrum rezidual
din asediul loxodromic
scoase inversorul hart
şi-ntr-o geometrie riemann
puse punctul lui brocard
pe fascicolul de drepte
nomograme şi vectori
rezolvând o ipoteză
în materii de functori
topologică strânsoare
forţa dintre 'nalt şi vulg
la un cer foarte concentric
printr-o regulă sarrus
Bătrâneţe fără tinereţe
În fine, a venit şi timpul lui:
lapoviţă şi ninsoare!
vreme păcătoasă ca o curvă.
Ehei, unde a fost viaţa lui?
Până la zece ani viaţa a fost o copilărie
apoi ceasul a mers la întâmplare –
pe unde a apucat
ziua de azi se repetă absurd.
azi a fost ieri,
azi a fost alaltăieri,
azi va fi mâine, poimâine
Planeta se învârteşte in gol.
Planeta se învârteşte degeaba
planeta nu se mai învârteşte
pentru bărbatul
care sufocat îşi deschide la gât
artera de sânge
Această cealaltă lume
ce nu s-a născut astăzi moare
S-au construit necropole moderne,
cavouri nucleare
cu protoni, cu neutroni.
E vremea de murit.
Viaţa nu-i obligatorie
Ieri am plâns până
la subsuori,
AM AJUNS un bătrân înspre inimă
( boala este că NU AM AJUNS la mine )
Ciorile pe gard îmi înconjoară viaţa
Eu am impresia că nu trăiesc.
Dar, poate că lumea aceasta
este cealaltă
Ea şi el
Ea: singurica singurea
pasarica pasarea
El: singuric si singurel
pasaric si pasarel
Ea canta des, el descanta
Ea era-n adolescenta, iar el in convalescenta
Ea: singurica singurea
pasarica pasarea
El: singuric si singurel
pasaric si pasarel
Variaţiuni pe o coardă sensibilă
"Fata mare, fii cuminte
"Ca te Kunta Kinte.
La-nceput era vioara
Si-a plecat pe la acel.
La-nceput era vioara
Si-a ramas violoncel.
Iubirea sa si-o faca publica
Un himeneu ea publica
Intr-o gradina publica
"Fata mica, fii cuminte
"Pleaca domnu' Kunta Kinte.
|