Herculane, locul unde zbucnesc apele tinereţii veşnice

Elena Rodica Lupu

Impresii si pareri personale in FORUM

Am ajuns pe meleagurile bănăţene, pe valea Cernei şi trenul opreşte la Băile Herculane, una din cele mai renumite staţiuni balneoclimaice din ţară, cu bogate izvoare sulfuroase termale, radioactive, cunoscute şi folositoare. Staţiunea balenară (Spa) clasic europeană este o staţiune balneară antică, descoperită de romani la fel ca staţiunile Călimăneşti-Căciulata, iar Napoleon III obişnuia să se aprovizioneze cu ape minerale din acestă staţiune. Băile Herculane - Hercules Spa a primit numele de la legenda romană a lui Hercule care şi-a vindecat rănile provocate de Hydra prin băi în ape minerale.

România este foarte bogată în resurse minerale: ape termale, ape sulfuroase sau sărate, nămolul natural. Minele de sare, ozonul imbogăţit al aerului montan sunt alţi factori de vindecare. În România se află o treime din izvoarele termale şi minerale din Europa. Efectul vindecător al acestor izvoare a fost dovedit şi acest lucru face aceste staţiuni aşa de populare. Cel mai revoluţionar program balnear din lume este revendicat de România. Inelul verde este aria de lacuri şi parcuri publice situat la nord de Bucureşti.

Cea mai veche staţiune balneoclimaterică din ţara noastră, Băile Herculane, este situată pe râul Cerna, aproape de ieşirea acestuia din valea îngustă mărginită de Munţii Mehedinţi, la est, şi Munţii Cernei, la vest. Situată la jumătatea distanţei dintre Craiova şi Timişoara, staţiunea Băile Herculane se află pe aceeaşi paralelă cu Veneţia şi Nisa, două dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei. Apele termale din Băile Herculane sunt cunoscute de mai bine de 2000 de ani, romanii construind aici numeroase terme, astfel împărţite încât să dispună de spaţii pentru fiecare etapă a balneaţiei. Primele analize ale apelor termale au fost efectuate în anul 1773 de către medicul vienez Johan Nepomus Crantz, staţiunea Băile Herculane fiind, în prezent, recomandată în afecţiunile reumatismale, post reumatice, digestive, neurologice periferice şi nu numai.

De mii şi mii de ani apele continuă să intre în contact cu aburii supraîncinşi din profunzime şi să iasă încălzite şi mineralizate în peştera de la Despicătura, metamorfozate în ape vii, în ape tămăduitoare. Se spune că aici fără să ştie s-ar fi scăldat cândva prinzând puteri miraculoase, un om şi un şarpe. Plecat pe urmele fiarei, Iovan Iorgovan, eroul basmului de la izvoarele Cernei, a descătuşat luminătorii cereşti închişi de balaurul cu şapte capete în inima muntelui. Drept recunoştinţă, spun legendele, locuitorii de pe aceste meleaguri mai jos de confluenţa Cernei cu pârâul Belareca, la Topleţ, i-au săpat eroului metamorfozat în Hercules Iovio un chip uriaş. Aşa s-a născut basmul Cernei. La aproape cinci kilometri de Băile Herculane, la intrarea în localitatea Topleţ şoseaua este străjuită de o stâncă de aproape zece metri înălţime, declarată monument al naturii, curios sculptată de vânturi şi ploi, numită de localnici „Sfinxul bănăţean”. Dominată de Masivul Domogled, privit dinspre Valea Cernei acesta pare impunător terminându-se printr-un perete abrupt. Substratul calcaros, care a permis formarea unui relief variat şi climatul blând, cu influenţe mediteraneene, oferă condiţii favorabile pentru animale şi plante. Peste opt sute de peşteri, în marea lor majoritate de mici dimensiuni apar în calcarele de pe valea Cernei.

Câteva dintre atracţiile unice ale acestei zone sunt: Peştera lui Şerban, lipsită de umiditate în interior, Peştera Mare, unde galeriile şi sălile totalizează 135 de metri lungime şi 96 de metri denivelări, cu stalagmite în formă de „teanc de farfurii” suprapuse, Grota cu Aburi sau Peştera Haiducilor. Şi dacă într-adevăr vrei să simţi splendoarea acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, nu ai decât să străbaţi câţiva kilometri pe malul Cernei şi vei descoperi, nu departe de oglinda apei, vestitele izvoare termale, unde toţi trecătorii, indiferent de condiţia socială, se opresc pentru a face o baie în aceste ape miraculoase. Localnicii, oameni gospodari, au amenajat aici ştranduri alimentate cu apă termală, amplasate într-un cadru mirific, străjuite, de-o parte, de coasta abruptă a muntelui şi, de cealaltă parte, de apa învolburată a râului. Unii turişti aleg să-şi instaleze corturile în vecinătatea acestor izvoare, - Şapte izvoare - , alţii preferă să locuiască la hotelurile din staţiune. Hotelul Minerva are acum o înfăţişare nouă, fiind singurul din staţiune unde camerele sunt dotate cu instalaţii de aer condiţionat şi unde ospitalitatea bănăţeană este la ea acasă.

Este suficient să solicitaţi un anumit serviciu şi gazdele vor face tot ce le stă în putinţă pentru a vă îndeplini solicitările. Tot ceea ce şi-au dorit aceşti oameni este să transforme o staţiune destinată, în primul rând, celor de vârsta a treia într-una modernă, în care, indiferent de vârstă, să poţi petrece un sejur de neuitat. Vă stau la dispoziţie, restaurantul spaţios, unde se pot organiza banchete, mese festive, reuniuni, sala polivalentă, barul de zi şi de noapte, cu program artistic şi, nu în ultimul rând baza de tratament care, pe lângă cabinetele pentru tratarea diverselor afecţiuni, dispune de piscină şi saună, fiind ideale pentru relaxare fizică şi psihică.

În fiecare an, în luna iulie, are loc la Băile Hercullane, „Festivalul Hercule”. Trei zile de folclor cu interpreţi care vin aici din toate colţurile pământului. Cântec, joc şi voie bună, trei zile de adevărată sărbătoare am petrecut aici unde locuieşte prietena mea Minerva, care a fost zeci de ani casieră la Agenţia de voiaj. Izvoarele termale, aceste băi sunt cunoscute sub numele:„Apele tinereţii veşnice a organismului”, care întreţin ţesutul conjunctiv. Sulful reprezintă ceva deosebit pentru corpul omenesc, pentru tinereţea noastră. Dacă romanii au venit aici acum 2000 de ani fără tren, fără avion, fără fax, noi avem obligaţia de a ne preocupa de aceste băi din Herculane, care sunt un adevărat miracol.

Fragment din “Vacanţe, vacanţe…Românie plai de dor”

Elena Rodica Lupu

Redactia Agero nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, in concordanta cu legea presei germane.

Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discutii al Agero se face în virtutea libertatii la opinie si expresie a acesteia.

Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redactiei.

AGERO Stuttgart® - Deutsch-Rumänischer Verein e.V. Stuttgart.

Editor, conceptia paginilor, tehnoredactarea Revistei Agero : Lucian Hetco [ Impressum ]

Colectivul de redactie: Lucian Hetco (Germania) , George Roca (Australia), Melania Cuc (Romania, Canada)