|
JOCUL
de Loredana A.Ştirbu
Impresii si pareri personale in FORUM
Cīndva eu, Zhouang Zi, visam că sīnt un fluture care zboară īn
rotogoale şi mă simţeam fericit; nu ştiam că sīnt Zhou. Deodată m-am
trezit şi am fost eu īnsumi adevaratul Zhou. Şi n-am mai ştiut dacă sīnt
Zhou care visează că e fluture sau un fluture care visează că e Zhou.
Regina īşi aranjă inelul pe deget, o deranja cānd safirul īncrustat īn
veriga de aur se răsucea īn jos, apoi cu o mişcare delicată mută unul
din pioni.
Tabla de şah aflată īn faţa ei pe o măsuţă din lemn de sicomor părea una
obişnuită, īnsă la o examinare mai atentă realizai ca lucrurile nu stau
deloc aşa. Nu existau două figurine identice. Piesele pareau făcute din
ceară, sculptate cu mare delicateţe redānd trasăturile foarte fine ale
personajelor. De exemplu; pionul pe care regina īl muta-se reprezenta un
omuleţ burtos īmbrăcat īntr-un costum de tergal şifonat. Pionul pe care
īl mută regele īnfăţişa un bărbat īnalt subnutrit cu o mustăcioară īn
furculiţă.
Regele era īncīntat. Ştia īnsă din proprie experienţă că nu se putea
culca pe laurii gloriei deoarece consoarta lui era un adversar de temut.
I se făcu sete. Schiţă un gest şi servitorul atent la dorinţele
stăpīnului său se apropie umil aducīnd carafa cu vin. Gālgāitul
lichidului aromat īn pahar era o melodie foarte plăcută pentru auzul
delicat al suveranului.
Ridică paharul īn faţa ochilor şi īi admiră culoarea la lumina unei
lumānări. Īşi plimbă paharul pe la nas īntr-o mişcare circulară.
Satisfăcut sorbi uşor apoi plescăi zgomotos. Uite ăsta era un vin
excelent. Īţi incita simţurile şi apoi le copleşea pe rānd. Īntāi
mirosul, apoi gustul şi apoi inima.
Regina se gāndea.Trebuia să fie atentă. Augustul ei soţ era şiret şi
inventiv. Ştia să profite de orice greşeală. Mută un alt pion. Figurina
reprezenta un bărbat īmbrăcat īntr-o pijama cadrilată, īncălţat cu nişte
şlapi negri cu dungi fosforescente.
Orologiul bătu ora 1. Jocul se terminase pentru moment. Māine vor juca
din nou ...... un alt joc.
*
Era ora 1 noaptea şi erau deja la a şaptea partidă. Amāndoi erau
īmpătimiţi de şah. Nea Mircea conducea de data asta şi era vizibil
īncāntat. Prietenul lui Andrei se gāndea. Era rāndul lui. Să mute
nebunul sau calul? Piesele din lemn lăcuit nu īl puteau sfătui.Oricum
situaţia actuală nu īl avantaja.Trebuia să recunoscă īn sinea lui că de
data asta Mircea a fost mai bun.
-Asta e ultima partidă. Māine mergem cu femeile prin staţiune. Le-am
promis.
-Bine. Asta e! oftă Andrei. Azi nu am prea avut inspiraţie. Ai cāştigat
şi partida asta, hai să mergem la culcare.
-Pe mīine. Noapte bună.
-Noapte bună.
Andrei se ridică şi cu tabla de şah sub braţ porni tārāindu-şi şlapii
negrii cu dungi fosforescente.
Loredana A.Ştirbu
|
