PARODIE ÎN ROMGLEZĂ

Johnny, when erai copil
Duceai caprele la hill
Dar amu când eşti playboy
Don’t remember plai cu boi.
Te îmbraci cam indecent
Cu haine de second hand
Iar „noroc” când e să dai
Nu ştii only „ceau” şi „hi”.
How do you do, te-ntreab-o cow
Tu raspunzi: “Duiu hau-hau”
Ţi-ai schimbat numele în John,
Dar ţăranii-ţi spun tot Ion!
Într-o nară porţi belciug
Ca şi taurul la plug,
În sprânceană-ai trei cercei
Cumpărati pe dolărei
De la Chivu de la colţ,
Sută la sută gablonţ!
Heavy metal, ce să zic?
Ţi-ai pus rings şi-n buric.
Macho-man Johnica-maichii
Ţi-ai făcut frizură spiky
Semănând cu un arici
Dai din bici şi face plici!
Piele groasă pe obraz
De opt zile eşti neras
Ca Silvestru lu’ Stalone
În filmul cu Sharon Stone.
Porţi blue jeans c-aşa e moda
Şi bei numa’ whisky and soda
Pe pensia lu’ bătrâna...
La muncă, nu la-ntins mâna!

PARODIE DE CRĂCIUN

Comunistul Moş Gerilă
De mult nu mai vine,
Toată lumea a sperat
C-o să fie bine!

Acum vine Moş Crăciun,
Aşteptat cu-adoare,
Însă de-oamenii săraci
Nici în cot nu-l doare!

Copilaşii mititei
Nu îl mai salută,
Fiindcă nu le dă nimic
Dacă n-au valută!

Dorindu-ţi o jucărea,
Te uiţi la vitrine
Ca şi Nastratin Hogea
Şi să plângi îţi vine!

Având ochii-nlăcrimaţi
De-atâta splendoare,
Stai în stradă necăjit
Şi simţi că te doare!

Unii ţipă ca e bine,
Alţi găsesc scuze,
Mulţi se uită la vitrine
Şi se ling pe buze!

Asta-o fi economia
Aia de piaţă?
Dacă-l văd pe Moş Crăciun
Îl arunc pe gheaţă!

ATHENÉE 1975

Hai la Athenée Palace
Unde nouă mult ne place!
Lumea bună-a capitalei
Vine să stea la taclale
Şi să tragă un vizichi,
Să îl vadă pe Patrichi,
Pe Pascu cu cascadorii
La masă cu trei prigorii
Îmbrăcate-n geci de scai
Dai un ban, poţi sa le ai!

Două paraşute slute,
Cu tarif de „şapte sute”
Nemâncate de o lună
Stau la masa cea mai bună!
Au amanţi, doi negrotei
Camera 303
Şi-un pârlit arăboi
De la 202.

Într-un colţ Nicolaescu
Bea cafea cu Albulescu.
Printre sticle şi ulcele
Pucă, Pâcă, Mălăiele,
Iar colea lângă-intrare
Bibanu şi Mălaimare!

Nicu şi cu doi jealaţi
Servesc varză cu cârnaţi
După ce-ai băut la bar
Opt sticle de Murfatlar!

Directoru’ Anastasiu
Se ceartă cu un chefliu
Explicându-i că nu-i place
Beţivi l-Athenée Palace
Care e puşi pe scandal
Şi-l trimite la spital
Să îşi facă un control
La cap şi la demisol...

Jos la barul cel de noapte
Intră numai cine poate
Trei străini, cinci bişnitari
Că e plata în dolari.
Cântă Virginica Ciuciu
La ţambal, neagră ca tuciu.
Ospătari cu epoleti
Şi mulţi boşi beţi-criţă-beţi.

Foaie verde ciumafai
Dai un ban, onoare ai,
C-aşa-i l’Athenée Palace
Unde nouă mult ne place!
 

GHIOCEI DE INTAI APRIL

Iubito, ţi-aş trimite-n dar
Toţi ghioceii care-apar
Şi florile de pe câmpii
Dar unde eşti, dece nu vii?

Tu spusu-mi-ai că vei veni
Aici la mine, într-o zi...
Şi eu crezut-am pe moment
Ca un naiv adolescent...

Simţit-am că mă-nşeli, şi-s trist,
Cu acel puriu hoţ de artist
Dar simt că nu eşti tu de vină,
Călca-l-ar o maşină!

Ei, dacă tu-ai binevoi
S-apari pe-acilea într-o zi
Eu generos ţi-aş oferi
Toată marfa din florării!

Dar pân-atunci, ce pot sa zic
Tac, tac şi-altceva nimic...
Căci florile dacă le vrei
Să vii la mandea să le iei!

Versuri alese, gând frumos,
Tot ce ţi-am scris, e serios.
Al dumitale, prea umil,
În ziua de întâi april.

EU ŞI RUŞII MEI

Motto: “Dacă-i dai nas lu’ Ivan
Ţi se urcă pe divan”

Oleg
a băut două sticle de vodkă
şi mi-a dat şi mi un pahar.

Igor
a băut o sticlă de vodkă
şi mi-a dat şi mie un pahar!

După ce am băut două pahare de vodkă
A venit rândul meu să fac cinste.
I-am oferit lui Igor un pahar de vodkă
şi mi-a spus că el bea numai cu sticla!
I-am oferit lui Oleg un pahar de vodkă
şi mi-a spus că el bea de la două sticle’n sus!
Le-am explicat că paharul e mai mic ca sticla,
dar parcă erau turci ruşii mei...
Nu ma înţelegeau de loc!

Supăraţi,
mi-au spus că nu sunt în stare
să-mi plătesc datoriile
şi au început să mă alerge cu tancul.

De prins, n-au putut să mă prindă
Deoarece ştiam dintr-o carte
că fuga-i sănătoasă!
Din neatenţie am călcat pe o mină
Şi buuum, am ajuns acolo sus…

Unul mic cu turban
le-a aruncat celor doi tanchişti,
o portocală de fier pe gaura turelei
şi astfel
am ajuns cu toţii în rai!
Eu şi ruşii mei!!

Nici Oleg,
nici Igor
nu ştiau să spună rugăciuni!
Aşa că,
Ăl cu barbă
I-a trimis disciplinar la subsol!

De atunci am devenit om liber!

LA DĂNUTZ LA SRL !

La Dănut la SeReLe
Foarte multă lume e !
Vin vedete şi… vedeţi
Politicieni isteţi,
Petre Roman, Dolănescu,
Şi Segiu Nicolaescu,
Fete mândre baletiste
Cântăreţi, artişti, artiste...
Personaje talentate
Sparg baloane, speriate!

Antonică Pasarelli
Găteşte precum Boccelli
Şi cântă frumos şi fin
Parc-ar fi Sanda Marin
Îndopându-ne cu orez
De-o s-ajungem toţi chinezi...

Dragă Dane,
Şapte dane,
De umor, nu de karate
Telefoane deşiuchiate,
şi pe sârmă cinci dănuţi
Aş vrea tare să nu uiţi
Că emisiunea ta
Ne descreţeşte fruntea
Chiar aici la antipozi
La bunici, părinţi şi plozi!

Te-aşteptăm cu nerabdare
Săptamâna viitoare!

PICTURĂ NAIVĂ

Trei ciobani,
un deal şi-o vale,
soare gaben - un dovleac,
turma s-a oprit la umbră
pe-o costişă, sub copac.
Jos, spre dreapta,
un gard de leţuri,
cinci găini şi un cocoş,
iar pe banca de la poartă
stă o babă şi un moş.
Un căţel lungit la soare
doarme, parcă-i leşinat,
cei trei nori din parte stângă
vin cu ploaie pe-nserat.
La fântâna prăpădită,
unde vitele se adapă
stă o capră costelivă
cu botul băgat în apă!
Mai spre dreapta
o semnătură,
parcă scrie, “I. Marin”,
pusă pe campia verde
lângă-o tufă de pelin!

REŞEDINŢA MČ CANDRIE

Prietenei mele, poeta
Luciana Stoicescu – Vaughan
autoexilată la High Desert în California

Reşedinţa mč candrie
E-n pustie,
Acolo îmi plâng de milă
Pe-o camilă
Şi-mi şterg ochii c-o pisică,
Că mi-e frică
De reptile!
De trei zile
Plâng întruna şi suspin
De necaz, de-atâta chin!
Ştiu că este în zadar
Ca să pot ajunge iar
Ca şi-acum treizeci de ani
Când iubeam pe sub castani
La şosea în Bucureşti,
Eu frumoasa din poveşti,
Şi-i ţineam pe toţi, spun drept,
La respect
Şi odat' pe săptămână
Doar un mic... pupic pe mână,
Să nu se-ncreadă, vezi bine,
Şi să poftească la mine.
Dar acum, ce-aţi vrea să fac?
Cozonac?
Am parte de pâine-amară
Chiar de-i vară
Şi căldură-ngrozitoare,
Rău mă doare
Colo-n piept la inimioară.
Uite-o cioară!
Ce pe cer îmi dă târcol...
Of ce viaţă, ce pârjol!
Ici în middle of nowhere
Sincer, nu mai am puteri
Ca să-ndur singurătate
Cât se poate.
Împart casa cu Monel,
Un căţel cu ochelari,
Bineînţeles de soare,
Ce dogoare!
Şi cu Miţi, o felină.
Sunt de vină
C-am fugit de un bărbat
Şi m-am autoexilat…
Sihăstrie
În pustie!
Dă-o-ncolo de iubire
‘mi ies din fire
Numai când îmi amintesc!
Şapte zile o să postesc
Şi am să-l rog pe Dumnezeu
Să-i dea şi lui ce am eu.

Spune-i Doamne ce să fac,
Sa mă-mpac,
Cu lumea şi cu natura
Cu incultura
cea prosteasca
Şi cu… partea bărbătească!

Fir-ar a naibii să fie
Îmi vărs focu-n poezie
Şi aştept să-mi pice-n poală
nu Păcală,
Ci vestitul Făt Frumos
Cel puternic şi vânjos
Să mă scape-ntr-un târziu
De necaz si de pustiu.