AnunţuriIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

Vă recomandăm

  

Colaboraţi la

Revista Agero >>

 

Premiul de Excelenţă

al Patrimoniului Românesc pe anul 2005 s-a acordat

 

 

Revistei Agero  si 

dl. Lucian Hetco

 

directorul ei, pentru acţiunea stralucită de adunare şi afirmare a efortului cultural al Românilor de Pretutindeni.

 

Asociatia Română pentru Patrimoniu

Bucureşti 2005

la 27 Septembrie 2005

 

Premii de Excelenţă

 

 

 

 

 Naşterea luminii

 Libertatea - un elixir

 Ţinutul santinelei ...

 Între noi... românii

 Radio România ia lecţii...

 Vechiul flagel, noua problemă

 Cameleonism ideologic...

 O poezie a armoniei si luminii

 Lecturile olfactive ale...

 Avem o Ligă, ce facem...

 Adevărul... o fundatură

 În grija lui Iulia Maniu

 Cotă unică de impozitare

 Pe frînghie la Gottschalk

 Poeme de religii diferite

 Interviu pe tema alegerilor

 Guvernul României ctitoreşte

 Preşedintele României o...

 Cui i-e frică de votare?

 Lumina ochilor de copii

 In Memoriam Petre Buzoianu

 Europenizarea Bucovinei

 

 Articolul săptămânii

 

 Totul despre Transnistria 

 

 Inedite

 

 Sărut cu gust de paprica

 Miss Diaspora 2004

 Ar putea să fie şi mai bine

 Jawohl...şi cam atît!

 Recitindu-l pe Pacepa

 Bal de modă  "9" la Stuttgart

 Icre negre „în eprubetă”

 Sportul memorării, un sport..

 Legea pentru sprijinul...

 Despre Luceafărul poeziei

 Sfaturi pentru şomeri, eros..

 Sunt româncă, trăiesc în..

 Roadele bogate ale unui...

 Simpozionul Românilor

 Răutatea te cocoşează

 Ceai cu bacşiş - un speolog..

 În memoria poetului de haiku..

 România ca străinătate

 

 Istoria aşa cum nu o stiaţi

 

 Cuvânt de folos despre...

 SOS românesc în Timoc

 Totul despre Transnistria

 Râzând, în frum spre rai

 Inaniţia de gradul trei

 Inţelepciunea şarpelui

 Securitate şi tehnologie

 

 Poezie - noutăţi

 

 Adela Adriana Moscu

 Cecilia Gabriela Feier

 Dudi Tăimanescu-Bălăiţă USA

 Pavel Farcău - Gestualitate

 Ion Tatomir

 Mihai Rădulescu

 Gheorghe Sârbu

 

 Manifestări culturale

  Reuniunea anuală a ARP

 

Revista AGERO ®

este un jurnal internet de cultură în limba română, primul de acest gen din Germania, fiind prima pagină de cultură şi informare în limba română din Germania, cu  câteva milioane de citiri.

 

Peste 10000 de citiri zilnice pe Agero în mai 2009. Revista Agero

este un titlu oficial protejat al NewAgero, Germania. Dacă aveţi contributiipublicabile: eseuri, proză, lirică, arta plastică, materiale istorice, reportaje, vă rugăm să luati legatura cu redacţia >>

 

Redacţia nu îsi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt răspunzatori autorii în conformitate cu legea presei germane!

 

Pentru informaţii detaliate vă rugam sa vizitaţi rubrica impressum >>>>

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Selecţie de articole TOP

"....creşterii limbii româneşti şi a patriei cinstire..." Iancu Văcărescu

 

 

    Românii în istoria universală

Istorie

„Un adevăr marchează întreaga istorie a omenirii. Evenimentele de oriunde şi de oricând reprezintă efecte ale unor cauze. Altfel nu se poate. Această realitate revine în actualitate astăzi, când, la exact 70 de ani de la izbucnirea conflagraţiei mondiale din 1939-1945, deci a celei mai grozave şi mai sângeroase confruntări militare din istorie, se manifestă intens factori şi tendinţe de-a răsturna ordinea lucrurilor. Problema numărul unu care s-a instalat în ... Dr. Mihai IACOBESCU >>

 

  Lucian HETCO - Determinismul moralei

Analize si comentarii. Mentalitatea politică obligă la o ceartă naţională

Mă întorc la atributele moralei pe care le-am abordat în recentul meu volum de eseuri şi interviuri „Criză şi morală”, în curs de apariţie la Editura „Kartha Graphica”, Ploieşti 2009 şi asupra căruia s-a revenit cu bunăvoinţă, pentru cititorul avizat, completându-se mesajul iniţial al cărţii (Dl. Corneliu Leu) cu un nou termen, acela de „meritocraţie“, pentru care adresez mulţumiri. Meritocraţia, un alt atribut al moralei, are ca fundament „meritele“ personale, sociale, economice, juridice şi în cele din urmă civice, însemnând evident recunoaşterea ... Lucian HETCO, Agero >>

 

  Evanghelia sinoptică

Revista Agero - Arhiva: Cultura. Motivaţie şi prolegomenă la o Evanghelie unificată. Religie

Material PDF complet spre download. Comentarii de la cititori

Domnul Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu, S-a întrupat în urmă cu 2000 de ani pentru a aduce omenirii, din partea Tatălui ceresc, Evanghelia, adică Vestea bună a mântuirii. Dar, întrucât Fiul lui Dumnezeu n-a lăsat nimic scris de mâna Sa, sarcina de a consemna Biografia terestră şi Învăţătura Fiului omului a rămas în grija oamenilor. Însă oamenii, în calitatea lor de fiinţe pământeşti, limitate, nu s-au priceput să facă dumnezeiasca lucrare cum se cuvine, consemnând Biografia şi Învăţătura Cuvântului întrupat în peste cincizeci de versiuni ... Nicolae KREIS >>

 

  Omul care scrie

Revista Agero - Arhiva: Cultură. „Cel ce se agită în om este Spiritul”

Eugen EvuEste omul interiorizat care suferă presiunea teribilă de a se exterioriza, însă altfel, pentru aleşii inimii lui, dintr-o virtualitate ideală. Omul care se încredinţează scrierii este manifest un simptom, sau o vocaţie apostolică, un daimon ce se simte benefic, dar poate eşua în malefie, în dezintegrare identitară, risca alienarea, paranoia sau chiar schizofrenezia.  Omul care scrie este de natură accentuat dedublată, iar lucrul îndelungat în acest sens, duce la ruptură a sinelui de sinea gemelară.  Omul care scrie este în două dimensiuni, echilibrul său interior fiind determinat de efortul permanent de re-calibrare ... Eugen EVU >>

 

  Portret naţional la minut

Revista Agero - Arhiva: Cultură.

Întrebarea despre “chichiţele” unui popor sau ale altuia a devenit un fel de obsesie universală, nu numai printre conaţionalii stabiliţi în străinătate. Căutăm cu înverşunare să concentrăm în doar câteva cuvinte “fluidul” animator de grupuri întregi de oameni care nu sunt ca noi. O explicaţie posibilă a acestei adevărate vânători de suflete ar fi, pe lângă doza noastră normală de curiozitate, năzuinţa ascunsă de a le “prinde spielul”, de a afla ce anume fac altfel cei care au o voce mai bine conturată în concertul naţiunilor lumii. Gabriela CĂLUŢIU-SONNENBERG, Spania >>

 

  Domnii scurte, dar însemnate din istoria românilor

Revista Agero - Arhiva: Istorie. Seria Agero: Domnitori români puţin cunoscuţi

Prof. Tiberiu CiobanuDAN I - Domn al Ţării Româneşti, din 1385 ( îşi începe domnia undeva între 1 ianuarie şi 31 august ) şi până în 23 septembrie 1386, Dan I a fost fiul lui Radu I Basarab (conducătorul statului românesc sud­carpatin între 1377­1385) şi al primei soţii a acestuia, doamna Ana. Deşi a avut una dintre cele mai scurte guvernări din istoria noastră, el poate fi considerat, totuşi, drept unul dintre cei mai însemnaţi domnitori români, atât datorită puternicei sale personalităţi cât şi a remarcabilelor lui realizări. Cu toate că nu a fost asociat la domnie de către părintele lui... Prof. Tiberiu CIOBANU >>

 

Portrete în fărâme

Revista Agero - Arhiva: Cultură. Cu o întâmpinare de George ROCA, redacţia Agero

Dr. Catalin GhitaÎn 1968, Eugčne Ionesco publica o stranie confesiune, redactată într-un stil abrupt şi fragmentar, pe care o intitula Journal en miettes. Era, în fond, o tentativă de autoanaliză realizată în exil, ce solicita însă lectorului un efort intelectual considerabil, menit a umple interstiţiile lăsate intenţionat descoperite în text. Mutatis mutandis, un demers înrudit cu acesta, însă bazat pe un material mult mai concret, din domeniul artelor plastice, îi aparţine tânărului şi înzestratului pictor român Romeo Niram (născut în Bucureşti, însă trăind şi lucrând actualmente la Lisabona).  Astfel, suita de patru lucrări pe care .. Cătălin GHIŢĂ >>

 

  Discipolul lui Corneliu BABA

Revista Agero - Arhiva: Cultură. Cu o întâmpinare de George ROCA, redacţia Agero

Eva DefesesRomeo Niram s-a născut la Bucureşti în 1974. Prima întalnire cu lumea picturii a avut-o în clasa a VIII-a când maestrul Corneliu Baba a ajuns, în căutare de talente, la ora sa de desen. A început să frecventeze atelierul maestrului, furişându-se dupa programul şcolar, în podul plin de pânze şi vopsele, spre îngrijorarea părinţilor săi. Îşi aduce aminte bine de „miracolul” la care a asistat o dată cu primul drum la atelier. Pe o pânza murdară, într-o atmosferă apăsatoare pentru un  ...  Eva DEFESES, Spania  >>

 

  Într-o noapte de fericire

Revista Agero - Arhiva: Cultură.

Loredana Tudor-TomescuCel mai greu lucru este să scrii de(spre) fericire. Rareori, când simţi că „lumea e a ta” sau că „l-ai prins pe Dumnezeu de un picior”, cum zice românul, cu atât umor, alegi să te apleci peste albul foii şi să-ţi pictezi simţirile-n cuvinte scrise, când alternativa „de-a o face lată” cu prietenii este, de sute, dacă nu de mii de ani, mult mai la-ndemână. Că este aşa, o probează tonele de scrieri mustind de tristeţe şi lacrimi, rupând cu greutatea lor balanţa care are în celălalt talger „note de(spre) fericire”. Sau poate că stau eu prost cu …Loredana TUDOR-TOMESCU >>

 

"România turistică" - sau cum pedalăm în gol pe bicicleta adusă din diasporă

Revista Agero - Arhiva: Analize şi comentarii. O tabletă pitorească

Cora Saurer ChioreanuCe cadou mai potrivit acum, în prag de Paşti, decât să duci în România o bicicletă? Nu mai ştiu să se producă acolo... Or mai fi, dar cei ce le fac se pitulesc, ca în bancul cu maşina de cusut „Cugir”... Cel puţin eu una nu am mai văzut de la acea Pegas, pe care o primisesem în dar la vârsta de  opt ani. Acum de Paşti, însă aşteptările nu pot rămâne în zadar, pentru că se preconizează aflux maxim de rude, părinţi şi prieteni care vin din afară să petreacă ... Cora SAURER- CHIOREANU, Elveţia >>

 

Integrarea spirituală a lumii în cetatea de sus

Revista Agero - Cultură.

Constantin StancuIntegrarea ca stare de trecere de la trecut spre viitor are tainele ei şi preţul ei. Presa, oamenii politici, specialiştii, băgătorii de seamă, poate chiar laşii au scris despre asta, pentru că integrarea europeană una politică, economică mai ales şi de natura jocului de putere, ne afectează pe toţi. Românii o ştiu, o simt, o trăiesc, rătăcesc poate prin deşert, acolo unde mana poate pica din cer ... Dar din punct de vedere spiritual integrarea are un preţ destul de mare asupra individului pus în faţa luării deciziilor importante pentru viaţa sa de român care merge pe jos prin univers, un român călător şi trecător ca mai ... Constantin STANCU >>

 

   Actriţa Rachel şi Nicolae Bălcescu

Revista Agero - Istorie. Masoni, agenţi englezi şi revoluţii

Dr. Titus FilipasLa 1848, Anglia instiga revoluţiile din Europa. „Flacăra” izbucnea din Sicilia, unde exista o puternică reţea de agenţi englezi, constituită pe vremea războaielor napoleoniene. Auzind ştirea despre începutul revoltei, marele politolog Alexis de Tocqueville anunţă colegii parlamentari în şedinţa din 29 ianuarie 1848 : "Cred că în clipa de faţă dormim pe un vulcan! Sînt profund încredinţat că aşa stau lucrurile!" Agenţii englezi stăpâneau, prin interpuşi, clădiri comerciale de interes public, aflând de exemplu în hoteluri ultimele zvonuri din şoaptele... Dr. Titus FILIPAŞ >>

 

  Evanghelia după Melania Cuc

Revista Agero - Cultură. Recenzie la romanul epistolar “Iisus din podul bisericii”, de M. Cuc

“Iisus din podul bisericii”, cartea din scrisori a doamnei Melania Cuc, este povestea lui Iisus cel care trăieşte alături de străbunicii,bunicii, părinţii, fraţii, şi de noi,  astăzi. Nu este în cer.. Nu este în ectenii. Nu este nici în Evanghelii. Este - ne spune titlul cărţii - în “podul bisericii”. Podul bisericii este locul unde se păstrează amintirile noastre comune. Locul în care alţii depun pentru noi, şi noi depunem pentru alţii, fapte de viaţă postume. Doar cărţile mai sunt, între aceste lumi, scrisori a căror hârtie se destramă când le descoperim  în podul bisericii - al cuvintelor noastre, şi sufletelor, clopot şi ţintirim. Dar Iisusul doamnei Melania Cuc nu este numai în podul bisericii. Pentru că în penultima scrisoare, din cele 13, “Duminică fără Iisus”...  Liviu-Florian JIANU >>

 

Utopia revoltei sau patimile după Cotruş

Revista Agero - Cultură.

Tudor NegoescuUrmărindu-i ultimele apariţii editoriale, am constatat că istoricul literar Ion Cristofor l-a devansat pe sensibilul poet cu acelaşi nume, cel care asimilase, încă din anii `80, elementul de rezistenţă al proiectului echinoxist: valoarea estetică. Mărturie în acest sens stau  volumele sale de poezie În odăile fulgerului (1982), Cina pe mare (1988) şi Marsyas (2003) sau Sărbătoare la ospiciu (2004), Casa cu un singur perete (2005). După ce "şi-a făcut încălzirea” cu lucrarea Aron Cotruş exilatul (1999), prefigurând solida monografie ce va urma, Ion Cristofor a extins sfera cercetărilor istorico-literare, publicând .... Tudor NEGOESCU  >>

 

Lume de mântuială

Revista Agero - Cultură. Fragment "Amândoi"

Ştefan Doru DăncuşIar Cronicarul, strângând între pleoape piatra cubică a remuşcărilor, pentru eventuala posteritate nota:

    PATRIA: miliţienii care-ţi bagă lanterna în ochi, invitându-te să-i urmezi, comportându-se astfel dintr-un simplu şi uman exces de zel. După ce ai părăsit compartimentul în care toţi oamenii urau regimul, au stins lumina, a făcut fiecare pe adormitul. Ştiai sigur că în sinea lor se gândesc la cuvintele tale: abia când te-au ridicat  şi-au dat seama că erai sincer (laşitatea, obligaţia restaurantelor de-a închide la ora 22.00). Ştefan Doru DĂNCUŞ >>

 

  Simbioze

Revista Agero - Cultură. Cu o întâmpinare de George Roca, redacţia Agero

Rares BarbulescuCiclul „Simbioze” al pictorului Romeo Niram propune o explorare eliberatoare a profunzimilor sufletului femeii, eternul feminin, surprins pe pânzele sale într-o atitudine intimă de transparenţă şi admiraţie proprie. Femeia se găseşte mereu în schimbare, uneori pare că se caută pe sine în labirintul vieţii, alteori ia forma unei flori, dar mereu într-un spirit de curiozitate erotică şi ludică. Trupurile feminine sunt reflexul plantelor, labirinturilor legendare, apelor albastre. Predomină însă metafora principală: femeia-floare, simbioza perfectă între carnea şi osul omenesc şi ţesutul delicat al petalelor şi frunzelor de ... Rareş BĂRBULESCU, Spania >>

 

  Amintiri vesele şi triste

Revista Agero - Cultură. Cu o întâmpinare de George Roca, redacţia Agero

Florin MarinescuAm văzut lumina zilei, în anul de „graţie” 1956, pe 12 martie, într-o minunată zi de’nceput de primăvară, în localitatea Alexandria, undeva în sudul României. De când mă ştiu am fost o fire mai timidă, mai retrasă şi ultimul lucru pe care l-aş fi vrut să-l fac, era, să atrag într-un fel sau altul atenţia asupra mea. Lucrul ăsta, odată cu trecerea timpului, s-a dovedit a fi greu de realizat, iar acum, de-a dreptul imposibil. Consider că am avut o copilărie aproape normală, raportată la aceea vreme. Am făcut grădiniţa de rigoare, am învătat poeziile de rigoare, eram destul de talentat, jucam în toate piesele de teatru, recitam pe la serbări… Florin MARINESCU >>

 

  In Memoriam Dr. Crişan Muşeteanu

Revista Agero - Cultură.

Dr. Crisan MuseteanuPentru mine 2006 va rămâne anul în care Dumnezeu a chemat în Împărăşia Sa trei personalităţi monumentale ale românilor de pretutindeni – Ion Gavrilă Ogoranu, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa si Dr. Crişan Museteanu. Dacă profilurile primilor doi, simboluri ale rezistentei românesti anticomuniste, prin lupta în munţi sau prin credinţă, încep sa fie (re)cunoscute, e drept încămult prea putin, statura Dr.-lui Crişan Muşeteanu, în ciuda titlurilor de cetăţean de onoare al ... Gheorghe Olteanu, Germania >>

 

  Eugeniu Coşeriu - In memoriam (I)

Revista Agero - Jurnalistică. Interviuri cu personalităţi din ţară şi străinătate

Eugen CoseriuLa 7 septembrie 2005, într-o nedreaptă uitare şi tăcere, s-au împlinit 3 ani de la dispariţia uluitorului geniu al României şi al Basarabiei, cel mai strălucit reprezentant al culturii române în planul ştiinţelor omului, lingvistul care a dominat alături de Noam Chomsky lumea lingvisticii mondiale a secolului trecut şi a înfăptuit o adevărată revoluţie copernicană în domeniul lingvisticii ca nucleu al ştiinţelor culturii, revoluţionând în acelaşi timp filosofia limbajului şi filosofia culturii: EUGENIU COŞERIU. În semn de omagiu, re-public acest interviu realizat de mine pe 20 octombrie 2001, când l-am revâzut pentru ultima oară pe marele savant, ce ... Interviu realizat de Angela Furtună >>

 

   Români în Legiunea Străină

 Revista Agero - Istorie.  Eroul caporal aviator IOAN N. ROMANESCU (1895 – 1918)

 Cu numeroase ilustraţii ( fotografii şi documente de epocă ) din partea autorului

Caporalul Romanesco  in Legiunea StrainaCel ce-si propune să scrie despre “Legiunea străină”, armata despre care istorici militari spun că este cea mai profesionistă si mai galonată din lume, stie că  abordează un subiect care a căpătat aură de legendă. De-a lungul a peste 175 de ani de existentă, începînd din 1831, cînd a fost creată de regele Frantei, Ludovic Filip, « Legiunea străină » a demonstrat în zeci de bătălii : în Algeria, Spania, la Sevastopol si Alma în Crimeea, la Magenta si Solferino în Italia, la Camerone în Mexic, în războiul franco-prusac, în primul si al doilea război mondial, în confruntările din Indochina, Africa de Sud, Golf, Cambodgia, Somalia, Congo ... Dr. Luchian DEACONU, istoric >>

 

   „Oglinzile lui Diogene”

 Revista Agero - Cultură

 Recenzie la volumul de versuri „Oglinzile din Chicago” al profesorului Barbu Marian (foto)

Prof. Marian Barbu Să citeşti, nu este deloc uşor în ziua de azi. Este mai uşor să conduci Lumea. Dar să mai şi spui şi altuia impresiile tale asupra unei lecturi, este greu de tot. Pe de altă parte, a spune omului modern că ai citit „Oglinzile din Chicago”, volumul de poezie al domnului profesor doctor Barbu Marian (foto stânga), înseamnă să îţi asumi, inevitabil, riscul de a fi întrebat: „How Much?”, respectiv, „Cât?”, cât ai primit ca să îl citeşti, sau cât te-a costat ca să îl citeşti sau riscul de a fi sfătuit să te ocupi cu o afacere... Liviu-Florian Jianu >>

 

    Evocare: Episcopul Unit martir Ioan Suciu

Revista Agero - Istorie. Cu o întâmpinare de Lucian Hetco.

Seria "Mari personalităţi ale Bisericii Unite cu Roma"

Episcopul greco-catolic Ioan SuciuS-a deschis de curând procesul de canonizare al Episcopilor greco-catolici martiri: Valeriu Traian Frenţiu, Oradea, Iulian Hossu, Cluj-Gherla, Alexandru Rusu, Maramureş, Ioan Bălan, Lugoj, Ioan Suciu, auxiliar de Oradea, Alba Iulia si Făgăraş, Vasile Aftenie, vicariatul Bucureşti şi vechiul regat, Tit Liviu Chinezu, auxiliar de Blaj. Biserica Română unită cu Roma, aduce prin ei, mărturie credinţei în Cristos şi fidelităţii faţă de Roma. Desprindem dintre aceşti martiri – icoana celui care a fost Episcopul Tinerilor, Episcopul Ioan Suciu şi fac acest lucru, pentru că există în generaţia celor de vârsta a treia, mulţi care au fost fermecaţi de sufletul său bun şi deschis de cultura, de cuvântul său cald şi entuziast. Maria Hetco >>

  

  Românii de la est de Bug, sau debolşevizarea

Revista Agero - Analize şi comentarii. Mărturii despre o patrie necunoscută.  

Andrei VarticLa 18 ianuarie la Chişinău a avut loc o conferinţă ştiinţifică aproape imposibilă în România lunii ianuarie a anului 2007. Ea a fost organizată la Academia de Studii Economie (ASEM) de către profesorul Vasile Şoimaru, eminent promotor al şcolii monografice româneşti. Conferinţa a dezvăluit fapte ştiinţifice uluitoare realizate de marele sociolog Anton Golopenţia, ucis de închisoarea comunistă în anul 1951 (după 18 luni de la arestarea din ianuarie 1950). Despre el Henri Stahl scria în 1981: „Anton Golopenţia era o sinteză a mai multora dintre noi... ANDREI VÂRTIC, Basarabia  >>

 

   "Blestemul lui Brâncuşi"

  Revista Agero - Cultură. Însemnări literare: Lucian Hetco

 Titlul însemnării noastre este şi cel de pe volumul antologic al poeţilor români din diaspora, editat de grupul editorial Crai nou & Muşatinii & Bucoviana viitoare, şi îngrijit de Revista Agero din Stuttgart, prin Lucian Hetco şi Ion Drăguşanul. Cum editarea/tipărirea s-a realizat în România cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional Suceava, vom saluta iniţiativa şi realizarea interesantului proiect. Coperta volumului este realizată de Gabriel Cârloanţă şi Dumitru Sava. Cu firească emoţie am răsfoit volumul realizat în condiţii grafice aparte, în ton cu firea poetului care .... Prof. Univ. Dr. Ioan ŢEPELEA >>

 

17

 Revista Agero -  Analize şi comentarii.

Prof. Drd. BogdanLlepadatuAni au trecut peste furtuna zilnică a întâmplărilor palpitante, cu revoluţii conspirate, confiscate şi expirate, urmate de manifestaţiile zilnice pentru întoarcerea timpului înapoi – la care ai participat şi tu, vreme de aproape opt luni, ca observator, martor, protestatar (asta în timpul cât nu erai traducător, intermediar, sau reporter) – întrerupte de vizitelor periodice ale minerilor, aduşi să „corecteze“ erorile de comportament ale masei de manevră, cu vizite la aziluri pentru bătrâni şi la „case“ pentru copii – un soi de magazii insalubre pentru oameni nedoriţi – cu abuzive privatizări ale bunurilor fixe, care încetaseră să mai fie ... Bogdan V. Lepădatu >>

 

  Despre problema aromână: "Ce e rău în asta pentru România?"

Revista Agero -  Istorie. Ilie Traian în interviu cu Prof. dr. Vasile Barba (foto), Germania

Prof. Vasile Barba, Freiburg / GermaniaAu trecut 8 ani de cănd a fost adoptată, la Strasbourg, de către Adunarea Parlamentară a C.E., "Recomandarea 1333/97 pentru limba şi cultura aromânilor" şi 6 ani de la adoptarea ei de către C.E. - Comitetul Miniştrilor. Dar nicăieri nu a fost acordat vreun sprijin satisfăcător pentru aplicarea ei în practică. Ca urmare, limba şi cultura aromânilor continuă să fie ameninţate cu dispariţia. În România - unde, între cele două razboaie mondiale, au gasit adăpost frăţesc mai multe mii de familii ale aromânilor, refugiate pentru a-şi păstra mai bine identitatea (propria limbă şi cultură, componente valoroase ale patrimoniului întregii latinităţi răsăritene), li se spune de ... Ilie Traian >>

 

Forum de discuţii     >>

Comentare articole >>

 

Revista Agero

 

Este un jurnal internet de informaţie şi cultură în limba română, primul de acest gen din Germania.

 

 

Revista Agero  era cotată în mai 2009 în clasamentele  Google pe poziţia 5 din 9 posibile, fiind una dintre cele mai citite pagini de informaţie şi cultură din afara ţării.

 

Sigla revistei Agero

 

Peste o 650 de corespondenţi de limbă română de pretutindeni, sunt un garant pentru o lectură adecvată şi diversă. Vă invităm să ne citiţi!

 

Lucian Hetco - sept. 2005 Bucuresti

Lucian Hetco

Red. şef al Revistei Agero

 

Rubrici defalcate pe autori

 

Rubrica de cultură - lucrari noi, eseuri, teme diverse, recenzii de carte, analize literare, manifestări culturale.

 

Revista Agero - Rubrica de istorie şi etnografie

 

Istoria aşa cum a fost. Reportaje şi articole top semnate de Mihai Rădulescu, Tiberiu Ciobanu, Oleg Garaz, Ioan Aldea, Liviu Vălenaş, Lucian Hetco, Viorel Dolha, Viorel Roman, dr. Artur Silvestri. Excelente lucrări etnografice de Julia Maria Cristea (Viena).

 

Revista Agero - Rubrica de poezie - lucrări ale unor poeţi consacraţi şi debuturi literare din România, Germania şi de peste tot, poezie romanească contemporană.

 

Proză şi teatru scurt

Rubrica inedită cu selecţiuni din proza românească contemporană

 

Actualitatea germană

Aşa cum o simţim şi o resimţim noi, românii din Germania.

 

Actualităţi jurnalistice

Dorim sa atragem si alti colaboratori din tara si din strainatate. Citiţi articole despre activităţile AGERO în Stuttgart, reportaje ale românilor de pretutindeni.

 

Articole româneşti în limbi străine - articole valoroase, pe diferite teme, istorie,analize, comentarii, traduse în limbi de circulaţie. Intelectuali români in alte limbi.

 

Comentarii şi analize

Analize pertinente, cinstite, fără văl şi fără masca, fără atac la persoană. Opinii ale unor experţi si istorici români din ţară şi din occident.

 

Scrieţi-mi părerea Dvs. si vă voi contacta.

 

Click aici pentru a va abona la newsletter-ul nostru >>

 

Va salutăm aici, pe Dumneavoastră, cititorii noştri originari din România şi pe toti ceilalţi cititori ai noştri, oriunde aţi fi acum acasă, în Occident sau în afara graniţelor  României, în Moldova sau dincolo de Ocean pînă în Australia şi Noua Zeelandă şi ne bucurăm să vă simţim aproape de noi, cu gândul şi cuvântul, cu fapta şi cu simţirea, findcă în suflet suntem cu toţii  impreună.

Această revistă internet este o manifestare a autenticităţii noastre, un simbol al educaţiei şi culturii latine, al bunului gust şi al toleranţei noastre proverbiale.

 

Revista noastră în format electronic urmăreşte să asigure informarea Dumneavoastră într-un mod competent şi realist. Vă asigurăm de autenticitatea şi veridicitatea informaţiilor oferite aici:  istorie, jurnalistică, stiri, poezie, cultură, sociologie etc.  pe care le vom completa şi actualiza competent şi pe viitor, pentru a pune la dispoziţia Dumneavoastră informaţii simple, sincere, compacte,  "îmbrăcate" intr-o formă elegantă şi la obiect. Sper să vă placă şi să vă simţiti mândru - mândră de a proveni şi Dumneavoastră din spaţiul mioritic - incărcat de legendă şi permanent insoţit de cântecul doinei noastre milenare.

 

Lucian Hetco

Redactor sef Revistei Agero

Editor web

 Revista Agero - revistă română de cultură, opinie şi informaţie -  Germania

Redacţia revistei AGERO:  Lucian Hetco (Germania), Ion Măldărescu (România), Melania Cuc (România), Diana Popescu (România), Cezarina Adamescu (România)

Este interzisă reproducerea materialelor de pe acest site fără acordul scris al redacţiei Revistei Agero ® sau a deţinătorilor de copyright.

Cea mai bună vizionare la 1024 x 768 pixeli, 32 bits. Cookies & JavaScript required.