Despre brandul mult dorit ...
Analize şi comentarii.
...sau cea mai căutată Revistă a românilor de pretutindeni...
Intrând
în al zecelea an de la apariţie, REVISTA AGERO intră în circuitul larg
al presei independente instituindu-şi propria organizaţie, cea a tuturor
colaboratorilor de limba română din ţară şi din întreaga lume care o
redactează sub prestigiul editorial al fondatorului ei, poetul şi omul
de cultură Lucian Hetco. Ca iniţiativă strict particulară, bazată pe
asocierea liberă a unui număr impresionant de prestigioşi oameni de
cultură, ea devine principalul liant intelectual ...
Corneliu LEU >>
Lucian HETCO (Germania):
Despre criză şi morală
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Comentarii de la cititori. Exegeze
Criza este una a lipsei
de încredere, este eşecul societăţii postmoderne, golită de conţinutul
moralei
Sistemele
sociale ale modernităţii (prost gândite, prost finanţate), modul nostru
superficial de a trăi şi de a pune problemele, felul labil (de regulă
din poziţia victimei) de a interpreta demersurile ori acţiunile (ce sunt
evident ale „făptaşilor” ce ne-au prejudiciat”) şi de a acţiona
în
consecinţă, sistemul economic actual bazat mai mult pe „plus valoare”,
sunt toate simptome grave ce însoţesc şi perpetuează criza actuală.
Adevărul despre orice criză – economică sau nu – mă refer aici la
adevărul ce ar trebui promulgat la scară largă, se bazează pe percepţia
libertăţii autentice, adevărul fiind până nu demult şi un ...
Lucian HETCO, Agero >>
Statuia lui Soljeniţîn pe soclul lui Lenin
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi
comentarii.
Soljeniţîn
este şi va rămâne simbolul mondial al biruinţei omului asupra
totalitarismului
Aleksandr
Isaievici Soljeniţîn îşi doarme somnul de veci printre nobili, disidenţi
şi artişti, la cimitirul Mănăstirii Donskoi, fostă Muzeu al Ateismului
si al Arhitecturii, temniţă bolşevică pentru copii, crematoriu sovietic,
loc de înhumare pe ascuns a victimelor Cekăi şi închisoare atât
Patriarhului martir Tihon, acum canonizat, cât şi Icoanei făcătoare de
minuni a Maicii Domnului de pe Don, atribuită lui Teofan Grecul, mai
cunoscuţi românilor dintre vecinii...
Camelian PROPINAŢIU >>
Herta MÜLLER îl atacă pe PATAPIEVICI
în presa germană
Revista Agero - Arhiva: Actualitatea germană
Intr-o
scrisoare deschisă adresată directorului Institutului Cultural Român,
Horia Roman Patapievici şi publicată joi în Frankfurter Rundschau
sub titlul „Turnători la Academia de Vară”, scriitoarea Herta Müller
protestează împotriva invitării de catre ICR la Berlin, a conferenţilor
Andrei Corbea Hoisie şi Sorin Antohi. „E un scandal că România se
prezintă în Germania cu aceste două persoane, care în timpul dictaturii
au colaborat cu Securitatea“ spune Herta Müller. I se alatură în protest
fostul ei soţ, scriitorul ...
Dani ROCKHOFF, Germania >>
Alarma rromă de la Roma
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi
comentarii.
Există,
desigur, interesul unor mari puteri de a declara pe români de un sort
mai prejos ca a lor (spaţiul de geneză al poporului român a încurcat şi
încurcă multor expansiuni şi, de aceea, genialul poet rus A. S. Puşkin a
fost „trimis la catorgă” în Basarabia că sa-i transforme în ţigani pe
toţi românii încă în anul 1821). Este viu şi interesul unor români de a
se trage numaidecât de la puşcăriaşii trimişi în Dacia de la Roma şi
prostituatele aduse din tot imperiul roman. Alţii, intelectuali de mare
vază mediatică, prezintă pe români în lume ca pe nişte ...
Andrei VARTIC, Chişinău >>
Orgoliile, mediocritatea şi celebritatea
Revista Agero - Arhiva:
Analize
şi comentarii.
Falsa victimizare şi coada la nemurire.
Comentarii de
la cititori
Să
vorbim despre acea realitate care izvorăşte din ambiţiile nemăsurate de
succes şi de nemurire, pe care o bună parte din scribenţii actuali o
manifestă ipocritic! De ce spun, ipocritic? Pentru simplul
motiv că nu-i cred, sunt nişte mincinoşi! Ca ciupercile au apărut acum o
grămadă de "adepţi" ai dreptăţii, o grămadă de oameni de litere
”sinceri”, o grămadă de ”martori” şi ” judecători” ai unui trecut
recent, din care au facut parte. Cu toate ca îmi dau seama, din ceea ce
Ei scriu, că au fost jurnalişti sau ”corespondenţi” la
..
Dr. Dimitrie GRAMA,
Danemarca >>
O societate bântuită de stihii
Revista Agero - Arhiva:
Analize
şi comentarii.
Pentru a
înţelege efectul distrugător de conştiinţe trebuie mers la izvorul
dezastrului...
Am
venit pe lumea aceasta tocmai când în România se instala, în forţă, o
altă orânduire socială, politică, atee şi dictatorială, venită peste
voinţa noastră. Timp de 45 de ani, în România s-au încălcat drepturile
fundamentale ale omului, săvârşindu-se un holocaust asupra conştiinţelor
românilor şi instituţiilor din statul român, printre care se numărau şi
slujitorii Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administraţia
Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau
constrângerile forţelor de represiune ale securităţii statului socialist
„democratic” din România.
CALINIC, Episcop al Argeşului şi Muscelului >>
Câtă vulgaritate, domnilor!
Revista Agero - Arhiva:
Analize
şi comentarii.
Comentarii de la cititori
The
Economist nu exagera comparând politica română cu o adunare de cartier
Săptămâna
aceasta editorialul porneşte de la o afirmaţie apărută în presa
britanică, în legatură cu alegerile BOR: cum mizeria caracterizează
politica românească, este normal ca ea să fie prezentă şi în procesul
electoral al bisericii. Afirmaţiei i s-ar fi putut răspunde pe acelaşi
ton sau ar fi putut, ca minim de reacţie, să declanşeze indignarea celor
vizaţi… dar toate aceastea în altă ţară, în altă realitate, deoarece din
nefericire este extrem de realistă şi fondată. La rândul meu, pentru a
nu fi acuzat de calomnie sau de afirmaţii gratuite, voi enumera motivele
ce mă determină să îi susţin pe britanici, în cinismul lor.
Cristian GAIŢĂ, Italia >>
Ardealul şi secuii
Revista Agero - Arhiva:
Analize
şi comentarii.
Comentarii de la cititori
Secuii suferă de o traumă
naţională, justificată prin pierderea identităţii lor ca neam !
Să
lăsăm la o parte problema naţionalismului sau radicalismului maghiar,
secuiesc ori românesc, căci şi acela există, fiindcă din păcate, nici noi nu
suntem mai breji! Mai înainte de a ne justifica, trebuie spus lucrurilor
pe nume, musai (vorba ardeleanului) să privim lucrurile în mod
obiectiv! De când cu vizita şefului statului, munteanul Traian
Băsescu în zona secuiască (nota bene, n-am spus maghiară), cred că ar fi
bine, mai înainte de a ne apuca să-i hulim sau să-i luăm tare pe unii
sau alţii, să facem o mică ...
Lucian HETCO, editor Agero, Germania >>
QUAE SUNT CAESARIS, CAESARI!
Revista Agero - Arhiva:
Analize
şi comentarii.
Comentarii de la cititori
Ultimele
zile a lunii lui cuptor. S-a stins o candelă? Poate că nu. Cred va arde
mocnit, în inimile românilor şi va pâlpâi încă multă vreme de aici
înainte. Zi de doliu naţional. Vaiet de clopot tras în dungă amintind
românilor trecerea intr-o lume mai dreaptă a celui care a fost, vreme de
peste două decenii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Ca în
fiecare din ultimii trei ani, La Episcopia Râmnicului, vâlcenii
comemorau personalitatea unui alt „patriarh” - „Patriarhul de Drăgăşani”
, cum îi spuneau ei eruditului preot-istoric şi patriot, Dumitru Bălaşa
şi el plecat „dincolo”,tot la 92 de ani.
Ion MĂLDĂRESCU >>
Intoleranţa la nedreptate
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Contribuţii
În
eforturile noastre de redresare consider de un real folos vehicularea
sintagmei „intoleranţa la nedreptate”, concepută şi lansată de
domnul Lucian Hetco, nu numai fiindcă ea pune capăt păguboasei noastre
toleranţe cu iz de indolenţă, ci şi fiindcă nu vom putea protesta
împotriva nedreptăţilor care provin de la alţii până nu vom pune capăt
nedreptăţilor mai mari sau mai mici pe care le comitem fiecare dintre
noi. Pentru eficienţa sa, ea va trebui abordată cât mai des şi de cât
mai mulţi autori pentru a nu lăsa să se piardă această cale principială
spre o firească şi normală viaţă ...
George Liviu TELEOACĂ
>>
"Profetul
Batjocoritor"
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Comentarii de la cititori
La
Editura Humanitas, fizicianul filozof Horia Roman Patapievici oferă o
carte tulburătoare, prin minuţiozitatea de operaţie cu laser, oarecum
indusă de chiar specialitatea lui inginerească. Am citit-o în anii ’90
şi recent am reluat detaşat lectura. Sunt 300 de pagini fluente,
numerotate „psalmic”, impregnate de enorma erudiţie a celui mai
controversat, poate, din elita actualului director al Fundaţiei
Culturale Române, în dauna lui Augustin Buzura. Apropos, o amărăciune
grea m-a ars când l-am găsit pe dr. Buzura, a cărui operă o preţuiesc
statornic şi ...
Eugen EVU >>
Tranziţie şi postcomunism
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Cenaclul
al X-lea
al
Agero, textul expunerii
Manifestare
Agero în cadrul unui proiect comun cu DRRP.
Comentarii de
la cititori
Integrarea
României în UE (începând cu 1 Ianuarie 2007) marchează formal depăşirea
unei etape, plină de controverse, în istoria contemporană a României.
S-a vehiculat cu prea mare insistenţă sintagma „etapă de tranziţie” fără
a se defini foarte clar referinţa ei. Ce este tranziţia postcomunistă şi
care pot fi efectele sale într-o ţară care a condamnat printr-un Raport
oficial comunismul, dar pe care statisticile europene continuă să o
plaseze pe locuri fruntaşe într-un „top” oficial al corupţiei,
ori al numărului copiilor ...
Dr. Sorin BORZA >>
Primăvara ipocriţilor
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Mic foileton politic
De
la alegerea tovaraşului Băsescu Traian ca preşedinte, nefiresca şi
bizara viaţa politico-sociala din România a luat o amploare fără
precedent, manifestându-se printr-un circ politic bucureştean „de sunet
şi lumină”, pe care un mucalit de pe Calea Victoriei Socialiste (asupra
capitalei!) la numit de zgomot pentru asurzit surzii şi lumina de orbit
orbii, numit circul Basescu & Tăriceanu. Ei fac circul politic, dar
pâinea şi voturile le primesc de la popor! Să nu uit, să se reţină,
Băsescu Traian a fost tovaraş înainte de Decembrie 1989 şi a rămas
tovaraş de drum şi de nădejde al actualului sistem
...
Corneliu FLOREA, Canada >>
Oligarhie, aristocraţie, meritocraţie
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Democraţia reală
şi democraţia statistică
Şi, ca să înţelegem concordanţa dintre o parte din
electorat şi acest tip de om politic - personaj care, de data asta nu mă
mai poate acuza nimeni că nu e tipic şi reprezentativ - nu cred că găsim
altă explicaţie decât că, există în societatea românească nişte bieţi
oameni care, din lipsuri şi lipsă de perspectivă, ca şi din prea
cacofonica moştenire ideologică a glorioasei epoci: "Eu mă fac că
muncesc, ei se fac că mă plătesc", se complac în a
nu munci şi a nu se gândi la vreo iniţiativă. Prin aceştia şi nu prin
românul care se străduie să
...
Corneliu LEU >>
Ardealul de Nord-Vest,
între ocupaţia maghiară şi
comunism
Revista Agero - Arhiva: Cultură.
Semnul de carte
A
văzut lumina tiparului cea de-a opta carte a istoricului Antonio Faur:
„Starea de spirit a locuitorilor din judeţele de nord-vest ale
Transilvaniei în anul 1945”. Apărută la Editura Universităţii din
Oradea, lucrarea reuneşte rezultatele cercetărilor întreprinse de autor
în arhivele unităţilor de jandarmi din judeţele Arad, Bihor, Sălaj, Satu
Mare şi Maramureş, aceste unităţi având, printre altele, şi misiunea de
a raporta şi a controla manifestările ostile siguranţei statului, în
special cele cu caracter iredentist, întreprinse de fasciştii unguri.
Universitarul orădean analizează situaţia administrativă a celor cinci
judeţe, între anii 1944-1945...
Horia BLIDARU >>
Ce înţelegem prin "geniul mioritic"
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii
În
locul discursivităţii normale, unii ne-au aruncat în faţă, dispreţuitor,
cam ce anume înţeleg ei prin "geniul mioritic". Să întoarcem şi celălalt
obraz ? Fie ! Atunci spunem mai departe : "Geniul mioritic" este un
geniu lingvistic. Căci "geniul mioritic" a salvat singura vernaculară
din spaţiul Latinităţii Orientale. Iar dacă nu eşti român, această
salvare, -salvarea sufletului nostru-, este ridicol de insignifiantă,
nu-i aşa ? Secolul XVII a fost secolul stabilizării Limbii Române.
Dovada cea mai convingătoare ? Citiţi cronicile şi scrierile lui ...
Dr. Titus FILIPAŞ >>
Dosarul Darwin - Evoluţionismul
şi creaţionismul
Revista Agero - Arhiva: Cultură.
O
evaluare teologică şi istorică.
Comentarii de la cititori
Conflictul
modern dintre ştiinţă şi teologie reprezintă versiunea recentă a unor
tensiuni culturale ale căror rădăcini se pierd în trecut. Este o
evidenţă faptul că în mai toate culturile lumii au existat şi se
manifestă încă, sub varii forme şi în diverse proporţii, controverse
între raţionalişti şi tradiţionalişti, între agnostici şi mistici. În
aceste condiţii, a trata astăzi conflictul dintre reprezentanţii celor
două domenii ale cunoaşterii ca fenomen lipsit de echivalent istoric,
cum se întâmplă printre zeloţii din ambele tabere, ţine de o anumită
superficialitate şi amnezie, mai precis de ignorarea faptelor. ...
Pr. Dr. Doru COSTACHE >>
„Dreptul
de replică!"
Revista Agero - Arhiva:
Analize şi comentarii.
Paul
GOMA către Jurnalul Naţional
Nota
autorului : La 19 aprilie 2007 textul de mai jos a fost trimis, ca drept
de replică, redacţiei „Jurnalului Naţional”. După obiceiul european al
presei din România, nu am primit confirmare de primire, nici refuz de
publicare. Drept care îmi iau libertatea - azi, 1 mai 2007 - să-l
difuzez prin mijloacele ce-mi stau la îndemână.
În numărul din 18
aprilie 2007 aţi publicat „Istoria roşie - Despre marca şi stilul
Scînteii”, interviu luat lui Sorin Toma, semnat: Lavinia Betea.
Vă rog
să publicaţi acest drept la replică: „Răspunsurile” ..
Paul GOMA, Paris >>
Biserici mutilate
Revista Agero - Arhiva: Istorie.
O radiografie a distrugerii patrimoniului religios
Puţine
sunt regiunile din România unde lăcaşurile de cult au suferit atât de
mult ca în Vrancea şi Ţinutul Putnei. Nu este alt loc în această ţară
unde societatea civilă risipeşte timpul pe eterne lupte intestine şi
polemici fără substanţă, iar capodoperele religioase ale geniului
artistic românesc să se năruie sub foc, ploaie şi vânt. Nici un judeţ
din România nu se poate lăuda cu tristul record al distrugerii
patrimoniului religios ca Vrancea. Cu excepţia capitalelor celor două
Principate – Iaşi şi Bucureşti şi a reşedinţei Banilor olteni – Craiova,
nu există alt oraş în această ţară care să rivalizeze în biserici cu
reşedinţa ...
Dr. Romeo-Valentin MUSCĂ >>
LE NÔTRE COMME LE CONIFČRE !
Revista Agero - Arhiva: Analize şi comentarii.
Ai noştri ... ca brazii!
De când am comis gestul necugetat să renunţ la beneficiile cetăţeniei
europene (pe care o dobândisem încă din 1996-ele votării schimbării),
pentru a mă întoarce în această suburbie est-europeană, numită cu ţâfnă
troglodită „Micul Paris“… trăiesc într-o naţiune în care bârfa
re-digerată în baloanele de săpun ale telenovelelor cotidianului (chiar
şi mai banal decât poate fi un reflex condiţionat…de guduratul
„Câinelui lui Pavlov”, sau de linguşelile … Bogdan V. LEPĂDATU
>>
Cazul
patibularului
PATAPIEVICI
Revista
Agero - Analize şi comentarii.
Comentarii de la cititori
Articolul
„Vecinătăţi respingătoare” la care ne referim
acum, a fost publicat în cotidianul „Evenimentul
Zilei” în data de 7 Martie 2007 şi din nou
semnatarul ne da alt exemplu de critică
incorectă, neargumentată, fără a oferi soluţii
ci, aflându-se sub aceiaşi cronică presiune a
resentimentelor sale româneşti, ne da o probă
elocventă în acest sens. Acest articol
completează o mai veche foaie de observaţie care
începe cu: „plaiul mioritic este o fecală,
românii sunt o turmă tarată, roşi de spirocheta
românească, cu o cultură ’second hand’ ...
Corneliu FLOREA >>
Viitorul Misiunii Române Unite din Germania şi
aderarea României la UE
Revista
Agero - Analize şi comentarii.
Jubileul Misiunii Române, München 28-29 aprilie
2007
Ortodoxia
şi Occidentul sunt încă incompatibile şi totuşi
integrarea României în UE este din 2007 o realitate.
De o mie de ani se pune problema refacerii unităţii
creştine şi apoi a celei politico-administrative în
Europa. In zilele noastre se procedează pe dos. Se
implementează în ortodoxie legile comunitare -
acquis communautaire - dreptul roman, forma laică a
codului canonic romano-catolic şi apoi are loc
armonizarea normelor şi valorilor
ortodoxo-occidentale, dialogul cu Roma. Bineînţeles
că pentru refacerea unităţii
...
Dr. Viorel ROMAN >>
Vedere din Balcani
Comentarii de la cititori.
Dragii mei colocatari de bătrân continent...
Nemaiştiind
nimic despre voi, de când aţi plecat către ţările
calde, şi neştiind dacă nu vi s-o fi făcut cumva dor
de suburbia micului nostru Periş (sic!), integrat cu
nodurile unor rezerve temeinice ca să spele rufele
marii familii europene, m-am gândit că ar fi poate
oportun să vă trimit această vedere, până când nu se
vor şterge de tot, în negura reinventărilor europene
ale insulei noastre latino-daco-romano-francofone,
amintirile igrec-urilor şi umlaut-urilor care-au
poleit deopotrivă telenovela rrrivuluţiei rrromâne
şi ...
Bogdan V. LEPĂDATU >>
Ceauşescu - puţin cunoscut
Comentarii de la cititori
În
articolul ”Voievozi am fost, Callimachi rămânem!”,
din revista electronică Agero, domnul Radu
Căjvăneanu ne atrăgea atenţia asupra unei faţete
mai puţin cunoscute a lui Nicolae Ceauşescu, omul :
„Nicolae Ceauşescu, în biografia vieţii lui, pe care
a dat-o unui francez, Michel P. Hamelet,
preciza că a fost în casa [...] prinţului şi
scriitorului Scarlat Callimachi [...] Probabil că
Nicolae Ceauşescu voia să-şi pună o pecete, un
blazon pe o biografie mai tenebroasă, mai
încâlcită.” Plecând de aici, întrebarea noastră
este:
Dr. Titus FILIPAŞ >>
Imaginea României
Domnilor!
Ar fi cazul să se trateze mai elegant problema românescă! Destul de
mulţi răuvoitori ne-au făcut reclamă proastă, au condus lobby-uri pentru
defăimarea României şi au prezentat la televiziunile occidentale copii
handicapaţi, mizerii, aurolaci şi incultură. Inclusiv „glumeţul
octogenar” prinţ Pillip, soţul reginei Marii Britanii, nu îşi vede de
treaba „înălţimii sale” şi vorbeşte în dodii pe seama orfanilor din
România. După cum ne relateaza publicaţia „The Scottsman“, ghiduşul
grecotei englezizat, s-a apucat să facă başcălie de
... George
ROCA, redacţia Agero >>
Despre bunacuviintă uitată
Comentarii la articolul
"Românul in strainatate" de Andrei Plesu ce a fost publicat în
Dilema Veche la nr. 114, martie 2006.
Am
aflat întâmplător de articolul dvs. intitulat "Românul în străinătate”
articol care loveste în mod cu totul gratuit, nechibzuit si rautăcios
acea mare masă a românilor din afara granitelor României. Articolul l-am
simtit ca pe o provocare, un fel de aruncare a mănusii, care trebuie
“onorată”. Două stări mă bântuie acum, după ce am citit acel articol.
Sunt pe de o parte, mâhnită (o mâhnire revoltată) de faptul că ne
blamati pe toti laolaltă, fără să vă pese de motivele ..
Antonia ILIESCU, Belgia
>>
Paideia şi unitatea religioasă
Cu o întâmpinare de George
Roca.
Articol-răspuns la un comentariu postat pe Forumul
de Discuţii al Agero
Aştept
demult întrebările şi comentariile cititorilor cu
privire la articolele pe care le public. Acesta este
şi motivul pentru care am dorit ca adresa mea de
e-mail să fie cunoscută. Pe marginea unor materiale
inedite întrebările sunt legitime şi din acest motiv
doresc să vă răspund cu respect şi cu recunoştinţă
pentru interesul pe care îl manifestaţi.
Referitor la oportunitatea abordării de către toţi
cititorii a unor asemenea materiale, care oferă noi
date cu privire la identitatea noastră naţională, am
să invoc mai întâi poezia „Demografie” a doamnei
Gabriela Marieta Secu, care
ne
avertizează în termeni
...
George Liviu TELEOACĂ >>
Goma şi cei doisprezece
magnifici autohtoni
Pardon,
plagiat era dacă ziceam „cei şapte magnifici” după
titlul vechiului western, dar aici e vorba de o
duzină autohtonă. E drept, este magnifică, nici nu
se putea altfel din moment ce toţi domiciliază pe
malul bucureştean al Dâmboviţei. În plus este şi
„politically correct” fiindcă sunt scriitori
autohtoni, nu ca pe vremurile legionaro-ceauşiste
când naţionalistic se spunea scriitori români. (nu
intram în UE cu scriitori romani, ne facem de râs!)
Deasemenea am fost prudent, nu am folosit în titlu
nici cuvântul duzină, să nu se interpreteze drept o
aluzie... ( în
stânga: "Goma şi magnificii" - grafica de Roca).
Corneliu FLOREA, Canada >>
“CÂNTAREA ROMÂNIEI” – Victoria finală?
O
ştim cu toţii: cultura deranjează. Deranjul provine
de la exclusivitatea neconformă cu piramida puterii
sau cu aritmetica pecuniară. Ea nu poate fi nici
comandată, nici cumpărată, în consecinţă le scapă
printre degete atât celor puternici cât şi celor
bogaţi. Produsele condiţionate ideologic sau de
cerinţele pieţei mimează arta, cultura în general,
dar rămân nişte falsuri fără valoare. O ştim cu
toţii, dar nu întreprindem nimic. Artiştii nu fac
parte din genul “oamenilor de acţiune”. Actele lor
se validează subiectiv şi nu au finalitate practică.
Prof.
Zorin DIACONESCU >>
Experimentul "Ana lui Manole"
Aderarea
României la UNIUNEA EUROPEANĂ este un eveniment important, pentru
ambele părţi, dar şi o experienţă esenţială pentru această
zonă de lume, numită Europa. Zona e una destul de interesantă pentru
că poate fi un areal bun la toate, se pot testa modelele europene,
modele sociale, politice, etice, adică noile modele fabricate în
laboratoarele politice interesante, pentru că trebuie să
recunoaştem, e nevoie de un nou suflu.Pe de o parte Europa care se
consideră baza, a trecut de faza ei buna, e în faza imperiului care
îşi caută birocraţia, edictul şi epistolele la
...
Constantin STANCU>
România şi condamnarea comunismului
Revista
Agero - Analize şi comentarii
Dialog
- Cercul Cultural Româno-german / Deutsch-Rumänischer Kulturkreis,
Melanchthon-Akademie, Köln, 11. Februarie 2007, orele 16
Traian Băsescu, fost
membru PCR, condamnă comunismul. Şi John Maynard Keyns se mira că
doctrina lui Karl Marx, „atât de stupidă şi de lipsită de logică, are o
influenţă atât de mare şi de durată asupra gândirii oamenilor şi
mersului istoriei” (The End of Laissez-faire, 1926). E o ironie a
istoriei că materialismul dialectic şi ştiinţific, după care religia e
„opium pentru popor”, a devenit „religie politică”, dictatură de
dezvoltare pentru naţiunile înapoiate din Lumea II, III şi ...
dr. Viorel ROMAN, Germania >>
Românii de la est de Bug, sau debolşevizarea
Mărturii despre o patrie necunoscută. Comentarii
de la cititori
La
18 ianuarie la Chişinău a avut loc o conferinţă ştiinţifică aproape
imposibilă în România lunii ianuarie a anului 2007. Ea a fost organizată
la Academia de Studii Economie (ASEM) de către profesorul Vasile
Şoimaru, eminent promotor al şcolii monografice româneşti. Conferinţa a
dezvăluit fapte ştiinţifice uluitoare realizate de marele sociolog Anton
Golopenţia, ucis de închisoarea comunistă în anul 1951 (după 18 luni de
la arestarea din ianuarie 1950). Despre el Henri Stahl scria în 1981:
„Anton Golopenţia era o sinteză a mai multora dintre noi...
ANDREI VÂRTIC,
Basarabia >>
Ce înseamnă să fii în nebuneala lumii!
Citeam
cu ani în urmă, că la Paris, într-un anumit loc, într-o dispută întru
ale credinţei, se prezicea de un oarecare ţanţoş, că peste o sută de ani
nu va mai fi nici o Biblie în lume. Chiar în locul acela, după suta de
ani trecută se tipăreau milioane de Biblii. Ţanţoşul n-a mai apucat
să-şi vadă predicţia prăbuşită, el fiind de multă vreme oale şi ulcele.
Şi că tot e vorba de predicţii, un oarecare colonel, ducându-mă pe Calea
Rahovei, câteva etaje sub pământ, ca să mă înveţe cum să-mi cinstesc
conducătorul, mai întâi cu promisiuni şi apoi cu ameninţări, mi-a spus
că în 15 ani nu va mai fi nici o Biserică în România.
† Calinic
- Episcop al Argeşului şi Muscelului >>
Libertatea de exprimare dar şi cea
de alegere - Audiantur et altera pars!
O tabletă pe tema polemicii asupra retragerii
simbolurilor religioase din şcolile din România
Cum nu ne
priveşte, nu ne amestecăm. Aceasta ar fi soluţia. Nu suntem acolo, ar
trebui să lăsăm lumea pe plan local să aleagă. Cum orice alegere implică
sacrificiu, ea trebuie să fie înainte de toate un gest al libertăţii
individuale, în consens cu binele comun. Opţiunea de a întreprinde ceva
trebuie să aibă la temelie libertatea de a alege. Ce posibilităţi avem
în situaţia acestei actualităţi româneşti?
Delicateţea subiectului şi bunul simţ ne obligă de asemenea să respectăm....
Cora SAURER- Chioreanu, Elveţia
>>
Starea de justiţie este o "instituţie" a conştiinţei
Justiţia
înseamnă mult mai mult decat un nivel instituţional impus şi acceptat
Felul
în care definim un lucru ne arată uneori cu precizie nu numai ce credem
despre acesta dar şi valoarea pe care i-o dăm, aşteptările noastre şi
mai ales atitudinea pe care o avem şi pe care ne-o manifestăm prin
obiceiurile şi convenţiile sociale. Astfel, o definitie a justiţiei spune
:-- " JUSTITIE s.f. ...1) Totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un
stat, ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti, sistemul de
funcţionare a acestor instanţe. 2. Una dintre formele fundamentale ale
activităţii statului, care constă în judecarea pricinilor ...
Gabriel BĂLAŞA >>
Ortodoxia mioriţică
Cu o întâmpinare de George Roca, redacţia Agero.
Comentarii
de la cititori
Din volumul „Ortodoxia
mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la
evreul Wurmbrand
.
Întro regiune pe care
huntingtonlogii ultimilor decenii o situează ba în
centrul Europei, ba la Est, ba în Balcani, cu
veacuri în urmă trăiau ascunse prin păduri nişte
triburi horthodoxe, pe care osmanlâii leau numit,
nu pe nedrept, ghiauri. Ei înşişi se considerau
ghiauri şi fiecare trib purta alt nume, până când,
prin intrigile sfântului părinte şi ale
confederativei Viene, un trib din acestea trei sa
trezit cu „jalban proţap” la Roma, „unit” cu Roma,
pe la 1700. Aşa am descoperit ...
Dr. Romeo-Valentin MUSCĂ >>
La harta Gheţarului ce vine
Articolul
a fost publicat fragmentar in revista NATURA de la Chişinău
1.Fig.1.
Harta Europei de acum 20.000 de ani. O mare parte a Rusiei, statele
baltice, Polonia, Germania, Olanda şi Marea Britanie erau sub un strat
uriaş de gheaţă. În Europa de Sud-Est exista doar un mic spaţiu cu
foioase (7), între Carpaţi şi Nistru. În următorii 10 ani poate începe
epoca tragică a unei noi glaciaţiuni. Marile Gheţar, care a alungat de
mai multe ori viaţa din tot Nordul Europei şi Americii, se va re-instala
falnic pentru alte mii de ani, ca în gravettian. El va impune umanităţii
o nouă şi necruţătoare lege, cea a frigului ...
Andrei VÂRTIC >>