|
 |
|
Colaborati la
Revista
Agero
Premiul de Excelenţă
al Patrimoniului Românesc
pe anul 2005 s-a acordat

Revistei
Agero
si
dl. Lucian Hetco
directorul ei,
pentru actiunea stralucita de adunare si afirmare a efortului cultural al
Romanilor de Pretutindeni.
Asociatia Romana pentru
Patrimoniu
Bucuresti 2005
la 27
Septembrie 2005
Premii de Excelenţă
- 2006

Naşterea
luminii
Libertatea
- un elixir
Ţinutul
santinelei ...
Între
noi... românii
Radio
România ia lecţii...
Vechiul
flagel, noua problemă
Cameleonism
ideologic...
O
poezie a armoniei si luminii
Lecturile
olfactive ale...
Avem
o Ligă, ce facem...
Adevărul...
o fundatură
În
grija lui Iulia Maniu
Cotă
unică de impozitare
Pe
frînghie la Gottschalk
Poeme
de religii diferite
Interviu
pe tema alegerilor
Guvernul
României ctitoreşte
Preşedintele
României o...
Cui
i-e frică ... de votare?
Lumina
ochilor de copii
In
Memoriam Petre Buzoianu
Europenizarea
Bucovinei

Totul
despre Transnistria

Cuvânt
de folos despre...
SOS
românesc în Timoc
Totul
despre Transnistria
Râzând,
în frum spre rai
Inaniţia
de gradul trei
Inţelepciunea
şarpelui
Securitate
şi tehnologie

Forum de discuţii

Este un jurnal
internet de cultură în limba română, primul de acest gen din Germania,
fiind prima pagină de cultură şi informare în limba română din Germania, cu
peste
3 milioane de deschideri, anual.
Peste 10000 de citiri zilnice pe Agero in
mai 2010
Revista AGERO
®
"....creşterii
limbii româneşti şi a patriei cinstire..."
Iancu Vacarescu
este un titlu
oficial protejat al NewAgero, redactor sef: Lucian Hetco, Germania.
Daca aveti contributii:
eseuri, proza, lirica, arta plastica va rugam sa luati legatura cu
redactia
>>
Redactia nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor
publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori autorii! Pentru informatii
detaliate va rugam sa vizitati Revista Agero - Rubrica
impressum >>>>
|
|
ETERNUL EMINESCU

Acest portal este dedicat poetului nostru naţional,
Mihai Eminescu. Conţine
diferite materiale de proză, poezie şi comentarii
despre acesta. Cei care posedă materiale inedite
despre acest subiect, îi invitam sa ni le trimită,
pentru a completa cunostinţele despre marele poet
român.
Mihai Eminescu - Poet şi martir
Cultură.
Atenţie, istorici literari,
făuritori de programe şi manuale şcolare! Nu credeţi că a venit
timpul să se reducă din atenţia dată criticii lui Maiorescu şi
să se extindă şi să se aprofundeze studiul operei lui Eminescu?
Conform unui şablon convenabil, Eminescu a fost mereu prezentat
ca o fiinţă labilă, neadaptabilă, un alcoolic care ar fi murit
nebun, bolnav de sifilis. Eroare! Eminescu a fost o fiinţă
puternică şi de o luciditate ieşită din comun. El a fost
bine ancorat în viaţa politică, destul de zbuciumată, a vremii
lui, a fost un militant activ pentru drepturile românilor din
Ardeal, pentru unitate.
Prof. Ion C. Hiru >
Mihai Eminescu în conştiinţa intelectualităţii româneşti
Cultură.
“În fiecare om Universul se opinteşte. Omul e o-ntrebare?
Fiecare om e o-ntrebare pusă din nou spiritului Universului”.
„Pe Eminescu nu-l cunosc în întregime nici specialiştii, acesta
e adevărul. Şi lucrul e limpede de arătat: din cele câteva mii
de file ale manuscriselor eminesciene, zeci şi zeci de file sunt
scrise în germană. După ştirea noastră, nimeni nu le-a descifrat
şi folosit încă.” (Constantin Noica). Un caracter, un mare
gânditor, un mare scriitor, un geniu - este prezentat adeseori,
minimalist, reducţionist ca: poetul naţional. Un mare gânditor
economic, prin ...
Octavian Căpăţină >>
Mihai Eminescu - Lumina călătorind
Cultură.
Imaginea călătoriei luminii în
Univers, chiar după ce sursa ei a încetat, constituie pentru D.
Vatamaniuc unul dintre argumentele privitoare la unitatea operei
eminesciene. În ultimul capitol, Organicitatea scrisului
eminescian, din importanta carte Eminescu (publicată în seria
„Universitas” a Editurii Minerva, Buc., 1988), el aduce în
sprijin câteva exemple ale trecerii acestei imagini din
manuscrise în poezie, sau din acestea în proza politică a
publicisticii; se citează fragmente din manuscrisele 2276,
209-210; 2267, 164 v, din poeziile Muşat şi ursitorile ...
Dumitru Velea >>
Bădiţa MIHAI EMINESCU, Profetul Bisericii noastre
„Ţara
este în linia întâia elementul naţional şi că e scris în cartea
veacurilor că acest element
să determine soarta şi caracterul
acestui stat” (Domnitorul Matei Basarab). Măsura spirituală a Naţiunii
noastre preaalese este cuprinsă în aceste trei dimensiuni: Credinţa,
Nădejdea şi Dragostea. Credinţa precreştină şi apoi cea ortodoxă era de
fapt şi este viaţa însăşi a Românilor, ce pulsează în cântec, împliniri
şi lumină. Nădejdea are acea pecetluire firească, ce îngemănează
sublimul surâsului divin, cu susurul sufletelor lor dătătoare de răbdare
şi curaj. Dragostea, crescând...
Gheorghe Constantin NISTOROIU >>
Mărturie pentru EMINESCU
Într-o
emisiune radio dedicată de curând stingerii luceafărului poeziei
româneşti, marele Eminescu, realizatoarea lansa interlocutorului său o
întrebare pentru un posibil viitor dialog, care suna cam aşa: A intrat
Eminescu într-un con de umbră? Va mai fi el citit şi căutat prin
librării şi biblioteci? Tulburătoarea întrebare nu te lasă să aştepţi
viitorul răspuns la o emisiune viitoare. Ea te incită să-l găseşti
singur şi cât mai degrabă. Pe de altă parte, aproape că ţi-e teamă să te
încumeţi a porni pe acest drum, gândind că nu vei ...
Cornelia TURLEA-CHIFU >>
Despre boala şi moartea lui MIHAI EMINESCU
Studiu patografic - Dezvăluiri - Material integral
Cum
a purtat Eminescu în sufletul său durerea românilor din toate timpurile
şi din toate ţările româneşti n-a mai purtat-o nimeni. Numai urmând
învăţăturile lui, mai pot afla urmaşii calea mântuirii din prăpastia in
care am căzut. Cine va călca alături, va rătăci … Se nenoroceşte pe sine
şi va nenoroci şi pe alţii, făcând să crească ruina ţării, in loc de a o
scădea. (Simion Mehedinţi) . Obiectul lucrării mele de faţă îl
constituie boala şi moartea marelui poet Mihai Eminescu, deci intervalul
dintre anii 1883-1889 socotiţi în general de literaţii noştri drept
epoca “marei întunecimi”, pe când G. Călinescu ...
Dr. Doc. Med. Ovidiu VUIA >>
Votaţi EMINESCU!
Apelul
ce urmeaza a apărut cu prilejul scrutinului organizat de Televiziunea
romană, conex unei emisiuni intitulate MARI ROMANI. Intrucât articolul
însumează motivele pentru care Eminescu este demn de preţuirea noastră
permanentă, îl consemnăm in aceasta rubrică aşa cum a apărut el cu acel
prilej. Incă mai este timp si astazi pentru a ne exprima opinia
intr-o chestiune care, desi pare doar un joc si o inventie a teleastilor
spre a creste ratingul, se prefigureaza a fi un referendum national cu
infinite reverberatii si consecinte:
...
Dr.
Lucia OLARU NENATI >>
Interviu
cu Roxana Eminescu
Ce s-ar mai putea scrie despre
genialitatea lui Eminescu? S-au scris pagini întregi de către marii
exegeţi ai timpurilor şi încă se mai scriu şi astăzi. În ignoranţa şi
tumultul căutării timpului pierdut, deseori, pierdem din vedere
prezentul. Ce înseamnă să trăieşti în umbra genialităţii, ne spune
Roxana Eminescu, stră-stră-nepoata marelui poet. Mărturia ei este
pasionantă, alternând ritmurile, registrele. Când vesel, când dramatic,
când ironic. Fiica Iolandei Eminescu, juristă, specialistă în
proprietate intelectuală ...
Oana POPIŢIU
>>
Mihail EMINESCU - Sfânt,
răstignit de veacul
său
A
hărăzit Bunul Dumnezeu în iconomia Sa ca prinţul poeziei daco-române
universale să se nască într-un colţ sacru, prea -dulcea Bucovină,
într-un spaţiu mirific, atât de binecuvântat , de Împărăteasa Cerului -
Fecioara Maria , într-un colţ de rai atât de încărcat de poezie şi
credinţă. Tatăl său , Gheorghe, era “ purtător de lumină “(căminar ),
scânteie din mica boierime, iar mama sa ramură de Stolnic, care au
dăruit Naţiunii o corolă de flori- unsprezece copii. Această familie
creştină avea să rămână nemuritoare prin boieriea lui Mihail, numit de
Petre Ţuţea “ - românul absolut”.
Dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU >>
Eminescu şi Târnăveniul
Mihai
Eminescu a făcut patru drumuri în Transilvania. Într-unul din acestea,
pe când avea ca “punct terminus”, Blajul, “locul de unde a răsărit
soarele românismului”, după Ion Heliade Rădulescu, a poposit, la 3 iunie
1866, şi la Târnăveni (Dicio-Sînmartin, pe atunci). A spus-o George
Călinescu în monumentala-i lucrare “Viaţa lui Mihai Eminescu”, publicată
în 1932. Citez: “…De la Mureş-Oşorhei (Tg. Mureş, de astăzi-n.m.)
călătorii au părăsit râul Mureş şi s-au lăsat pe Târnava-Mică, spre
Dicio-Sînmartin”.
Răzvan DUCAN >>
Prin Eminescu înspre valorile europene
In
această perioadă de dinaintea sărbătorii pascale roadele colaborării
dintre Societatea germano- română “Bodensee” şi Parohia ortodoxă
„Pogorarea Sfântului Duh“ din Konstanz, adica cele doua organizaţii ce
adună laolaltă pe românii ce locuiesc sau se află temporar în orasul de
pe marele lac Bodensee, s-au putut vedea încă o dată sub forma unei noi
manifestări de spiritualitate şi cultură. Astfel dupa obişnuita
slujbă duminicală, preotul Ionel Nemeş, parohul bisericii, a prezentat
publicului pe invitata specială a întrunirii ...
Anda Lohan, Germania >>
De
la Eminescu la NASA
Mileniul
3 de civilizaţie cosmică a Oamenilor, de cucerire, prin zborul cu
rachete, sateliţi, staţii interplanetare, a Cosmosului! Epopeea cosmică
a terrienilor, continuă, se desfăşoară după, pare-se un plan cosmic
extraterestru! Oamenii cosmici se vor reîntoarce în Cosmosul de origine
şi cărţile sacre ale Umanităţii, spun că strămoşii oamenilor au venit cu
care de foc, care zburătoare din Cer! Adică, din Cosmos, din Stele! Ori
identitatea cosmică a Oamenilor, de Cetăţeni ai Cosmosului, de
reintegrare în Marea Familie Cosmică l-a fascinat şi obsedat, era ...
Al. C. Miloş >>
Prolegomene la spiritul în care creştem
Îmi
vin în minte mereu cuvintele lui Ovidiu Vuia, medicul
neuropatolog care a avut curajul de a susţine, cu argumente
ştiinţifice, că George Călinescu, marele istoric literar al
românilor, a greşit atunci când a acreditat ideea că Mihai
Eminescu ar fi murit de sifilis. Fireşte, pentru cei mai
mulţi dintre scriitori de azi, dintre poeţii de astăzi,
dintre criticii şi istoricii literari etc, problema nici nu
contează atât de mult... asta, mai ales, datorită faptului
că multe dintre marile personalităţi literare ale României
şi-au exprimat un punct de vedere în legătură cu modul în
care s-a stins din viaţă marele Poet. Şi totuşi ...Prof. Univ. Dr. Ioan ŢEPELEA
>>
Cum îl mai sărbătorim pe Eminescu?
Mulţi
dintre scriitorii români sunt daţi uitării (şi uitarea-i scrisă-n
legile-omeneşti, nu?). Alţii sunt sărbătoriţi cu mai mult sau mai puţin
fast, cu mai mult sau mai puţin respect, responsabil sau formal… Cum e
şi normal, accentele unor evocări ale scriitorilor se înregistrează în
spaţiile natale sau acolo unde au ajuns să lase urme, inclusiv…
imobiliare. Dar şi în şcoli, indiferent de nivelul acestora, la
instituţii de cultură etc. etc. Eminescu beneficiază de un tratament
aparte. El are în fiecare an parte de două momente de vârf ...
Nicolae BĂCIUŢ >>
Sfântul ghiersului românesc
Mult
mai uşor ni-l putem imagina fizic pe Ştefan cel Mare. Mărturia lui
Neculce despre Ştefan cel Mare este mai pregnantă şi mai în relief decât
orice film documentar s-ar fi făcut, dacă ar fi existat film sau se va
face despre Ştefan cel Mare, chiar şi atunci când arta filmului din
viitor se va perfecţiona într-atât încât să se poată filma trecutul
arhaic. Mult mai uşor ni-l putem imagina ca făptură pe Bălcescu sau pe
Avram Iancu. Mari oameni politici s-au implicat în mişcarea maselor
într-atâta, încât chipurile lor pot fi imaginate prin ideile lor ...
Rodica Elena LUPU >>
Eminescu,
mereu nou
Mi-am
petrecut vara aceasta (2006) în verificări cerute de necesităţi :
rugându-mă tinerii realizatori ai emisiunii „Mari români” de la TVR1
să-i ajut pentru un film documentar despre viaţa de ziarist a lui Mihai
Eminescu, a trebuit să le explic pe larg documentaţia la cartea mea „A
doua viaţă a lui Eminescu”, din 1994. Cuvântul „explicaţie” îmi vine în
minte împreună cu sensurile lui etimologice : este ca şi cum ai netezi
ceva foarte, foarte complicat, adică ceva cu multe pliuri, ca o hârtie
mototolită oarecum. Iar tinerii mei colaboratori nu lasă nimic neumblat,
se interesează de netezirea fiecărei cute, adică au întrebări peste
..
Nicolae Georgescu >>
Poetul Naţional - Universal
L-am
cunoscut pe acest poet extraordinar, cel mai mare, cel mai talentat, cel
mai explozibil, cel mai frumos, cel mai teribil, cel mai creativ, cel
mai suferind, cel mai egocentric, cel mai bolnav, cel mai persuasiv, cel
mai inventiv, cel mai inteligent, cel mai şiret, cel mai inocent, cel
mai nebun, cel mai vesel, cel mai trist, cel mai viu şi cel mai mort,
acum cîţiva ani, cînd nu ştia exact dacă e băiat sau fată, pentru că, am
uitat să vă spun, poeţii sînt ca îngerii, nu au sex, aşadar, era şi cel
mai înger, dar şi cel mai demon. Ce mai, era extraordinar! La întâlnirea
cu Poetul intri într-o stare neomenească, pe care nu o poţi numi, pentru
că
...
Lucia Dărămuş >>
Falsă
elegie despre Eminescu
De
fiecare data când scriu despre Horia Roman
Patapievici un pamflet sau o satiră, „credincioşii”
săi „îmi sar la gât” şi-mi toarnă verzi şi uscate
despre genialitatea şi cultura lui, despre scrisele
sale, îmi fac un rechizitoriu şi la urmă mă
execută. Dominanţii de azi nu s-au schimbat prea
mult de pe vremea Inchiziţiei, atât doar că, atunci
trebuia să fii catolic corect iar în zilele lor de
azi trebuie, musai, să fii politic corect! Poate am
făcut comparaţia cu un trecut prea îndepartat, când
era suficient să spun, compar cu puţin
îndepărtatele, sau încă neîndepartate vremuri, când
trebuia să fii un nazist corect sau ..
Corneliu Florea, Canada >>
“Incidentul Guillame” în corespondenţa privată a
lui Eminescu şi Carol I
Relaţiile
lui Eminescu cu Palatul Regal au stat sub semnul
unei reciprocităţi glaciale. Prezent de voie, de
nevoie în „salon literar” patronat de Carmen Sylva
(regina), Poetul face o proastă impresie doamnelor
de companie ale Reginei: „Mai mult scund decât
înalt, mai mult voinic decât zvelt, cu un cap ceva
cam mare pentru statura lui, prea cărnos la faţă,
nebărbierit, cu dinţii mari galbeni, murdar pe
…
Dan Toma Dulciu >>
Cine l-a ucis pe Eminescu?
POLEMOS:
„Eminescu este cadavrul nostru din
debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea
Europeana...”.
Comentarii de la cititori.
Nu
stiu cât de mult i-a şocat pe românii care au citit
în Revista ROST, citatul de mai sus, spus şi
susţinut de Horia Roman Patapievici în anul 2005,
despre Eminescu. Nu ştiu cum au reacţionat
cărturarii români adevaraţi, nu cei făcuţi de mass
media, criticii literari, scriitorii şi poeţii
români, cititorii şi iubitorii lui Eminescu din
Romania? Nici nu ştiu dacă
au reacţionat, dacă au avut curajul să reacţioneze
fiindca H. R. Patapievici este la ora actuală cel
mai mare geniu gonflat din mass media damboviţeană?
Lui i se permite orice din mai multe motive. Întâi
şi întâi este declarat mare erou al revoluţiei
bucureştene
...
Corneliu FLOREA, Canada >>
THE EVENING STAR - Luceafărul de Mihai EMINESCU
Revista
Agero -
Poezie.
Omagiu lui Eminescu. Traducere nouă din USA.
Comentarii
|
 |
Like once
upon a time within
Old tales from magic’s haven,
There lived, of very noble kin,
A most enchanting maiden.
She was the
only child they raised,
Fair and of virtues many,
As is the
Virgin midst the praised
Or midst the stars Selene. |
A fost odată
ca-n poveşti
A fost ca
niciodată,
Din rude
mari împărăteşti,
O prea
frumoasă fată.
Şi era una
la părinţi
Şi mândră-n
toate cele,
Cum e
Fecioara între sfinţi
Şi luna
între stele. |
Translation © 2006 by
Adrian ŞONCODI -Texas, USA. Reproduction permitted only with the
author’s permission.
Cu comentariile autorului.
Grafica de George Roca
>>
28 iunie 1883 - Eminescu
la Capşa
Adevărata cauză a înlăturării
lui Eminescu din viaţa publică
Momentul
28 iunie 1883, zi de hotar în viaţa lui Mihai Eminescu, a fost cercetat
în ultimul timp cu sârg, pe toate feţele, de mulţi biografi. În acea zi
toridă de vară, viaţa politică românească era marcată de gesturi fără
precedent: a fost expulzat din ţară Emil Galli, directorul ziarului
“L’Independance Roumaine”, sub acuzaţia că ar fi cauza scandalului
diplomatic în care a fost angrenată România, un alt indezirabil - Zamfir
C. Arbore - a primit acelaşi tratament, au fost devastate sediile unor
organizaţii ale iredentei române...
DAN TOMA
DULCIU >>
Eminesciana -
Locuri
unde poti întâlni urmele paşilor lui Mihai Eminescu
„Această
Vienă, unde trăiesc atâtea amintiri ale celor mai de seamă
maeştrii, ce sol fertil oferă inspiraţie...”
Înserarea
se lăsa peste câmpia austriacă şi trenul lasă în urmă micile
gări, apoi luminile becurilor ce străjuiesc o autostradă. Trenul
străbate periferiile Vienei, iar micşorarea vitezei ne arată că
punctul terminus al călătoriei noastre nu poate fi departe, fapt
confirmat de tren, care opreşte în moderna gară, ridicată pe
locul celei vechi, prefăcută în ruine în timpul celui de al
doilea război mondial. Forfota de pe lungile peroane nu-i
alarmantă, nu-i obositoare, iar călători întârziaţi şi grăbiţi
sunt rari. Luminată, ca în plină zi, gara ţi se prezintă ca un
imens ...
RODICA ELENA LUPU
>>
La Botoşani toate se numesc
„Eminescu”
La
Botoşani toate se numesc Eminescu: Liceul Eminescu, Teatrul Eminescu,
Biblioteca Eminescu, Bulevardul Eminescu, Memorialul Eminescu şi
cîte altele, încît oamenii s-au obişnuit cu acest reper excepţional ca
şi cu ceva firesc, ori chiar redundant. Alte judeţe sărace în
tradiţii culturale ori personalităţi istorice marcante se străduiesc din
greu să găsească vreun nume sub care să adăpostească fala vreunei
instituţii ori dorinţa de a da importanţă ...
Dr. Lucia Olaru Nenati
>>
Eminescu
şi Teleormanul
– un omagiu adus “marelui
între mari”
De-a
lungul vremii, au apărut o seamă de cercetări istorico – literare ale
căror autori au încercat să ateste şi, totodată, să revendice legături
spirituale şi biografice ale poetului naţional cu diverse regiuni ale
ţării. (v. Eminescu şi Transilvania, Eminescu şi
Oltenia, Eminescu şi Argeşul, Eminescu şi Vâlcea, Eminescu şi Oraviţa etc.).
O inspirată
şi laborioasă introducere în “miracolul eminescian”, de această dată din
perspectivă teleormăneană, reuşeşte poetul, editorul şi publicistul Stan
V. Cristea prin studiul său monografic Eminescu şi Teleormanul
(Ed. Rocriss, Alexandria, 2004, 326 pg.+ foto).
Tudor
Negoescu >>
Misterul simbolurilor de tip Thanatos
de la mormântul lui Eminescu
În
goană după senzaţional, unele publicaţii acordă credit nemeritat unor
speculaţii ieftine, lipsite de o elementară logică. Astfel, ziarul „
Evenimentul Zilei” publica la începutul acestui an un incitant articol,
semnat de Bogdan Nicolai, intitulat „ Codul lui Eminescu” ( Ev. Zilei,
Duminică, 08 Ianuarie 2006): „ Sub teiul pustiit de frunze din Cimitirul
Bellu din Bucureşti, groparii încearcă în zadar să-şi amintească când au
apărut cele două făclii din bronz masiv ...
Dan Toma Dulciu >>
Dr. Lucia Olaru Nenati - Arca Eminescu
Cultură.
De
mulţi ani ne-am obişnuit, aici, la Botoşani, mai mult ca
oriunde, ca după Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului
Nou, la două săptămîni, să mai urmeze o sărbătoare. Nu înscrisă
în calendarul religios ci în cel laic, dar având aura solemnă a
unei prăznuiri: ziua naşterii mucenicului spiritului românesc
Mihai Eminescu. Ştiu familii de oameni simpli fără prea multe
pretenţii de superioritate care, în această zi se îmbracă frumos
şi caută să ia parte la aniversarea lui oriunde s-ar sărbători
aceasta. Pentru mine, personal, se împlinesc decenii de când
resimt sincer şi profund ...Dr.
Lucia Olaru Nenati >>
Eminescu despre Cuza – “Da drepturi națiunii
întregi”
Cultură.
Între cea de-a treia epocă a istoriei noastre,
după cum stabileşte Eminescu, „Suta a XVIII şi a
XIX. Epoca de decadenţă ” (Mss. 2263, f. 17), şi
istoria naţională, adică în „epoca de
tranziţiune”, personalităţile istorice, care se
deschid „relaţiei vii” cu baza existenţială a
istoriei, devin purtătoarele conştiinţei
acesteia şi, prin „viclenia istoriei”,
individuali exemplari, de importanţă istorică
naţională. Statura lor are strălucirea „florii
de aur”, când actele pe care le săvârşesc –
consideră poetul – au marca universalului.
Într-o asemenea epocă, plină de contradicţii
şi-n care se pune cu stringenţă adaptarea
poporului român la viaţa ...
Dumitru Velea
Eminescu şi dragostea
Cultură.
Se
împlinesc 161 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Născut
ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești,
județul Botoșani, a bucurat nația noastră cu doar 39 ani de
viață, dar cu o imensă activitate literară. A fost cea mai
importantă voce poetică din literatura română, prozator și
jurnalist. A fost activ în societatea literară Junimea și a
lucrat ca redactor la ziarul Timpul, ziarul oficial al
Partidului Conservator. A publicat primul poem la vârsta de 16
ani, la moartea profesorului de limba română, Aron Pumnul. Din
1866 până în 1869 călătorește din Cernăuți, unde își făcuse
studiile ...
Vavila Popovici, SUA >>
Cultura fiecărui popor are un ceas al ei de
lumină!
Fi-va ceasul EMINESCU!
Cultură.Să
ne aducem aminte de Eminescu nu doar pe 15
ianuarie şi pe 15 iunie, ci în fiecare zi!
Poetul “nepereche”, cum avea să-l numească
George Călinescu, cel care a dat măsura geniului
creaţiei româneşti, ca valoare absolută,
înscriindu-se, după aprecierea lui Tudor Vianu,
alături de Dante, Goethe, Shelley, Hugo, în
galeria valorilor universale, Eminescu este
sărbătorit an de an. Cel mai mare scriitor român
pe care l-a ivit pînă acum timpul – M. Eminescu
– aşa cum
...
Maria Diana Popescu, Agero
|
Forum de discuţii
>>
Comentare articole >>
Revista Agero
Este un jurnal internet de cultură
în limba română, primul de acest gen din Germania, fiind prima pagină de cultură şi
informare în limba română din Germania.


Peste
10000 de citiri zilnice
Agero in mai 2010
era cotată în
clasamentul
Google pe poziţia 5 din 9 posibile, fiind cea mai citită pagină de
informaţie şi cultură din afara ţării.

Peste 750 de corespondenţi de
limbă română
de pretutindeni, sunt un garant pentru o lectură adecvată şi
diversă. Vă invităm să ne citiţi!

Lucian Hetco
Editorul Revistei
Agero
Revista Agero
- Rubrica de cultură
cu lucrari noi, eseuri, teme diverse, recenzii
de carte, analize literare, manifestari culturale.
Cenaclul
AGERO.
Revista Agero - Rubrica
de istorie si etnografie
Istoria aşa cum a fost.
Reportaje şi articole top semnate de Mihai Rădulescu, Oleg Garaz, Ioan
Aldea, Liviu Vălenaş, Lucian Hetco, Viorel Dolha. dr. Viorel
Roman, dr. Artur Silvestri. Excelente lucrari etnografice de Julia Maria
Cristea (Viena)
Revista Agero
- Rubrica de poezie
cu lucrări ale unor poeti consacrati
si debuturi literare, din Romania, Germania şi de peste
tot, poezie romanească contemporană.
Proză şi teatru scurt
O Revista Agero
- Rubrica
inedită cu lucrări de calitate.
Actualitatea germană
Aşa cum o simţim
şi o resimţim noi, românii din Germania.
Actualitaţi
jurnalistice
Dorim sa atragem si
alti colaboratori din tara si din strainatate. Cititi articole despre activitatile AGERO in
Stuttgart, reportaje top sle romanilor de pretutindeni.
Articole
romanesti in limbi straine
Articole valoroase, pe diferite teme, istorie,analize, comentarii, traduse
in limbi de circulatie. Intelectuali romani in alte limbi.
Comentarii si
analize
Analize pertinente, cinstite,
fara val si fara masca. Opinii ale unor experti si istorici romani din
occident.
Scrieţi-mi părerea
Dvs.
si
vă voi contacta.
Cooperam la 1 august
2006 cu peste 200 de corespondenţi si autori,
prozatori, istorici si poeti din Romania, Germania, Romania,
Franta, Marea Britanie, Austria, SUA, Africa de Sud, Australia
etc.
Abonaţi
newsletter nostru
Va salutam aici....in cadrul
Revistei AGERO
o revistă adresată tuturor personelor vorbitoare a limbii române.
Lucian Hetco
Redacţia Revistei
Agero
Editor web
|