AnunţuriIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

Vă recomandăm

  

Colaborati la

Revista Agero

 

Premiul de Excelenţă

al Patrimoniului Românesc pe anul 2005 s-a acordat

 

 

Revistei Agero  si 

dl. Lucian Hetco

 

directorul ei, pentru actiunea stralucita de adunare si afirmare a efortului cultural al Romanilor de Pretutindeni.

 

Asociatia Romana pentru Patrimoniu

Bucuresti 2005

la 27 Septembrie 2005

 

Premii de Excelenţă - 2006

 

 Naşterea luminii

 Libertatea - un elixir

 Ţinutul santinelei ...

 Între noi... românii

 Radio România ia lecţii...

 Vechiul flagel, noua problemă

 Cameleonism ideologic...

 O poezie a armoniei si luminii

 Lecturile olfactive ale...

 Avem o Ligă, ce facem...

 Adevărul... o fundatură

 În grija lui Iulia Maniu

 Cotă unică de impozitare

 Pe frînghie la Gottschalk

 Poeme de religii diferite

 Interviu pe tema alegerilor

 Guvernul României ctitoreşte

 Preşedintele României o...

 Cui i-e frică ... de votare?

 Lumina ochilor de copii

 In Memoriam Petre Buzoianu

 Europenizarea Bucovinei

 

 Articolul săptămânii

 

 Totul despre Transnistria 

 

 Istoria aşa cum nu o stiaţi

 

 Cuvânt de folos despre...

 SOS românesc în Timoc

 Totul despre Transnistria

 Râzând, în frum spre rai

 Inaniţia de gradul trei

 Inţelepciunea şarpelui

 Securitate şi tehnologie

 

Forum de discuţii

 

Revista Agero

 

Este un jurnal internet de cultură în limba română, primul de acest gen din Germania, fiind prima pagină de cultură şi informare în limba română din Germania, cu  peste 3 milioane de deschideri, anual.

 

Peste 10000 de citiri zilnice pe Agero in mai 2010

 

Revista AGERO ®

"....creşterii limbii româneşti şi a patriei cinstire..."

Iancu Vacarescu

 

este un titlu oficial protejat al NewAgero, redactor sef: Lucian Hetco, Germania.

 

Daca aveti contributii: eseuri, proza, lirica, arta plastica va rugam sa luati legatura cu redactia >>

 

Redactia nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori autorii! Pentru informatii detaliate va rugam sa vizitati Revista Agero - Rubrica  impressum >>>>

 ETERNUL EMINESCU

 

 

Acest portal este dedicat poetului nostru naţional, Mihai Eminescu. Conţine diferite materiale de proză, poezie şi comentarii despre acesta. Cei care posedă materiale inedite despre acest subiect, îi invitam sa ni le trimită, pentru a completa cunostinţele despre marele poet român.

 

Jugul lui Eminescu - În jurul unui concept, eminescianismul

Sfantul Ghiersului RomanescCultura.Abatele Grama, mult prea hulitul detractor al lui Eminescu, îşi încheia fulminantul său studiu negativist din 1891 cu următoarele rânduri: "Purtat-a bietul român... destule juguri… jugul feudalismului şi al calvinilor... jugul fanarioţilor... Aşa de ruşinos însă ca jugul lui Eminescu, n-a fost niciunul, căci în acele ne-au înjugat streinii, în al lui Eminescu însă ne-au înjugat românii..." La 164 de ani de la naşterea poetului, trecut de-acum prin provocările postmodernităţii şi a noii "table de valori" a şcolii anticanonice a resentimentului, cum o numea  Harold Bloom ... Dan Buciumeanu

 

Eminescu și limba română literară (164 de ani de la naștere)

Sfantul Ghiersului RomanescCultura. Eminescu a apărut pe solul românesc ca o sămânță rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în limba latină. Ion Ionescu-Bucovu

 

O enigmă „esplicată“ în „Cărţile“ lui Eminescu

Sfantul Ghiersului Romanesc

Cultură. În studiul său  privind exegeza lui Lamartine în literatura franceză şi română, Victor Şonea se apleacă cu minuţie şi acribie comparativistică asupra  înrudirilor, aş zice mai degrabă, confluenţelor literare, ce-i apropie uneori aşa de uimitor pe Eminescu şi Lamartine. Pledoaria lui pentru o altă lectură a lui Eminescu prin Lamartine, paralelismele de motive, toposuri şi atitudini romantice la cei doi poeţi sunt, în mare parte, pertinente şi convingătoare. Asemenea aspecte n-au mai fost relevate până acum şi reprezintă deci o contribuţie interesanta.. Dan Buciumeanu

 

Epigonii“, poemul în care Eminescu se naşte pe sine ca poet

Eternul Eminescu. „S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece…“, exclama poetul evocându-şi astfel înaintaşii în „voletul“ satiric al „Epigonilor“ printr-una din acele extravaganţe stilistice tipic romantice, paradox al temporalităţii, al vârstelor, în care cei vechi, les anciens, devin tineri, oameni ai viitorului, iar cei tineri, les modernes, deja bătrâni, îmbătrâniţi înainte de vreme: „Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece...“ Eminescu nu bănuia, poate, că, hiperbolizând de dragul antitezei hiatusul dintre generaţii, rostea, ca „epigon“, un adevăr latent despre propria-i poezie in statu nascendi, poezie  ... Dr. Dan Buciumeanu

 

Lusus amoris în „Luceafărul“

Cultură. O operă durează în măsura în care e capabilă să apară alta decât autorul său a făcut-o. Paul Valery   După Matei Călinescu, autorul unui captivant studiu despre  poetica lecturii citirea unui text perceput ca valoros sau interesant îşi poate asuma, pe lângă ţelurile lui explicite, caracteristicile unui joc. În unele cazuri acest joc poate fi, în intenţia autorului, o provocare aruncată ingeniozităţii cititorului căruia i se propune dezlegarea unui mister sau  a unei şarade ca în literatura poliţistă sau, la un nivel mai înalt de sofisticare...Dan Buciumeanu

 

Mihai Eminescu - Poet şi martir

Cultură. Atenţie, istorici literari, făuritori de programe şi manuale şcolare! Nu credeţi că a venit timpul să se reducă din atenţia dată criticii lui Maiorescu şi să se extindă şi să se aprofundeze studiul operei lui Eminescu? Conform unui şablon convenabil, Eminescu a fost mereu prezentat ca o fiinţă labilă, neadaptabilă, un alcoolic care ar fi murit nebun, bolnav de sifilis. Eroare! Eminescu a fost o fiinţă puternică şi de o luciditate ieşită din comun. El a fost  bine ancorat în viaţa politică, destul de zbuciumată, a vremii lui, a fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal, pentru unitate.  Prof. Ion C. Hiru >

 

     Mihai Eminescu în conştiinţa intelectualităţii româneşti

Cultură. “În fiecare om Universul se opinteşte. Omul e o-ntrebare?  Fiecare om e o-ntrebare pusă din nou spiritului Universului”. „Pe Eminescu nu-l cunosc în întregime nici specialiştii, acesta e adevărul. Şi lucrul e limpede de arătat: din cele câteva mii de file ale manuscriselor eminesciene, zeci şi zeci de file sunt scrise în germană. După ştirea noastră, nimeni nu le-a descifrat şi folosit încă.” (Constantin Noica). Un caracter, un mare gânditor, un mare scriitor, un geniu - este prezentat adeseori, minimalist, reducţionist ca: poetul naţional. Un mare gânditor economic, prin ... Octavian Căpăţină >>

 

Mihai Eminescu - Lumina călătorind

Cultură. Imaginea călătoriei luminii în Univers, chiar după ce sursa ei a încetat, constituie pentru D. Vatamaniuc unul dintre argumentele privitoare la unitatea operei eminesciene. În ultimul capitol, Organicitatea scrisului eminescian, din importanta carte Eminescu (publicată în seria „Universitas” a Editurii Minerva, Buc., 1988), el aduce în sprijin câteva exemple ale trecerii acestei imagini din manuscrise în poezie, sau din acestea în proza politică a publicisticii; se citează fragmente din manuscrisele 2276, 209-210; 2267, 164 v, din poeziile Muşat şi ursitorile ... Dumitru Velea >>

 

Bădiţa MIHAI EMINESCU, Profetul Bisericii noastre

„Ţara este în linia întâia elementul naţional şi că e scris în cartea veacurilor că acest element să determine soarta şi caracterul acestui stat” (Domnitorul Matei Basarab).  Măsura spirituală a Naţiunii noastre preaalese este cuprinsă în aceste trei dimensiuni: Credinţa, Nădejdea şi Dragostea. Credinţa precreştină şi apoi cea ortodoxă era de fapt şi este viaţa însăşi a Românilor, ce pulsează în cântec, împliniri şi lumină. Nădejdea are acea pecetluire firească, ce îngemănează sublimul surâsului divin, cu susurul sufletelor lor dătătoare de răbdare şi curaj. Dragostea, crescând... Gheorghe Constantin NISTOROIU >>

 

Mărturie pentru EMINESCU

Într-o emisiune radio dedicată de curând stingerii luceafărului poeziei româneşti, marele Eminescu, realizatoarea lansa interlocutorului său o întrebare pentru un posibil viitor dialog, care suna cam aşa: A intrat Eminescu într-un con de umbră? Va mai fi el citit şi căutat prin librării şi biblioteci? Tulburătoarea întrebare nu te lasă să aştepţi viitorul răspuns la o emisiune viitoare. Ea te incită să-l găseşti singur şi cât mai degrabă. Pe de altă parte, aproape că ţi-e teamă să te încumeţi a porni pe acest drum, gândind că nu vei ... Cornelia TURLEA-CHIFU >>

 

Despre boala şi moartea lui  MIHAI EMINESCU

Studiu patografic - Dezvăluiri - Material integral

Cum a purtat Eminescu în sufletul său durerea românilor din toate timpurile şi din toate ţările româneşti n-a mai purtat-o nimeni.  Numai urmând învăţăturile lui, mai pot afla urmaşii calea mântuirii din prăpastia in care am căzut. Cine va călca alături, va rătăci … Se nenoroceşte pe sine şi va nenoroci şi pe alţii, făcând să crească ruina ţării, in loc de a o scădea. (Simion Mehedinţi) . Obiectul lucrării mele de faţă îl constituie boala şi moartea marelui poet Mihai Eminescu, deci intervalul dintre anii 1883-1889 socotiţi în general de literaţii noştri drept epoca “marei întunecimi”, pe când G. Călinescu ... Dr. Doc. Med. Ovidiu VUIA >>

 

Votaţi EMINESCU!

Dr.Olaru Nenati - Nemuritoarea MioriţaApelul ce urmeaza a apărut cu prilejul  scrutinului organizat de Televiziunea romană, conex unei emisiuni intitulate MARI ROMANI. Intrucât articolul însumează motivele pentru care Eminescu este demn de preţuirea noastră permanentă, îl consemnăm in aceasta rubrică aşa cum a apărut el cu acel prilej. Incă mai este timp si astazi pentru a ne exprima opinia intr-o chestiune care, desi pare doar un joc si o inventie a teleastilor spre a creste ratingul, se prefigureaza a fi un referendum national cu infinite reverberatii si consecinte:  ... Dr. Lucia OLARU NENATI >>

 

Interviu cu Roxana Eminescu

Roxana EminescuCe s-ar mai putea scrie despre genialitatea lui Eminescu? S-au scris pagini întregi de către marii exegeţi ai timpurilor şi încă se mai scriu şi astăzi. În ignoranţa şi tumultul căutării timpului pierdut, deseori, pierdem din vedere prezentul. Ce înseamnă să trăieşti în umbra genialităţii, ne spune Roxana Eminescu, stră-stră-nepoata marelui poet. Mărturia ei este pasionantă, alternând ritmurile, registrele. Când vesel, când dramatic, când ironic. Fiica Iolandei Eminescu, juristă, specialistă în proprietate intelectuală  ... Oana POPIŢIU >>

 

Mihail  EMINESCU - Sfânt, răstignit de veacul său

Sfantul Ghiersului RomanescA hărăzit Bunul Dumnezeu în iconomia Sa ca prinţul poeziei daco-române universale să se nască într-un colţ sacru, prea -dulcea Bucovină, într-un spaţiu mirific, atât de binecuvântat , de Împărăteasa Cerului - Fecioara Maria , într-un colţ de rai atât de încărcat de poezie şi credinţă. Tatăl său , Gheorghe, era “ purtător de lumină “(căminar ), scânteie din mica boierime, iar mama sa ramură de Stolnic, care au dăruit Naţiunii o corolă de flori- unsprezece copii. Această familie creştină avea să rămână nemuritoare prin boieriea lui Mihail, numit de Petre Ţuţea  “ - românul absolut”.  Dr. Gheorghe Constantin NISTOROIU >>

 

Eminescu şi Târnăveniul

Crama din TarneveniMihai Eminescu a făcut patru drumuri în Transilvania. Într-unul din acestea, pe când avea ca “punct terminus”, Blajul, “locul de unde a răsărit soarele românismului”, după Ion Heliade Rădulescu, a poposit, la 3 iunie 1866, şi la Târnăveni (Dicio-Sînmartin, pe atunci). A spus-o George Călinescu în monumentala-i lucrare “Viaţa lui Mihai Eminescu”, publicată în 1932. Citez: “…De la Mureş-Oşorhei (Tg. Mureş, de astăzi-n.m.) călătorii au părăsit râul Mureş şi s-au lăsat pe Târnava-Mică, spre Dicio-Sînmartin”. Răzvan DUCAN >>

 

Prin Eminescu înspre valorile europene

In această perioadă de dinaintea sărbătorii pascale roadele colaborării dintre Societatea germano- română “Bodensee” şi Parohia ortodoxă „Pogorarea Sfântului Duh“ din Konstanz, adica cele doua organizaţii ce adună laolaltă pe românii ce locuiesc sau se află temporar în orasul de pe marele lac Bodensee, s-au putut vedea încă o dată sub forma unei noi manifestări de spiritualitate şi cultură.  Astfel dupa obişnuita slujbă duminicală, preotul Ionel Nemeş, parohul bisericii, a prezentat publicului pe invitata specială a întrunirii ... Anda Lohan, Germania >>

 

De la Eminescu la NASA

Mileniul 3 de civilizaţie cosmică a Oamenilor, de cucerire, prin zborul cu rachete, sateliţi, staţii interplanetare, a Cosmosului! Epopeea cosmică a terrienilor, continuă, se desfăşoară după, pare-se un plan cosmic extraterestru! Oamenii cosmici se vor reîntoarce în Cosmosul de origine şi cărţile sacre ale Umanităţii, spun că strămoşii oamenilor au venit cu care de foc, care zburătoare din Cer! Adică, din Cosmos, din Stele! Ori identitatea cosmică a Oamenilor, de Cetăţeni ai Cosmosului, de reintegrare în Marea Familie Cosmică l-a fascinat şi obsedat, era ... Al. C. Miloş >>

 

Prolegomene la spiritul în care creştem

Îmi vin în minte mereu cuvintele lui Ovidiu Vuia, medicul neuropatolog care a avut curajul de a susţine, cu argumente ştiinţifice, că George Călinescu, marele istoric literar al românilor, a greşit atunci când a acreditat ideea că Mihai Eminescu ar fi murit de sifilis. Fireşte, pentru cei mai mulţi dintre scriitori de azi, dintre poeţii de astăzi, dintre criticii şi istoricii literari etc, problema nici nu contează atât de mult... asta, mai ales, datorită faptului că multe dintre marile personalităţi literare ale României şi-au exprimat un punct de vedere în legătură cu modul în care s-a stins din viaţă marele Poet. Şi totuşi ...Prof. Univ. Dr. Ioan ŢEPELEA  >>

 

Cum îl mai sărbătorim pe Eminescu?

Mulţi dintre scriitorii români sunt daţi uitării (şi uitarea-i scrisă-n legile-omeneşti, nu?). Alţii sunt sărbătoriţi cu mai mult sau mai puţin fast, cu mai mult sau mai puţin respect, responsabil sau formal… Cum e şi normal, accentele unor evocări ale scriitorilor se înregistrează în spaţiile natale sau acolo unde au ajuns să lase urme, inclusiv… imobiliare. Dar şi în şcoli, indiferent de nivelul acestora, la instituţii de cultură etc. etc.   Eminescu beneficiază de un tratament aparte. El are în fiecare an parte de două momente de vârf  ... Nicolae BĂCIUŢ >>

 

Sfântul ghiersului românesc

Eminescu  - Grafica de ROCAMult mai uşor ni-l putem imagina fizic pe Ştefan cel Mare. Mărturia lui Neculce despre Ştefan cel Mare este mai pregnantă şi mai în relief decât orice film documentar s-ar fi făcut, dacă ar fi existat film sau se va face despre Ştefan cel Mare, chiar şi atunci când arta filmului din viitor se va perfecţiona într-atât încât să se poată filma trecutul arhaic. Mult mai uşor ni-l putem imagina ca făptură pe Bălcescu sau pe Avram Iancu. Mari oameni politici s-au implicat în mişcarea maselor într-atâta, încât chipurile lor pot fi imaginate prin ideile lor ... Rodica Elena LUPU >>

 

Eminescu, mereu nou

Nicoale Georgescu, istoric literarMi-am petrecut vara aceasta (2006) în verificări cerute de necesităţi : rugându-mă tinerii realizatori ai emisiunii „Mari români” de la TVR1 să-i ajut pentru un film documentar despre viaţa de ziarist a lui Mihai Eminescu, a trebuit să le explic pe larg documentaţia la cartea mea „A doua viaţă a lui Eminescu”, din 1994. Cuvântul „explicaţie” îmi vine în minte împreună cu sensurile lui etimologice : este ca şi cum ai netezi ceva foarte, foarte complicat, adică ceva cu multe pliuri, ca o hârtie mototolită oarecum. Iar tinerii mei colaboratori nu lasă nimic neumblat, se interesează de netezirea fiecărei cute, adică au întrebări peste .. Nicolae Georgescu >>

 

Poetul Naţional - Universal

Lucia DaramusL-am cunoscut pe acest poet extraordinar, cel mai mare, cel mai talentat, cel mai explozibil, cel mai frumos, cel mai teribil, cel mai creativ, cel mai suferind, cel mai egocentric, cel mai bolnav, cel mai persuasiv, cel mai inventiv, cel mai inteligent, cel mai şiret, cel mai inocent, cel mai nebun, cel mai vesel, cel mai trist, cel mai viu şi cel mai mort, acum cîţiva ani, cînd nu ştia exact dacă e băiat sau fată, pentru că, am uitat să vă spun, poeţii sînt ca îngerii, nu au sex, aşadar, era şi cel mai înger, dar şi cel mai demon. Ce mai, era extraordinar! La întâlnirea cu Poetul intri într-o stare neomenească, pe care nu o poţi numi, pentru că ... Lucia Dărămuş >>

 

Falsă elegie despre Eminescu

De fiecare data când scriu despre Horia Roman Patapievici un pamflet sau o satiră, „credincioşii” săi „îmi sar la gât” şi-mi toarnă verzi şi uscate despre genialitatea şi cultura lui, despre scrisele sale, îmi  fac un rechizitoriu şi la urmă mă execută. Dominanţii de azi nu s-au schimbat prea mult de pe vremea Inchiziţiei, atât doar că, atunci trebuia să fii catolic corect iar în zilele lor de azi trebuie, musai, să fii politic corect! Poate am făcut comparaţia cu un trecut prea îndepartat, când era suficient să spun, compar cu puţin îndepărtatele, sau încă neîndepartate vremuri, când trebuia să fii un nazist corect sau .. Corneliu Florea, Canada >>

 

“Incidentul Guillame” în corespondenţa privată a lui Eminescu şi Carol I

Relaţiile lui Eminescu cu Palatul Regal au stat sub semnul unei reciprocităţi glaciale. Prezent de voie, de nevoie în „salon literar” patronat de Carmen Sylva (regina), Poetul face o proastă impresie doamnelor de companie ale Reginei: „Mai mult scund decât înalt, mai mult voinic decât zvelt, cu un cap ceva cam mare pentru statura lui, prea cărnos la faţă, nebărbierit, cu dinţii mari galbeni, murdar pe … Dan Toma Dulciu  >>

 

Cine l-a ucis pe Eminescu?

POLEMOS: „Eminescu este cadavrul nostru din  debara, de care trebuie să ne debarasăm dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeana...”. Comentarii de la cititori.

Nu stiu cât de mult i-a şocat pe românii care au citit în Revista ROST, citatul de mai sus, spus şi susţinut de Horia Roman Patapievici în anul  2005, despre Eminescu. Nu ştiu cum au reacţionat cărturarii români adevaraţi, nu cei făcuţi de mass media, criticii literari, scriitorii şi poeţii români, cititorii şi iubitorii lui Eminescu din Romania?  Nici nu ştiu dacă au reacţionat, dacă au avut curajul să reacţioneze fiindca H. R. Patapievici este la ora actuală cel mai mare geniu gonflat din mass media damboviţeană? Lui i se permite orice din mai multe motive. Întâi şi întâi este declarat mare erou al revoluţiei bucureştene ... Corneliu FLOREA, Canada >>

 

 

THE EVENING STAR - Luceafărul de Mihai EMINESCU

Revista Agero - PoezieOmagiu lui Eminescu. Traducere nouă din USA. Comentarii

Mihai Eminescu - Grafica de Roca

Like once upon a time within

Old tales from magic’s haven,

There lived, of very noble kin,

A most enchanting maiden.

She was the only child they raised,

Fair and of virtues many,

As is the Virgin midst the praised

Or midst the stars Selene.

A fost odată ca-n poveşti

A fost ca niciodată,

Din rude mari împărăteşti,

O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţi

Şi mândră-n toate cele,

Cum e Fecioara între sfinţi

Şi luna între stele.

Translation © 2006 by Adrian ŞONCODI -Texas, USA.  Reproduction permitted only with the author’s permission. Cu comentariile autorului. Grafica de George Roca >>

 

28 iunie 1883 - Eminescu la Capşa

Adevărata cauză a înlăturării lui  Eminescu din viaţa publică

Momentul 28 iunie 1883, zi de hotar în viaţa lui Mihai Eminescu, a fost cercetat în ultimul timp cu sârg, pe toate feţele, de mulţi biografi. În acea zi toridă de vară, viaţa politică românească era marcată de gesturi fără precedent: a fost expulzat din ţară Emil Galli, directorul ziarului “L’Independance Roumaine”, sub acuzaţia că ar fi cauza scandalului diplomatic în care a fost angrenată România, un alt indezirabil - Zamfir C. Arbore - a primit acelaşi tratament, au fost devastate sediile unor organizaţii ale iredentei române... DAN TOMA DULCIU  >>

 

Eminesciana - Locuri unde poti întâlni urmele paşilor lui Mihai Eminescu

Această Vienă, unde trăiesc atâtea amintiri  ale celor mai de seamă maeştrii, ce sol  fertil oferă inspiraţie...”   

Mihai Eminescu - Grafica de RocaÎnserarea se lăsa peste câmpia austriacă şi trenul lasă în urmă micile gări, apoi luminile becurilor ce străjuiesc o autostradă. Trenul străbate periferiile Vienei, iar micşorarea vitezei ne arată că punctul terminus al călătoriei noastre nu poate fi departe, fapt confirmat de tren, care opreşte în moderna gară, ridicată pe locul celei vechi, prefăcută în ruine în timpul celui de al doilea război mondial. Forfota de pe lungile peroane nu-i alarmantă, nu-i obositoare, iar călători întârziaţi şi grăbiţi sunt rari. Luminată, ca în plină zi, gara ţi se prezintă ca un imens ... RODICA ELENA LUPU >>

 

La Botoşani toate se numesc „Eminescu”

La Botoşani toate se numesc Eminescu: Liceul Eminescu, Teatrul Eminescu, Biblioteca Eminescu, Bulevardul Eminescu, Memorialul Eminescu  şi cîte altele, încît oamenii s-au obişnuit cu acest reper excepţional ca şi cu ceva firesc,  ori chiar redundant. Alte judeţe sărace în tradiţii culturale ori personalităţi istorice marcante se străduiesc din greu să găsească vreun nume sub care să adăpostească fala vreunei instituţii ori dorinţa de a da  importanţă ... Dr. Lucia Olaru Nenati >>

 

Eminescu şi Teleormanul – un omagiu adus “marelui între mari

Tudor NegoescuDe-a lungul vremii, au apărut o seamă de cercetări istorico – literare ale căror autori au încercat să ateste şi, totodată, să revendice legături spirituale şi biografice ale poetului naţional cu diverse regiuni ale ţării. (v. Eminescu şi Transilvania, Eminescu şi Oltenia, Eminescu şi Argeşul, Eminescu şi Vâlcea, Eminescu şi Oraviţa etc.). O inspirată şi laborioasă introducere în “miracolul eminescian”, de această dată din perspectivă teleormăneană, reuşeşte poetul, editorul şi publicistul Stan V. Cristea prin studiul său monografic Eminescu şi Teleormanul (Ed. Rocriss, Alexandria, 2004, 326 pg.+ foto). Tudor Negoescu >>

 

Misterul simbolurilor de tip Thanatos de la mormântul lui Eminescu

Mormantul lui Mihail Eminescu - cimitirul Bellu BucurestiÎn goană după senzaţional, unele publicaţii acordă credit nemeritat unor speculaţii ieftine, lipsite de o elementară logică. Astfel, ziarul „ Evenimentul Zilei” publica la începutul acestui an un incitant articol, semnat de Bogdan Nicolai, intitulat „ Codul lui Eminescu” ( Ev. Zilei, Duminică, 08 Ianuarie 2006): „ Sub teiul pustiit de frunze din Cimitirul Bellu din Bucureşti, groparii încearcă în zadar să-şi amintească când au apărut cele două făclii din bronz masiv ...  Dan Toma Dulciu >>

 

Dr. Lucia Olaru Nenati - Arca Eminescu

Sfantul Ghiersului RomanescCultură. De mulţi ani ne-am obişnuit, aici, la Botoşani, mai mult ca oriunde, ca după Sfintele Sărbători ale Crăciunului şi Anului Nou, la două săptămîni, să mai urmeze o sărbătoare. Nu înscrisă în calendarul religios ci în cel laic, dar având aura solemnă a unei prăznuiri: ziua naşterii   mucenicului spiritului românesc Mihai Eminescu.  Ştiu familii de oameni simpli fără prea multe  pretenţii de superioritate care, în această zi se îmbracă frumos şi  caută să ia parte la  aniversarea lui oriunde s-ar sărbători aceasta. Pentru mine, personal, se  împlinesc  decenii de când resimt sincer şi profund  ...Dr. Lucia  Olaru  Nenati >>

 

Eminescu despre Cuza – “Da drepturi națiunii întregi

Cultură. Între cea de-a treia epocă a istoriei noastre, după cum stabileşte Eminescu, „Suta a XVIII şi a XIX. Epoca de decadenţă ” (Mss. 2263, f. 17), şi istoria naţională, adică în  „epoca de tranziţiune”, personalităţile istorice, care se deschid „relaţiei vii” cu baza existenţială a istoriei, devin purtătoarele conştiinţei acesteia şi, prin „viclenia istoriei”, individuali exemplari, de importanţă istorică naţională. Statura lor are strălucirea „florii de aur”, când actele pe care le săvârşesc – consideră poetul – au marca universalului. Într-o asemenea epocă, plină de contradicţii şi-n care se pune cu stringenţă adaptarea poporului român la viaţa ... Dumitru Velea  

 

Eminescu şi dragostea

Cultură. Se împlinesc 161 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Născut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, județul Botoșani, a bucurat nația noastră cu doar 39 ani de viață, dar cu o imensă activitate literară. A fost cea mai importantă voce poetică din literatura română, prozator și jurnalist. A fost activ în societatea literară Junimea și a lucrat ca redactor la ziarul Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul poem la vârsta de 16 ani, la moartea profesorului de limba română, Aron Pumnul. Din 1866 până în 1869 călătorește din Cernăuți, unde își făcuse studiile  ... Vavila Popovici, SUA >>

 

Cultura fiecărui popor are un ceas al ei de lumină!

Cultură.Să ne aducem aminte de Eminescu nu doar pe 15 ianuarie şi pe 15 iunie, ci în fiecare zi! Poetul “nepereche”, cum avea să-l numească George Călinescu, cel care a dat măsura geniului creaţiei româneşti, ca valoare absolută, înscriindu-se, după aprecierea lui Tudor Vianu, alături de Dante, Goethe, Shelley, Hugo, în galeria valorilor universale, Eminescu este sărbătorit an de an. Cel mai mare scriitor român pe care l-a ivit pînă acum timpul – M. Eminescu – aşa cum  ... Maria Diana Popescu, Agero

 

 

Forum de discuţii     >>

Comentare articole >>

 

Revista Agero

Este un jurnal internet de cultură în limba română, primul de acest gen din Germania, fiind prima pagină de cultură şi informare în limba română din Germania.

 

Peste 10000 de citiri zilnice  Agero in mai 2014

era cotată în clasamentul  Google pe poziţia 5 din 9 posibile, fiind cea mai citită pagină de informaţie şi cultură din afara ţării.

 

Sigla revistei Agero

 

Peste 950 de corespondenţi de limbă română

 

de pretutindeni, sunt un garant pentru o lectură adecvată şi diversă. Vă invităm să ne citiţi!

 

Lucian Hetco - sept. 2005 Bucuresti

Lucian Hetco

Editorul Revistei Agero

 

Revista Agero - Rubrica de cultură

cu lucrari noi, eseuri, teme diverse, recenzii de carte, analize literare, manifestari culturale.

 

Cenaclul AGERO.

 

Revista Agero - Rubrica de istorie si etnografie

Istoria aşa cum a fost. Reportaje şi articole top semnate de Grid Modorcea, Maria Diana Popescu, Mihai Rădulescu, Oleg Garaz, Ioan Aldea, Liviu Vălenaş, Lucian Hetco, Viorel Dolha. dr. Viorel Roman, dr. Artur Silvestri. Excelente lucrari etnografice de Julia Maria Cristea (Viena)

 

Revista Agero - Rubrica de poezie

cu lucrări ale unor poeti consacrati si debuturi literare, din Romania, Germania şi de peste tot, poezie romanească contemporană.

 

Proză şi teatru scurt

O Revista Agero - Rubrica inedită cu lucrări de calitate.

 

Actualitatea germană

Aşa cum o simţim şi o resimţim noi, românii din Germania.

 

Actualitaţi jurnalistice

Dorim sa atragem si alti colaboratori din tara si din strainatate. Cititi articole despre activitatile AGERO in Stuttgart, reportaje top sle romanilor de pretutindeni.

 

Articole romanesti in limbi straine

Articole valoroase, pe diferite teme, istorie,analize, comentarii, traduse in limbi de circulatie. Intelectuali romani in alte limbi.

 

Comentarii si analize

Analize pertinente, cinstite, fara val si fara masca. Opinii ale unor experti si istorici romani din occident.

 

Scrieţi-mi părerea Dvs. si vă voi contacta.

Cooperam la 1 august 2006 cu peste 200 de corespondenţi si autori, prozatori, istorici si poeti din Romania, Germania, Romania, Franta, Marea Britanie, Austria, SUA,  Africa de Sud, Australia etc.

 

Abonaţi newsletter nostru

 

Va salutam aici....in cadrul

 

Revistei AGERO

 

o revistă adresată tuturor personelor vorbitoare a limbii române.

Lucian Hetco

Redacţia Revistei Agero

Editor web

 

Redactia Agero nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate. Pentru aceasta sunt raspunzatori doar autorii, în concordanţă cu legea presei germane. Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor pe Forumul de discuţii al Agero se face în virtutea libertăţii la opinie şi expresie a acesteia. Punctul de vedere şi ideatica scrisorilor şi mesajelor afisate nu coincid în mod necesar cu cele ale redacţiei. Impressum >>

      Editor, redactor sef:   Lucian Hetco (Germania).

              Colectivul de redactie: Ion Măldărescu, Maria Diana Popescu, Cezarina Adamescu (România)

Poşta redactiei: revista_agero@ yahoo.com