Interviu cu scriitorul Mircea MICU

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică. Interviuri la început de veac. Comentarii de la cititori

A. BACIU: D-le Mircea Micu, vă mulţumesc foarte mult că aţi acceptat acest interviu.

M. MICU: Şi eu vă mulţumesc.

A. BACIU: D-le Mircea Micu, vă rog să îmi spuneţi, cum aţi început să scrieţi? Ce anume v-a determinat? A avut dreptate Heidegger să afirme că "logosul rămâne în esenţa lui obscur?"

M. MICU: Prin 1950 pare-mi-se, am început să scriu poezii de esenţă romantică sub influenţa copleşitoare a EMINESCULUI pe care-l ştiam din scoarţă în scoarţă, citit din chiar aşa zisă ediţie Princeps a lui MAIORESCU.Realizat de poeta şi publicista Angela BACIU-MOISE >>

Interviu Info-Prim Neo cu scriitorul Andrei VARTIC

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică.

Elitele Moldovei trebuie să aibă curajul să spună că 16 ani de independenţă au fost un fiasco!

Rep: Cum apreciaţi astăzi capacitatea cetăţenilor R. Moldova de a se mobiliza în preajma zilei obţinerii independenţei şi ce învăţăminte ar trebui să tragem din evenimentele legate de puciul de la Moscova produs la 19-21 august 1991?

A.V: Când s-a anunţat puciul la Moscova, în noaptea când vroiau să intre în Chişinău coloane de tancuri trimise special să intimideze poporul, câţiva deputaţi de atunci am ieşit în întâmpinarea lor la Coloniţa şi Vadul-lui-Vodă şi i-am convins pe ofiţeri ...  >>

Dialog cu marele critic literar Radu G. ŢEPOSU

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică. Sunt un amestec ciudat de ironie şi patriotism

Radu Ţeposu: (19 aprilie 1954 - 05 noiembrie 1999), critic literar, eseist şi cronicar literar român, reprezentant al generaţiilor optzeciste. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la "Echinox", figură proeminentă a generaţiilor literare a anilor ’80 - ‘90, membru fondator al " ASPRO", membru în "Uniunea Scriitorilor din România ". A publicat peste 2.500 de articole literare, culturale, sociale, precum şi trei volume de autor: 1.Viata şi opiniile personajelor (1983). 2. Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993), 3. Suferinţele tânărului Blecher (1996) . Interviu in memoriam, Angela BACIU-MOISE >>

Interviu cu Melania CUC

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică.

Prozatoare, poetă, jurnalistă, cunoscut om de cultură, membru al redacţiei Revistei Agero

Nicolae Băciuţ:- Melania Cuc, aveţi o fişă biografică impresionantă, pentru care puteţi fi invidiată, dar şi admirată. Ce credeţi că aduce notorietate, prestigiu, popularitate, recunoaştere unui scriitor? 

M.C. - Cititorul!  Poţi scrie şi publica  rafturi de cărţi, dacă ele nu ajung la cititor şi dacă nu ai reacţii de la cititor, scrii degeaba. Aşa cel puţin simt eu. La mine funcţionează acest test,-  deşi aveam câteva cărţi bine primite de critică, până când nu am primit acel semn de la cititor nu m-am considerat Scriitor. Îmi amintesc cum... Nicolae BĂCIUŢ  >>

Interviu cu Elena Brânduşa Steiciuc

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică. Seria Agero: interviuri cu personalităţi

Un deosebit interviu cu universitara, scriitoarea şi traducătoarea Elena Branduşa Steiciuc, traducătoarea recentului roman al Oanei Orlea în româneşte. Cultura română înfloreşte, dincolo de frământările sterile ale unei anume clase de oportunişti. Personalităţi române, peste tot în lume, fac dovada umanismului divers, multicultural şi ziditor, spre lauda limbii şi civilizaţiei noastre. „Întâlnirea mea cu Oana Orlea stă sub semnul unui parcurs pe care doar hazardul, în infinita lui bunătate, îl desenează pentru fiecare dintre noi...”

- Stimată Doamnă Elena-Brânduşa Steiciuc, aţi tradus recent volumul Alexandra iubirilor, de ... Angela FURTUNĂ >>

Interviu cu Laurian STĂNCHESCU

Flueraşu Petre: Pentru început, v-aş ruga să vă prezentaţi cititorilor.

Laurian Stănchescu: Încep cu numele. Mă numesc Laurian Stănchescu, am început să scriu ca orice copil care vrea să descopere revelaţia cuvântului şi după ce am descoperit-o, am început să scriu din nou ca orice copil care vrea să găsească firescul cuvântului. Cred că asta este singura prezentare a fiinţei mele.

FP: Aţi publicat recent o carte despre Nichita Stănescu. Care sunt motivele pentru care l-aţi ales pe acesta? Interviu realizat de Petre FLUERAŞU >>

Interviu cu Geo GOIDACI

Geo Goidaci, un „fiu rătăcitor” cu origini în lumea mirifică a satului românesc, stabilit în Germania, a expus de curând, după o absenţă artistică de 23 de ani din spaţiul plastic românesc, în galeria de artă a Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului. Iată un interviu realizat cu această ocazie:„Eu visez în fiecare noapte, iar visele mele se petrec aici, în ţară…”
Tiberiu COSOVAN: Care este sentimentul dumneavoastră acum, când, după 23 ani de absenţă artistică din România, sunteţi personajul axial al acestui vernisaj?... Interviu realizat de Tiberiu COSOVAN >>

Interviu cu  IOAN HOLENDER- Directorul Operei de Stat din Viena

Am acum parte de  un interviu neobişnuit, pentru că omul cu care am dis­cutat aproape o zi întreagă la Universitatea din Oradea, apoi  la o mică agapă, precum şi  într-un  parc orădean, iar  după ce am asistat împreună la un concert la Templul Evreiesc, însoţindu-l în vizita prin Oraşul de pe Crişul Repede, nu numai că este o mare personalitate contem­po­rană, luând şi numai calitatea sa principală de director general al Operei de Stat din Viena, ci şi pentru că, în adolescenţă, fără a putea spune că eram pri­e­teni la cataramă, ne-am cunoscut destul de bine, undeva pe malurile Begheiului, în oraşul parcurilor... Dimitrie BĂLAN >>

Sărbătorile de iarnă: "purificare spirituală, bucurie şi petrecere pentru tot natul "

Interviu cu prof. Gheorghe Ţunea

De când mă ştiu am îndrăgit sărbătorile, în special cele de iarnă. Şi trebuie să mărturisesc că sărbătorile, în adevăratul sens al cuvântului, le simt, aşa cum mi-aş dori să le aibă în suflet fiecare, pe deplin doar în ţinutul de vis al Almăjului; parcă mă rup de lume şi trăiesc sub vraja unor momente ce nu aş vrea să se mai sfârşească.Şi pentru că am pomenit mai sus de Almăj, interlocutorul, l-am ales, deoarece este om al locului şi domnia sa, iubitor de tradiţie şi exemplu elocvent pentru sintagma" sufletul bănăţeanului rămâne acolo unde a văzut pentru prima dată lumina zilei". A.H.-Domnule profesor, cred că înainte de ... Angelica HERAC >>

Interviu cu FLORENTIN SMARANDACHE

Gabriel Stănescu: Epoca Luminilor a stabilit paradigma de gândire a epocii noastre bazată pe atotputernicia ştiinţei şi caducitatea religiei. Odată cu revoluţia ştiinţifică şi cu apariţia pozitivismului comtian credeţi că e necesară, ca alternativă, statuarea unei gândiri religioase în sensul intoarcerii omului contemporan la valorile morale şi spirituale primordiale?

Florentin Smarandache: Luminismul, ca gândire raţională, a inclus protagonişti atât ateişti cât şi deisti, atât materialişti cât şi idealişti. Epoca Luminilor s-a debarasat de obscurantismul religios, dezvoltând ştiinţa şi răspândind cultura (făcând „lumină”),...citiţi mai mult >>

ROMÂNII ŞI ROMA ÎN SEC. XXI. Interviu cu Dr. Viorel Roman

Ion Ivănescu, jurnalist: D-le Roman, Dvs. vorbiţi, scrieţi permanent despre "începerea dialogului cu Vaticanul" şi despre alăturarea Bisericii Ortodoxe Române la Occident. Dar acestea sunt cuvinte sau expresii fără alt conţinut decât un simplu deziderat sau un scenariu.

Viorel Roman, prof. dr., consilier academic la Universitatea din Bremen:

Integrarea României, Moldovei în Europa presupune armonizarea normele şi valorile româneşti cu cele occidentale, pe care le găsim în forma ideală la Vatican. Aceasta presupune conştientizarea cauzei anonimatului, izolării şi mizeriei milenare a românilor apoi, a dialogului Preşedintelui, Patriarhului, Parlamentului, Guvernului etc. cu Sfântul Scaun şi în final unirea cu Roma a tuturor românilor. >>

Eugeniu Coşeriu - In memoriam (I)

de Noam Chomski la baza revoluţiei filosofiei lingvisticii şi filosofiei culturii în secolul trecut: savantul EUGENIU COŞERIU, născut în Basarabia şi foarte legat în ultimii săi ani de Bucovina universitară şi de Moldova. La 7 septembrie 2005, într-o nedreaptă uitare şi tăcere, s-au împlinit 3 ani de la dispariţia uluitorului geniu al României şi al Basarabiei, cel mai strălucit reprezentant al culturii române în planul ştiinţelor omului, lingvistul care a dominat alături de Noam Chomsky lumea lingvisticii mondiale a secolului trecut şi a înfăptuit o adevărată revoluţie ... interviu realizat de Angela FURTUNĂ >>

Sunt un  om liber! Interviu cu Dr. Artur Silvestri

 "Creştinii sunt cei care se iubesc fără să se cunoască" .

După cum am mai informat în cuprinsul publicaţiei noastre, marţi, 27 septembrie, 2005, la Clubul Floreasca din Bucureşti, au avut loc festivităţile prilejuite de acordarea Premiilor Patrimoniului Românesc, conferite anual de Asociaţia Română pentru Patrimoniu (ARP). Imediat după eveniment, domnul  Dr. Artur Silvestri, fondatorul ARP, cunoscut scriitor, istoric al civilizaţiilor şi promotor cultural cu activitate enciclopedică, ne-a acordat un interviu în exclusivitate.

- Stimate domnule Artur Silvestri, cum vi s-a părut, acum, imediat după încheiere, complexa manifestare de la Clubul Floreasca?

-  Mi s-a părut în nota obişnuită. Ceva este însă straniu în toate aceste manifestări. Şi am să vă spun şi de ce. Interviu realizat de Radu CĂJVĂNEANU >>

Tangenţe şi dimensiuni culturale prin "AGERO"

Interviu acordat ziarului Timişoara de Lucian Hetco, editorul revistei Agero

 "Românul planetar" se destăinuie...

Veronica Bălaj: Stimate domnule Hetco, în ideea interculturalităţii, revista pe care o conduceti, “AGERO", este  un punct de referinţă. V-am ruga să ne prezentaţi începuturile acestui demers publicistic.

Lucian Hetco: Revista Agero a debutat în toamna anului 2000 în peisajul publicistic românesc din diasporă, dar şi în cel din ţară, de unde provin marea majoritate a citirilor recente, de peste cinci mii zilnic, având actualmente rangul 5 din 9 posibile în clasamentele internaţionale Google. In prima ei fază ... Interviu de Veronica BĂLAJ >>

Interviu cu  Dr. Dumitru DRAICA

Iosif Popa: Domnule profesor, v-aş ruga să vă prezentaţi, pe scurt, cititorilor noştri.

Dumitru Draica: Cu mare plăcere! Sunt bihorean, prin adopţie, de 20 de ani, dar sunt gorjean, prin naştere, m-am născut în 1955, în comuna Câlnic, judeţul Gorj, nu departe de Padeşul lui Tudor Vladimirescu şi Hobiţa lui Brâncuşi. După absolvirea Şcolii generale din satul natal, am urmat Liceul teoretic „Tudor Vladimirescu” (azi Colegiul Naţional) din Tg.-Jiu, iar din 1981 sunt absolventul Institutului de Învăţământ Superior din Oradea, Specializarea ... Interviu realizat de Iosif POPA >>

Despre comunism şi cultură - Interviu cu Gabriel Stănescu

- Numele dumneavoastră, stimate domnule Gabriel Stănescu,datorită prestigiului cultural, reprezintă un real interes.

-  Daţi-mi voie să vă contrazic! De ce credeti că  am dobândit  acel prestigiu  cultural de invidiat  de care vorbiţi, ca şi cum  aş fi o fiinţă  răsfăţată de soartă, când, de fapt,  eu   nu fac altceva decât să  procedez asemeni animalului marin din  definiţia  celebră a  lui Carl Samburg care  trăieşte pe uscat şi ar vrea să zboare?Asta mi se întâmplă mai ales de  când  nevoile  şi  întâmplarea m-au adus în America. Invidiat sau nu, contestat  sau nu ... Convorbire realizată de Lucia DĂRĂMUŞ  >>

Interviu cu Corneliu LEU

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică.

"Un stat de drept,  trebuie să ia atitudine pentru revizuirea injustiţiilor istorice"

Florian Bichir: Aţi publicat „Cartea Episcopilor Cruciaţi”, despre martiriul celor din familia dumneavoastră: Episcopul Grigorie Leu al Argeşului şi al Huşilor şi fiul acestuia, Arhiepiscopul Victor-Vasile Leu care a fost la un moment dat întâistătătorul ortodox al emigraţiei române. Dacă nu mă înşel, a fost o primă ediţie în anii 1999 – 2000, iar o a doua, adăugită, în 2005.

Corneliu Leu: Da. Mai precis, prima ediţie conţine materiale obţinute din arhivele securităţii  în anii...  Florian BICHIR >>

Interviu cu Emil IORDACHE

Revista Agero - Arhiva: Jurnalistică. Din noul volum de interviuri - Mărturii dintre milenii

"Occidentul este orientat spre alt tip de cultură, spre care, din păcate, ne orientăm şi noi."

Angela Baciu: Domnule Emil Iordache, bine v-am găsit aici la Iaşi. Una din temele abordate la „Colocviile Convorbiri Literare” a fost şi cea despre diaspora românească. Scriitorii din diaspora au conştiinţa apartenenţei la limba română? Exilul a fost forţat, mai este el firesc astăzi?

Emil Iordache: Întrebările Dumneavoastră D-na Angela Baciu, sunt extrem de interesante şi cred că cel puţin câteva intervenţii de la „Convorbiri literare” au fost bine punctate. Vedeţi dumneavoastră, când părăseşti tara, ştii, în general, la ce să te aştepţi.  Angela BACIU-MOISE >>