Revista Agero ®  provided by NewAgero (Germania)                                       Actualizare: 10 martie 2010

AnunţuriIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

Postaţi un anunţ în Agero

Fahrschule Konnerth

Şcoală de şoferi în limba română

Adresa: Nikolaus-Lenau-Platz 18

71067 Sindelfingen

Telefon: 07031- 380315

Fax: 07031 - 679274

 

Săptămâna 10/2010

Seară de muzică, dans şi umor - Stuttgart

Agero Stuttgart vă invită sâmbătă, 20.03.10, orele  20:00 la  Turn und Versammlungshalle Stuttgart-Degerloch, Albstr. 70, 70597 Stuttgart

IRINA LOGHIN - SORIN TĂNASE - VIRGIL ROMAN

Intrarea generală  - 12 Euro. Membrii Agero şi Gerrum : 8 Euro

Rezervări la numerele de tel. 0711-291344 sau 0173 - 3008253 (D2) >>


 

Era roboticii militare - Killing Maschine

Analize si comentarii.Aranjament grafic Ion Măldărescu, Agero

La începutul anilor ’90, apariţia seriei de filme SF „Terminator”, care aducea în prim plan posibilităţile tehnologiei viitorului, a şocat omenirea. După şase decenii şi jumătate de la încheierea celei de-a doua conflagraţii mondiale, după permanenta competiţie pentru perfecţionarea armamentului şi a logisticii militare, după tot atâta vreme de război şi de toleranţă redusă faţă de „victimele colaterale” ale conflictelor armate, tehnologia de vîrf a unor state a atins performanţe greu ... Ion Măldărescu, Agero >>

 

Vanitatea - funcţie identitară

Cultură

Sinonimia, în  raţiunea ei semantică, distinge nuanţând şi răspunde astfel unei cerinţe mult mai adânci decât nevoile simple ale comunicării. Orgoliul şi vanitatea, de pildă, semnifică aproape tot atât cât trufia, dar nu consacră în aceeaşi măsură; etica creştină vorbeşte despre păcatul trufiei, nu despre vanităţi şi nici despre orgolii. Şi am să reamintesc, de pildă, confruntarea împăratului Frederic Barbarossa cu papa Alexandru al III-lea care reuşise să-i împartă pe italieni ... Iulian Chivu >>

 

Proză scurtă- Tanti Niculina (2)

Proză.

Sorb uşor din excelenta cafea oferită de tanti Niculina, obosise puţin, nu era obişnuită să vorbească atât de mult.

- ... şi pe urmă pe cine să aleg, că ’escu nu mai poa’ să fie prezident. Ce om, dragă, politician nu tinichele ca ăştia. Eu am votat mereu, m-am învăţat de pe vremea comuniştilor, atunci o încurcai electric dacă nu mergeai..., nu te puneai cu animalele alea, pe tăticu (alde Ciocan - îţi mai aduci aminte de el?) l-a ţinut un an în beci la Securitate... Teodor Brucăr >>

 

Beniamin-Petru Berbentia - Preţul vremii pierdute

Cultură. Moto: „… sufletul meu a învăţat să uite …”

Un timp al plânsului şi al strânsului roadelor în potire de chihlimbar, un timp al culesului boabelor de rouă în căuşul de lună nouă…Un timp nedesluşit care se vrea nesfârşit… Cine să limpezească azurul,  cleştarul lacului, cristalul lacrimii, decât poetul? Are timpul vreun preţ, vreo legătură,  vreo comuniune  cu omul, în instanţa poetică?  Un titlu pe cât de incitant, pe atât de plastic formulat, după modelul proustian care plecase „În căutarea timpului pierdut”, apoi, „În căutarea timpului regăsit” şi chiar a rămas cu o…capodoperă a literaturii universale.  Este o sintagmă de care se lovesc toţi autorii şi nu numai creatorii, dar toţi oamenii ... Cezarina Adamescu, Agero >>

 

Eminescu - economistul politic al mileniulu trei

Analize si comentarii. Subiectul? Îndatorarea externă a ţării!

„Proprietarii adevăraţi şi în perspectivă ai bunurilor ipotecate din ţară sunt detentorii străini de titluri române”. Mihai Eminescu, în numărul său din urmă…, Timpul,  1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 231[...] Focalizez o temă. Una singură. De mare actualitate. Şi pe care o prezint ca dialog. Ca schimb de replici. Autentice! Între cine? Eminescu versus mai mari ai zilei. Prim-ministru. Preşedinte. Şef de Misiune F.M.I. în România. Plus alţii. După trebuinţă ... Radu Mihai Crişan >>

 

Vernisaj Ioana Teodora Duţă - Nobleţe şi valoare

Cultură. Vernisaj - simeza, prezentare grafică de Ion Măldărescu, Agero

La început de Martie, Casa de cultură „George Topîrceanu” din Curtea de Argeş este învăluită în aburii florali ai picturilor făcute parcă să absoarbă cît mai mult din lumina revărsată a primăverii, pe care  pictoriţa Ioana Duţă îşi semnează delicat numele. Un aer parfumat în care subzistă o pasiune pentru forma discretă şi nobilă, o foarte hotărîtă identificare, liniştea şi echilibrul olimpic al învingătorului, decorează galeriile sui generis ale etajului I. Ioana este artistul învingător care intră în ritmul sufletesc al primăverii cu o frumoasă voinţă de perspectivă şi se integrează firesc în existenţa cetăţii, dînd un farmec aparte locului, confirmînd ... Maria Diana Popescu, Agero >>

 

Revoluţia de la 1821 - Concluzii şi învăţăminte de ordin militar

Istorie. Grafica de Ion Măldărescu, Agero

Revoluţia de la 1821 este expresia unui proces complex manifestat în toate domeniile: economic, social şi politic. Mişcarea de la 1821 s-a încadrat pe linia celorlalte tulburări sociale din Europa, în condiţiile în care, status-quo-ul principatelor române s-a schimbat, începând cu restaurarea regimului turco-fanariot în Ţara Românească şi Moldova, şi a dominaţiei habsburgice în Transilvania. În evoluţia sa, regimul fanariot a cunoscut două faze: de la 1711 la 1774 şi de la 1774 la 1821. În prima fază, dominaţia otomană a limitat autonomia ... General maior (r), conf. univ.dr. Ilie Gorjan >>

 

Gabriel Iordan Dorobanţu: Ninge, tot ninge

Poezie. Haiku

Ninge, tot ninge...Ninge, tot ninge, zăpadă peste zăpezi, nesfârşit spital.

 Zăpada ştergând... urmele paşilor mei, scriu înainte.

Crivăţ năpraznic... luna de astă vară, este întreagă.

În ceainicul alb - stă gata să erupă

Cojocul vândut, ochii ei cer iertare, manechinului.

Un singur colind, însă atâtea glasuri, ninsoare bogată.

Un om căzut pe gheaţă - atent un câine,încolo, nimeni.

Lacul îngheţat - cu luna parteneră,nesfârşit balet. >>

 

Mariana Dobrin - "Îngerul albastru - Cele mai frumoase poeme ale mele”

Cultură.

Poeta trăieşte realitatea într-un bogat registru psihologic, care atinge în acest volum o structură armonioasă, detectată de o muzică interioară gravă, profundă, încît se extinde în spaţii nelimitate, la care poeta metafora de timp trecut şi prezent. În cartea aceasta de căutare (în sensul de "quęte"), de semne benefice, de laborioasă descifrare a unor sensuri ascunse, capabile să remedieze nonsensurile existenţiale, discursul liric patrunde în abisul metafizicii ... Maria Diana Popescu, Agero >>

 

Ticăloşia politică şi înrobirea

Analize si comentarii.

Reţelele de crimă organizată de tip mafiot au un obiectiv fundamental, dincolo de care nu există pardon: banii, sub orice formă, pe orice cale. Pentru aceasta fac escrocherii, înşeală, fură, atacă, tâlhăresc, omoară, exploatează orice viciu uman etc., orice pentru bani. Reţelele de crimă organizată au oamenii lor, dar uneori au nevoie de intermediari. Dacă vrei să fraudezi ai nevoie de oameni în guvern. Crima organizată s-a perfecţionat în crimă economică, folosind orice escrocherie de ordin financiar direct sau indirect, care duce la sărăcirea  ... Prof. univ. dr. Gavril Cornuţiu >>

 

Istoricii şi informaţiile la început de mileniu

Istorie

Spion, spionaj, spionomanie... Cariera acestor cuvinte, beneficiind de aceeaşi rădăcină, se dovedeşte şocantă. Mai ales în ultima sută de ani, când termenii respectivi – desemnând în esenţă persoana sau acţiunea de a urmări şi smulge cuiva (fără distincţie, partener ori inamic) informaţii sau documente secrete pentru a le transmite unui terţ, în cele mai diverse ţeluri (stocare, utilizare în caz de şantaj sau de război etc.) - şi-au câştigat o incontestabilă  expansiune şi, totuşi, precisă ... Profesor univ. dr. Gh. Buzatu >>

 

Euroregiunile economice şi bornele "Diktat-ului de la Viena"

Analize si comentarii.

Românii au prostul obicei de a-şi uita, mereu,  trecutul – şi, deci, sunt condamnaţi să-l repete, mereu - să facă atâtea cucuie, până ce ori vor învăţa să respecte istoria („paşii Lui Dumnezeu pe pământ”), ori dispărea-vor din Planul Divin (Aminul prorocea asta, în cazul uitării, ca diagnostic al degenerării de Duh şi al dispreţuirii Misiunii Divine, ca Neam). Încă din 3 octombrie 2007, ziarul Gândul anunţa, sub titlul Proiect secret: „UDMR redesenează România în 15 euroregiuni” (cf. art. Raluca Dumitriu, din 3 oct. 2007): “Surse din cadrul UDMR ne-au precizat că autorul hărţii redesenate a României pe regiuni de dezvoltare este István Csutak ...Prof. Dr. Adrian Botez >>

 

Tovarăşi de ultimă zi - un roman cu ochii larg închişi

Cultură. Exegeză - Volum în curs de apariţie de Ioana Stuparu

Prozatoare de marcă a literaturii actuale, prin proza realistă pe care o propune, legată de satul natal, de care nu se poate rupe decât, o dată cu părăsirea definitivă a acestei lumi şi îndreptarea spre alte realităţi care deocamdată nu se întrezăresc, Ioana Stuparu  ne surprinde din nou cu microromanul  Tovarăşi de ultimă zi,  titlu sugestiv care ascunde în el parabola (dez)lumirii, a desfacerii de legăturile pământeşti şi accederea spre înălţimile cereşti.  De data aceasta, universul nu mai este rural, aşa cum ne-a obişnuit în cărţile sale anterioare: Trilogia “Oameni de nisip” şi volumul de proze scurte “Grădina care s-a suit la cer”;  nici măcar de... Cezara Adamescu, Agero >>

 

Av. George Rizescu : „Revenim la drama lui Socrate?”

Jurnalistică. Dialoguri privilegiate

MDP: Stimate domnule George Rizescu, ştiţi ce spunea Platon şi Aristotel despre democraţie. Dumneavoastră?

Av. George Rizescu: Şi democraţia este o formă acceptată sau nu a unei stări de fapt, a unei stări de spirit. Nuanţele sunt diferite în raport cu tipul de societate în care trăim. Cei mai de temut dictatori au crezut că trăiesc în cea mai adevărată democraţie şi nimeni, nici Platon, nici Aristotel n-au găsit răspunsul potrivit la astfel de minuni. Numai omul, prin trăirile sale speciale, poate aprecia dacă democraţia este ... Diana Popescu, Agero >>

 

Grecia, odiseea unui faliment

Analize si comentarii.Cum bogătaşii greci şi-au împins propria ţară în prăpastie

Athina Onassis de Miranda trăieşte cu soţul ei brazilian la Săo Paulo. Miliardara de 25 de ani e  nepoata legendarului armator grec Aristoteles Onassis. Bogata moştenitoare vorbeşte mai bine franceza şi suedeza, decât limba lui Homer şi dispreţuieste „tot ce-i grecesc“, chiar dacă uneori participă la concursuri de călărie, reprezentând Grecia. Până şi faimoasa insulă a familiei, Skorpios, ar vrea s-o pună la vânzare, deşi în pămantul ei sunt îngropaţi ... Dani Rockhoff, Germania >>

 

Aniversarea unui simbol din spaţiul spiritualităţii româneşti - Eugen Doga

Cultură

Printre personalităţile cele mai cunoscute ale culturii muzicale moderne, compozitorul şi interpretul Eugen Doga ocupă un loc de seamă, datorită creaţiilor sale care se caracterizează prin originalitate. Născut la 1 martie 1937, în satul Mocra judeţul Dubăsari (Râbniţa) R. Moldova, Eugen Doga este cel mai cunoscut compozitor basarabean contemporan. Compoziţiile sale de mare frumuseţe şi realizare artistică, coloana sonoră la filmul „Lăutarii” (1972), şi la filmul „O şatră urcă la cer” (1976), au intrat în circuitul universal al valorilor, dealtfel filmele ... Lect.univ.dr. Ramona Preja >>

 

Cristian Român - Viaţa poate apărea oriunde în Univers?

Analize si comentarii.

De fapt nu ştim răspunsul la această întrebare, dintr-un motiv simplu: nu avem la dispoziţie decât un singur Pământ. Din ceea ce ştim noi în ceea ce priveşte viaţa bazată pe carbon putem stabili cu aproximaţie care ar fi planetele pe care ar putea exista viaţă aşa cum o cunoaştem noi. Asta ne va ajuta la marea noastră căutare, ne va ajuta să nu ne risipim eforturile căutând aiurea prin cotloanele Universului. Această primă condiţie se referă la masa stelei. Cele gigante strălucesc frumos ... Cristian Român >>

 

Pupatul moaştelor şi dovada autenticităţii lor

Analize si comentarii. Obiceiuri arhaice la români

Eu cred că de sute de ani neamul românesc este supus batjocurii pupatului moaştelor. Este timpul ca oamenii să afle că nu este nimic miraculos în descoperirea de rămăşiţe neputrezite ale unor oameni morţi. Procesul de mumificare poate fi atât natural cât şi artificial, precum au fost mumiile la egiptenii antici. Moaştele sunt cadavre mumificate, venerarea şi pupatul lor este o practică absurdă şi demonică care nu are nimic de-a face cu salvarea sufletului ... Prof. Octavian Sărbătoare, Australia >>

 

Florin Paraschiv: Hermeneutică sub Curcubeul-cobiliţă al Duhului Olteniei

Cultură

Cea mai riguroasă „monografie“ a spiritului oltean – după cum o recomandă toate anotimpurile „pandure“ de până în prezent – este cea care poartă titlul generos, O hermeneutică a duhului oltean (2008), de Florin Paraschiv, structurându-se, după auctorialul „cuvânt înainte“, Înalt destin oltenesc, în douăsprezece capitole: (I) Răul, (II) Religiozitatea, (III) Simboluri irezistibile, (IV) Boierii. Robii, (V) Spiritul pandur, (VI) Basmul, visul etc., (VII) Raportul cu Puterea / Autoritatea, de ieri, de azi. Atitudini oltene, (VIII) Politica, de ieri, de azi, (IX) Eros, (X) Oltenia ideală şi reală, (XI) Omul oltean, dintotdeauna (cu zece subcapitole ... Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu >>

 

Germania prelungeşte restricţiile aplicate transportatorilor din România

Actualitatea germană. Protectionismul de criză

Ministerul Transporturilor german interzice României şi Bulgariei cabotajul, pentru incă doi ani. Până în 31.12.2011, operatorii rutieri din cele două tări nu vor putea efectua transporturi de marfă între doua puncte de încărcare-descarcare de pe teritoriul Germaniei. Decizia are la baza o cercetare de piată facută de Oficiul Federal pentru Transportul de Marfă (BAG), după care liberalizarea acestui gen de transport străin ar pune în pericol pe ... Dani Rockhoff, Germania >>

 

Hieroglife cu aripi - de dragoste - în lirica lui Ionuţ Caragea (Canada)

Cultură. Ionuţ Caragea, Canada. Poezii de dragoste-Fides, Iaşi, 2010.Prefaţă: Corneliu Leu

Cine nu ştie că Iubirea este apanajul poeţilor? Cine n-a aflat încă faptul că, doar iubind, ori doar nefericit fiind din iubire, poetul poate zămisli capodopere? Poetul este veşnicul îndrăgostit care aşterne în pagini iubirea, plăsmuirea lui care prinde viaţă, la fel ca statuia sub mâinile îndemânatice ale sculptorului, la fel cum pictorul îşi zugrăveşte-n culori nemuritoare fiinţa iubită. Poate că nicăieri în artă, iubirea nu-şi găseşte un sălaş mai propice decât în Poezie… Aşa se şi cade… Aşa e firesc… Lirica de dragoste a lumii, din toate timpurile, a demonstrat-o ... Cezarina Adamescu, Agero >>

 

ATLANTIDA  (4) - Un adevăr aproape de noi

Istorie. Grafice

Conform săpăturilor geologice în teritoriile extracarpatice s-au dovedit că, teritoriile respective cîndva erau acoperite în timp îndelungat de ape găsind rămăşite fosilizate ale vieţuitoarelor marini. Foarte probabil că actualele cîmpii româneşti, şi nu numai, erau componenţii imensei întinderi de ape denumit ca Oceanul (Pre)Atlantic. Existenţa la acea vreme a Continentului lemurian în bazinul Oceanului Pacific, din emisfera sudică, explică această dispunere a păturii de ape  ... Gheorghe Şipoş >>

 

Renaşterea demnităţii şi a Duhului Naţional Valah

Analize si comentarii. Însemnări după lectura eseurilor lui Dan Puric

Am văzut pe „sticlă“ / „ecran“ aura neştirbită a tânărului, a charismaticului actor şi regizor, dar şi om de aleasă cultură, eseist, prozator, Dan Puric, într-o serie de interviuri televizate (acordate lui Robert Turcescu, Bogdan Gamaleţ ş. a.), pledând cu patos bine temperat, dar şi bine documentat, pe teme esenţiale ca: demnitatea naţională, credinţa în Dumnezeu, Biserica Ortodoxă Valahă  / Ortodoxismul Valah, conştiinţă naţională valahă / dacoromânească, raportul naţional – naţionalism, globalizare / „mondializare“ etc., teme pe care le regăsesc cu ... Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu >>

 

Miron Ţic - sufletul bolnav de carte

Cultură

Cartea lui Miron Ţic, „Sufletul bolnav de carte”, apare la Editura Amurg Sentimental, Bucureşti şi se adaugă în chip nimerit şi meritat unei opere care trebuie să se arate cititorului.  Al. Ştefănescu, „genul de personaj care publică mai mult decât scrie şi recenzează mai mult decât citeşte” (n-am spus-o eu, ci Andrei Milca), îl ia peste picior pe Miron Ţic, spunînd: „Pe Miron Ţic nu ni-l putem închipui decât lăcrimând în timpul lecturii, de prea multă duioşie”. Ce ar fi nelalocul lui, mă întreb? Spune mai departe: „Ne vine şi nouă să plângem citindu-i cartea ... Maria Diana Popescu, Agero >>

 

Trio-urile cu pian în creaţia compozitorului german Hans Werner Henze

Cultură

Corina Ungureanu-KissCa o reacţie faţă de contemplarea şi visarea impresionismului, expresionismul a urmărit, la începutul secolului trecut redarea intensă, exacerbată a unor aspecte de cauze istorice şi sociale, neocolind contrastele extreme ale realităţii. În muzică generează profunde schimbări atât conceptual, cât şi stilistic, mai ales odată cu noua şcoală vieneză şi reprezentanţii săi Arnold Schönberg (părintele expresionismului) Alban Berg şi Anton Webern, prin care se deschide o lume a “muzicii noi”. Muzica secolului al XX-lea, dar mai cu seamă cea din a  ... Dr. Corina Ungureanu-Kiss, Germania >>

 

Nemţii se retrag de pe piaţa mass-media şi renunţă la revista Auto Motor şi Sport

Jurnalistică

Grupul editorial Motor-Presse Stuttgart îşi inchide filiala din Romania. Decizia a fost luata „din cauza situatiei economice dificile din tara“, dupa cum scrie portalul german new-business.de, citand un purtator de cuvant al editurii. Motor-Presse Romania editeaza varianta romaneasca a revistei lunare „Auto Motor und Sport“, varianta ce apare pe piata din anul 1997. Concernul mediatic Gruner + Jahr, care detine actionariatul majoritar la Motor-Presse Stuttgart, cauta un partener si pentru revista de popularizare a stiintei „GEO” din Romania.  Motor-Presse ... Dani Rockhoff, Germania >>

 

1 ŞI 8 MARTIE

Jurnalistică. Grafica Ion Măldărescu, Agero

Rădăcinile zilei de 8 martie vin tocmai din istoria îndepărtată a Greciei. Izvoarele atribuie acestei zile festivalul Hilaria, desfăşurat în onoarea zeiţei Cybele, ocrotitoarea pămînturilor şi mama tuturor zeilor din Olimp. Sărbătoarea se regăseşte şi în mitologia romană, cultul ei fiind primul din calendarul roman. După creştinizare, sărbătorile în cinstea zeiţei Cybele au fost înlocuite cu cele ale Mariei, mama lui Iisus. O altă variantă a zilei de 8 martie, numită „Sâmbăta Mamelor”, localizată în postul Paştelui,  se regăseşte în Anglia secolului al XVI-lea, cînd toţi muncitorii cu lucrul departe de casă erau liberi să-şi viziteze famiile. Maria Diana Popescu, Agero >>

 

Ilinca Natanael - “Vreau o altă lume"

Cultură. Versuri despre pâinea şi vinul din altar, semnate de Victoriţa Duţu

Victorita Dutu este cunoscuta iubitorilor de arta prin cartile si tablourile ce ii poarta semnatura. In centrul creatiilor sale se afla intotdeauna, o imagine si o idee. “Fara acestea doua”, spune Victorita Dutu, “creatiile mele nu se sustin, e ca la matematica, tot ce fac are la baza rigoarea matematica. Iar in pictura e la fel, daca o pictura de-a mea nu are idee si nu transmite ceva, nu pot sa pictez. E ca o demonstratie launtrica a unui ceva pe care eu il caut si acel ceva nu poate fi decat frumos, intoarcerea la sacralitate, la templu, la vesnicie, la ordinea lui Dumnezeu, daca lipsesc acestea, ma plictisesc. Poeta si prozatoarea Victoriţa ... Octavian D. Curpaş, SUA >>

 

Victor Găetan şi Ciprian Nastasiu : „PRĂDAREA ROMÂNIEI”

Analize si comentarii.

Acesta este titlul şi subtitlul volumului care mi-a  fost dăruit de un bun prieten. Îi mulţumesc. Întâi, volumul a apărut în ediţie samizdat în tiraj limitat ce s-a epuizat imediat. În  2009, Editura  Compania  a scos o nouă ediţie. În Noiembrie  2009, la Hotelul Hilton din Bucureşti a avut loc lansarea volumului şi o conferinţa de presă cu autorii care au răspuns întrebărilor. Volumul s-a bucurat de un imens interes de la început datorită subtitlului „CUM PRADĂ TRAIAN BĂSESCU ROMÂNIA”, atât de direct şi incitant. Citind volumul, descoperim cu surprindere ca şi conţinutul este incitant prin dezvăluirea atâtor fărădelegi din ... Corneliu Florea, Canada >>

 

Fruct pârguit din iubire

Cultură

Scriitorul Gligor Haşa este un ambiţios, are spirit didactic şi iubeşte ţinutul Hunedoarei. „ MINUNI ŞI ENIGME ÎN ŢINUTUL HUNEDOAREI” – Editura Călăuza v.b. Deva, 2005 este o carte documentar despre acest loc de ţară, o carte în care redescoperi lucruri neştiute şi mituri care au fost şi rămân. Consiliul Judeţean Hunedoara a finanţat apariţia cărţii. Domnul Mircea Ioan Moloţ, preşedintele consiliului a avut o scurtă apreciere despre carte pentru că în felul acesta ... Constantin Stancu >>

 

Îmi scria regretatul profesor Dr. Constantin Nicolae Mălinaş

Jurnalistică. In Memoriam Dr. Constantin Mălinaş, Oradea

O veste grea s-a răspîndit ca un ţipăt sfîşietor pe meridiane:  Constantin Nicolae Mălinaş a plecat pe tărîmul cu unduiri fosforescente, acolo unde cuvintele nu mai pot umaniza. Cei care l-au ştiut aproape au plecat capetele fulgeraţi de tristeţe şi regret. Îndureraţi, mai putem spune doar: Fie să se odihnească în bucata de lumină pe care a luat-o cu sine de pe pămînt! Supus unor mari încercări a plecat senin, pentru că moartea era pentru el o noţiune livrescă, desprinsă dintr-un sistem de filosofii pe care şi-l apropiase şi despre care mi-a vorbit în metafore.  "TELEGRAMĂ DOMNIŢEI MARIA DIANA”, Domniţă Maria Diana, Habar ... Maria Diana Popescu, Agero >>

 

A plecat dintre noi un om de patrimoniu - Dr. Constatin Mălinaş

Cultură

Deşi mă aşteptam să se întâmple, totusi vestea săvârşirii din viaţă a lui Constantin Mălinaş  m-a luat prin surprindere căci credeam că va mai fi încă timp pentru el să-şi ia rămas bun de la noi toţi, cei ce l-am cunoscut şi preţuit. Dar n-a fost decât timpul de pâna atunci, timpul vieţii lui pline în care, de fapt, a acumulat cu asupră de măsură motive  de-a nu se pierde în uitare. L-am cunoscut cu mulţi ani în urmă, decenii, la nişte sesiuni de comuncări dedicate lui Eminescu, prilej cu care  ne-am identificat reciproc, remarcându-ne unul altuia comunicările  şi intrând în discuţii avizate ... Dr. Lucia Olaru Nenati  >>

 

Să-ţi fie somnul lin, domnule Mălin!

Jurnalistică. In Memoriam Dr. Constantin Mălinaş, Oradea

Patria  cărţilor ce se impuţineză pe zi ce trece a mai pierdut un oştean  credincios: pe Constantin Mălinaş, omul care credea neabătut , asemenea marilor renascentişti ai lumii că „Litterae faciunt humaniores” (învaţătura, cultura, ne face mai umani).Vestea despre moartea sa ne-a îndurerat profund şi clopotele au răsunat în  inimile noastre, aducându-ne aminte că suntem doar „o vânare de vânt”. L-am cunoscut pe  Mălinu  de pe vremea când era un simplu şi meticulos bibliotecar la biblioteca „Gheorghe Şincai” pe vremea când  ne citeam creaţiile la cenaclul instituţiei  înainte de l989. Anii au trecut, dar Mălinu  a ţinut drept drumul  ... Paşcu  Balaci >>

 

Omar KHAYYAM - Elogiu românesc

Cultură

Dimineaţa de Februar,  la vreo mie de ani după Khayyam, dimineaţă ce se repetă, ca una a Lumii ubicuu- prezentă,... trezit dintr-un vis secvenţial amintit, îmi veni a scrie de poetul desăvârşitei simţiri omeneşti întru sacru, întru re- cunoaştere a sufletului,  Omar Khayyam, scrib al esenţelor, cel căruia i s-au închinat milioane de rostitori ai stihurilor sale, precum nişte rugăciuni laice.... Dimineaţă în care auzi materia plângând, mugurii imprundet crăpând în scoarţele aproape ... Eugen Evu >>

 

Prezentarea trecutului social-democraţiei româneşti în istoriografia comunistă

Istorie

Mişcarea social-democrată are vechi tradiţii în România. În Vechiul Regat, o primă formaţiune având această orientare a fost creată în 1893 (Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România), dar după şase ani, prin trecerea conducătorilor săi, numiţi generoşi, la Partidul Liberal, şi-a încetat activitatea. Partidul Social-Democrat propriu-zis a fost înfiinţat abia în 1910. În acelaşi timp, social-democraţii români din Transilvania şi Banat activau în cadrul Partidului Social-Democrat din Ungaria. În 1918, ei au luat parte activă la realizarea unirii cu România. În .. Dr. Mircea Rusnac >>

 

Selecţie articole top

 Colaboraţi la Revista Agero

 Redacţia

 Poşta redacţiei

 Lista de corespondenţi

 Impresii şi felicitări

 Căutare articole >>

 Editoriale

O PRESIUNE

CONTINUĂ

Dacă am ales să condamn ipocrizia, nedreptatea, vulgaritatea, mulţi se întreabă ce urmăresc. Nu urmăresc nimic, nu aştept nimic, cum de la politică nimeni nu mai aşteaptă nimic, pentru că politica, suprema conştiinţă, hotărăşte în nume colectiv, adică în numele meu, al tău, şi se reduce la arta obţinerii, a împărţirii şi consumării bugetului pe interese proprii, pe salarii conflictuale. Statul plăteşte conducătorilor de instituţii financiare şi de companii retribuţii lunare între 12-20 de mii de euro pe ... Diana Popescu, Agero >>

Forum de discuţii
Carte oaspeţi
Linkuri diverse
Fenomenul Agero
Acolo, unde două lumi se bat
Ave Agero! 

Statistici

Revista AGERO este un cunoscut şi apreciat magazin de cultură şi informaţie în limba română, fondat în anul 2000, primul de acest gen din Germania. Peste 12 mii de accesări zilnice atestă cea mai citită pagină de cultură din afara ţării. Iar cei 600 de corespondenţi -  "români de pretutindeni", sunt un garant pentru o lectură diversă, adecvată, de calitate.

 

Dicţionar explicativ al limbii române

 

 

AnunţuriIstorieProzăJurnalisticăPoezieEconomieCulturăLimbi străineAnalize şi comentariiActualitatea germanăComunicateImpressum

Revista Agero ® este un produs de marcă al editurii NewAgero, Germania

Chefredakteur

Lucian Hetco (Deutschland)

Stellvertretender Chefredakteur

Maria Diana Popescu (Rumänien)

Redakteure:

Ion Măldărescu, Melania Cuc, Cezarina Adamescu (Rumänien)